1,470 matches
-
al Spaniei în 1808, Gustave IV Adolphe al Suediei în 1809, și mulți alții încă alungați ca niște simpli servitori, cu o dezinvoltură napoleoniană. Aceasta semnala deja o stare de spirit revoluționară în plină generalizare. Remarcabil este totuși faptul că inventarea de către francezi a principiului de legitimitate al națiunii suverane, principiu valabil și astăzi, s-a produs încă înainte de căderea capetelor încoronate. Calea s-a deschis cu ușurință: nu este altă soluție decît de a urma modelul francez sau de a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Națiunile medievale De la jacquerii la revoltele civile Religiile naționale protestante 3 Naționalizarea societăților De la societățile agrare la economia națională Idei despre instruirea poporului Tiparul, părintele limbilor naționale 4 Moartea regilor, nașterea Națiunii Anglia și Franța în secolul al XVIII-lea Inventarea națiunii suverane Botezul războinic al național-civismului Național-civismul banalizat: de la cazarmă la școală 5 Cele două națiuni moderne: Herder și Renan Națiunea etnoculturală a lui Herder "Din vina germanilor" Națiunea electivă a lui Renan 6 Febra naționalităților Catalogul națiunilor Religiile comparate
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
gata „să uite și să ierte” legăturile Bisericii cu Garda de Fier. Această relație deosebit de apropiată a patriarhului cu liderul comunist favoriza frustrări În rîndul camarilei fidele lui Dej. Aceștia Încearcă, de exemplu, să găsească o detensionare a situației, prin inventarea unui țap ispășitor. Un document care prezintă legăturile familiei Gheorghiu-Dej cu Patriarhia relatează că vizitele Întreprinse la Palatul eclezial de copiii prim-vicepreședintelui sînt urmate de mese copioase. Ca urmare a faptului că bucătăreasa Patriarhiei, Leopoldina CÎrstea, este surprinsă de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
al realității. Nucleul cărții este reprezentat de secțiunile cuprinse Între trei și șase, În care sînt descrise cele patru „strategii de dominare” identificate de autori ca fiind determinante În procesul de aservire de către puterea comunistă a țărănimii românești: „manipularea proprietății”, „inventarea conflictului social”, „distrugerea și Înlocuirea elitei” și „manipularea stilului de viață”. „Manipularea proprietății”, analizată În secțiunea a treia, „Construcția și deconstrucția proprietății rurale”, este procesul prin care țărănimea este obligată, În urma unor măsuri violente (legislație defavorabilă, agresiune fizică, constrîngeri de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sa sursă de venit, devenind dependent de „statul paternalist”, care Își arogă dreptul de a repartiza resurse fiecărui individ „În funcție de nevoile sale”. A doua strategie prin care partidul comunist a reușit să-și impună supremația În lumea rurală a fost „inventarea conflictului social”. Cei doi autori pornesc de la ideea că Înainte de comunism În spațiul rural nu exista un conflict major de interese Între țărani deoarece aceștia aveau deziderate economice comune: să plătească impozite mici și să aibă acces la credite ieftine
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
parcelar întocmit în condițiile art. 21^9, oficiul teritorial va proceda astfel: a) pune la dispoziția executantului, cu titlu gratuit, informațiile disponibile necesare, pentru tarlaua în care s-a declanșat procedura de întocmire a planului parcelar (lista titlurilor de proprietate, inventare de coordonate ale PAD-urilor recepționate, fișiere .cp, .dxf, copii ale planurilor de amplasament și delimitare recepționate, planuri parcelare existente etc.); ... b) verifică și recepționează planul parcelar și atribuie numere cadastrale imobilelor, potrivit reglementărilor tehnice în vigoare. ... Art. 21^11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215845_a_217174]
-
vechi ● măsurători efectuate în rețeaua de îndesire și ridicare și pentru ridicarea detaliilor topografice, prin metode clasice sau prin tehnologia GPS (format digital) ● calculul suprafețelor (format digital) ● descrierile topografice ale punctelor noi din rețeaua de îndesire și ridicare (format digital) ● inventare de coordonate (format digital) Executant, ........................................ (semnătura și ștampila) Data întocmirii ............................... -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215845_a_217174]
-
de resursa și de riscul pierderilor potențiale, care trebuie apreciate periodic. La determinarea vulnerabilitatii bunurilor și valorilor se au în vedere costul, riscul potențial de pierdere sau utilizare inadecvata; - Între resurse și sumele înregistrate în evidente se fac comparații periodice (inventare). Vulnerabilitatea bunurilor și valorilor determina frecventa acestor verificări; 23.3. Referințe principale - Legea nr. 500/2002 privind finanțele publicei cu modificările ulterioare; - Legea nr. 82/1991 a contabilității, republicată; - Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 618/2002 pentru aprobarea Precizărilor privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
scrisă, formarea ideologiilor, individualizare modernă, discurs, adevăr și piață a ideilor Acest ochi care vorbește ar fi servitorul lucrurilor și stăpânul adevărului. Michel Foucault, 1963 Cultura scrisă modernă a implicat două mari fenomene sociale și epistemice: 1) formarea ideologiilor; 2) inventarea ideii de progres social, cultural, economic. Din secolul al XVIII-lea, avem noi grupuri umane privilegiate (elitele, intelectualii puterii politice) care inventează și dețin o cunoaștere ca o strategie, o luptă în scopul dominației și al conducerii societății. Acești intelectuali
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de date personale etc.), politizarea umanului prin intelocrație merg mână-în-mână cu aspecte de istorie socială modernă precum: 1) structurarea și restructurarea conștiinței prin intermediul cuvântului scris și tipărit; 2) impunerea ideii de obiectivitate ca efect gradual al unei culturi tipărite; 3) inventarea liberalismului ca ideologie antiabsolutistă și a socialismului ca ideologie antipatronală, îndreptată împotriva unui capitalism sălbatic, antiuman, unde mașina este mai prețioasă decât muncitorul; 4) divizarea societății europene de secol al XIX-lea în oameni "de stânga" sau "de dreapta", cu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fi posibilă. A spune și a desena nu se pot realiza decât prin actul reprezentării. Însă "animația" folosirii reprezentării (lingvistice și plastice) nu ține cont și nu ține loc de ... cunoaștere. Încă o dată, reprezentarea nu este actul constitutiv al cunoașterii! Inventarea ideologiei ca domeniu de analiză a ideilor, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, și hegemonia limbajului-reprezentare în orice act de cunoaștere, în orice formă de gândire au făcut din istorie și din orice posibilă cunoaștere o muncă de reprezentări. Numai
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sine ca memoria Întregii societății, nu ca proprietatea unui singur segment al acesteia” (J. Nerone, 1989, p. 95; vezi și A. Eriksen, 1997; R. Evans, 1998; J.R. Gillis, 1994; W. Johnston, 1991; K. Lavenda, 1997; K. Verdery, 1999). Procesul de „inventare a tradiției” (E. Hobsbawm, T. Ranger, 1983), adică de remodelare a datelor istorice În vederea construirii unei versiuni a istoriei și a unor evenimente de referință În consens cu viziunea despre trecut a unor grupuri politice și /sau intelectuale, reprezintă un
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nomogonia și erotogonia) și structura integrativă (În care include daimonologia, semideologia și deologia, fărmițată În Fârtatul și Nefârtatul, Cerul-tată, Soarele sfânt, Luna sfântă, Stelele logostele, Meteorologia mitică, Pământul-mumă, Toponimia mitică, Hidromitologia, Fitomitologia, Zoomitologia, Mitologia ocupațiilor și Eroologia). Autorul excelează În inventarea de categorii și subcategorii, dovedind o adevărată voluptate În a scorni un vocabular luxuriant și esoteric, greu de Înțeles și de aplicat (spre exemplu: „fondul de mituri alcătuit din arhemituri, mituri genuine, arhaice, mituri netipizate (tipizate În prototipuri, tipuri, variante
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Paris Delumeau, Jean, 1986, Frica În Occident, Meridiane, București Densusianu, Nicolae, 1986, Dacia preistorică, Meridiane, București Dereymez, Jean-William; Ihl, Olivier; Sabatier, Eduard (coord.), 1998, Un cérémonial politique: les voyages officiels des chefs d’Etat, L’Harmattan, Paris Detienne, Marcel, 1997a, Inventarea mitologiei, Symposium, București Detienne, Marcel, 1997b, Grădinile lui Adonis, Symposium, București Detienne, Marcel; Vernant, Jean-Pierre, 1979, La cuisine du sacrifice en pays grec, Gallimard, Paris Dirks, Nicholas, 1988, „Annuals Rituals of Conflict”, În American Anthropologist, vol. 90, nr. 4 Dirks
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Literatura este tot mai contestată, aflându se între formalism și ideologizare, politizare. Se constată o excesivă teoretizare în vest, dogmatizare și oficializare în est, urmată de o îndoielnică „liberalizare”. Proliferarea fără precedent a formulelor de creație, a scriiturilor, a școlilor, inventarea și extravaganța terminologică, explozia cantitativă și ponderea funcțională a metalimbajelor și a arsenalelor de instrumente critice sfârșesc prin a pune sub semnul întrebării însăși realitatea literaturii: „Disecată, demontată în resorturile sale cele mai intime - de exegeți, dar și de creatori
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
sarcina de a excela în arta și știința de a face să conveargă în producerea unei noi urbanități amenajarea și organizarea locurilor, misiile agenților serviciilor publice și private și comportamentul locuitorilor. Și în arta și știința conducerii orașului stă astăzi inventarea democrației. Poate această povestire să incite cititorul român, prin analogie sau prin contrast, să se întrebe, așa cum nu a mai făcut-o până acum, asupra istoriei orașelor din țara sa ? Dacă ar face-o, aș fi fericit. Thierry Oblet 1
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
autonomiei politice a orașelor De aproximativ douăzeci de ani, răspunsurile date crizei urbane sunt asociate în mod explicit cu necesitatea reînnoirii civice. Colocviile celebrează oportunitatea unor "declarații ale dreptului la urbanitate", urgența construirii unui "oraș republican", înaintarea spre "civilizația urbană", inventarea "noilor solidarități", apariția unei "noi cetățenii". Cu sobrietate, sociologia și științele politice evidențiază ponderea politică, aflată în creștere, a orașelor la ora actuală, se întreabă asupra condițiilor în care orașul, nou "actor colectiv", ar putea constitui o adevărată "cetate". De ce
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din cele mai îndepărtate sate... "Ierarhia stat central prefect subprefect pare să reproducă vechea relație care unea, în cadrul monarhiei absolute, regele, intendentul regal și subordonații acestuia"5. Pregnanța controlului prefectoral a eliminat puțina autonomie municipală care supraviețuise sub Vechiul Regim. Inventarea noțiunii moderne de primar persoană de frunte și bun cap de familie este schițată încă de pe vremea monarhiei din Iulie. Votul cenzitar a fost restabilit în 1831 pentru alegerea consilierilor municipali, iar în 1833 pentru alegerea consilierilor din departamente și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
intereseze mai puțin decât bucuria de a face, de a întreprinde ceva, de a interveni în cotidianul social"1. Administrarea orașului devenea într-o oarecare măsură și o treabă a cetățenilor. În momentul în care evaluăm conținutul căilor urbane ale inventării democrației, trebuie să recunoaștem că nu contestăm, în ansamblu, ipoteza privatizării crescânde a unei existențe cuplate cu o scădere a interesului pentru treburile publice; acest proces poate fi reperat de la mijlocul anilor 19502. Dar ultimele decenii ale secolului XX nu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
gestionare patrimonială a teritoriului comunal. Constatarea eșecurilor a generat un discurs modernist de luptă contra lipsei de îndrăzneală, a incompetenței și egoismului edililor locali. Acest discurs va cunoaște cea mai mare audiență la ora modernizării din anii 1950 și 1960. Inventarea ideologiei politicii locuinței Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii Problema locuințelor nu s-a pus cu adevărat în Franța decât în cursul secolului al XIX-lea, deși mai fusese evocată în timpul Revoluției franceze. Luarea la cunoștință a problemelor puse
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unor decizii spinoase din dezbaterea democratică, proceduralizarea acțiunii publice vizează să facă din stat garantul dezvoltării relațiilor contractuale dintre administrațiile centrale și comunitățile locale și, la un nivel mai general, între puterile publice și societatea civilă. Toată dificultatea constă în inventarea unor dispozitive incitative în care mobilizarea resurselor societății civile să nu inducă nici renunțarea la conducere a politicilor naționale, nici, invers, la desconsiderarea experienței actorilor locali. Punerea în scenă a democratizării: pervertirea liantului civic prin comunicare Începând cu anii 1990
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se responsabiliza împreună pentru "a face societatea". Această demistificare a conștiinței noastre republicane nu ne scutește să dăm dovadă de vigilență în fața riscurilor pe care cecitatea democratică le creează de asemenea pentru coeziunea socială a metropolelor noastre. Dacă, istoric vorbind, "inventarea socialului"551 a făcut credibilă democrația dotând-o cu o miză concretă, nimic nu garantează astăzi că dezvoltarea sa consolidează solidaritatea, mai ales când dezbaterea democratică include din ce în ce mai mult și fără îngrădire exprimarea intereselor particulare, și nu reflecția asupra binelui
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai poate pretinde să-și refuleze particularismele culturale în sfera privată. Cum poate fi condus orașul ca aceste pariuri să iasă câștigătoare? A face din oraș primul motor al dezvoltării economice și ultimul obstacol contra dislocării sociale presupune cu necesitate inventarea unui nou teritoriu instituțional care, ajustat evoluției urbanului, ar permite mai buna lui guvernare? Răspunsul la această întrebare rămâne echivoc. Menținerea frontierelor politice și administrative pare imposibilă. Din punctul de vedere al democrației, ar fi paradoxal ca reprezentanții intercomunali să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
scenă conflicte și compromisuri care îi leagă unii de alții pe indivizii care devin cetățeni. Ce învățătură se poate trage din această istorie? La ora mondializării, accederea orașului la statutul de actor colectiv trasează după părerea noastră o cale propice inventării de noi forme de control politic al economiei. Desigur, practica proiectului nu este lipsită de pericole: concurența înverșunată între metropole, acapararea dezvoltării urbane de către marile grupuri private de servicii, accentuarea fracturilor sociospațiale etc. A circumscrie aceste riscuri înseamnă o mai
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pregnant politic dintre oraș și stat ar putea să dea forță și formă cererilor sociale, să se deschidă conflictelor sociale ancorate în realitate, să incite cetățenii să se comporte mai mult ca actori decât ca asistați. Cu alte cuvinte, ca inventarea procedurilor politice să fie la înălțimea democratizării moravurilor. Abrevieri ADIL Agence Départementale d'Information sur le Logement (Agenția Departamentală de Informare privind Locuința) ADRI Agence pour le Développement des Rencontres Interculturelles (Agenția pentru Dezvoltarea Întâlnirilor Interculturale) AFPA Association Nationale pour
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]