3,605 matches
-
și rolul ei; c) Relații în microgrupul social Deplasarea liberă spre diferite obiective; Alegerea și participarea la diferite spectacole; Achitarea de comisioane și efectuarea de diverse cumpărături. d) Relații interumane Cunoașterea principalelor tipuri de relații interumane (ajutor, respect, prietenie, ură, invidie etc.); Formarea și cultivarea relațiilor pozitive: colaborarea, cooperarea, întrajutorare, bunătate, dragoste, competiție, toleranță; Activități de socializare Vizite în: parcuri, expoziții, muzee, instituții publice, magazine, piețe; Excursii pe teme ecologice sau teme cuprinse în programele școlare; Vizionări: filme, teatre, spectacole, muzicale
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
furia și poate determina infracțiuni cu grad mărit de violență. Dorința de a fi remarcat (în special la adolescenți), de aserțiune de sine prin impunerea în fața altor persoane, de a conduce pe alții sunt dorințe asociate cu stări emotive specifice - invidie, vanitate, ambiție, furie, de la care se ajunge la conflicte, infracțiuni. Instinctul achizitiv constă în adunarea de bunuri, valori, bani. Până la un punct acestă tendință este pozitivă, dar poate lua o formă gravă, de avariție, lăcomie, chiar cu manifestări patologice (cleptomania
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pp. 118-125) accentuează relația dintre inegalitatea socială și infracțiunile contra persoanei. Persoanele cu venituri mai mici sunt supuse unui factor de stres suplimentar. Deseori, intrând în contact cu alte persoane și, aflând de realizările financiare ale acestora apar sentimente de invidie, frustrare Aceste sentimente suprapuse pe reala neputință de a realiza venituri mai mari, pot declanșa o stare de continuu disconfort care dă naștere la izbucniri violente. Factorul criminogen este în acest caz un mixaj între factorii psihologici și inegalitatea economică
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fiind cea care maximizează gradul de fericire pentru cel mai mare număr de oameni. Variantele ulterioare nu fac decît să confirme concepția utilitaristă. Totuși, dimensiunea echității nu este luată în seamă, decît odată cu teoriile justiției sociale. 4.1.3.1. Invidie, eficacitate și normă de justiție Un prim ansamblu de teorii situează noțiunea de invidie în centrul conceptului de echitate și justiție socială. Un stat social echitabil se caracterizează prin faptul că fiecare individ preferă situația sa celei a altuia. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Variantele ulterioare nu fac decît să confirme concepția utilitaristă. Totuși, dimensiunea echității nu este luată în seamă, decît odată cu teoriile justiției sociale. 4.1.3.1. Invidie, eficacitate și normă de justiție Un prim ansamblu de teorii situează noțiunea de invidie în centrul conceptului de echitate și justiție socială. Un stat social echitabil se caracterizează prin faptul că fiecare individ preferă situația sa celei a altuia. Astfel echitatea este garantată prin faptul că invidia a dispărut. Este important de remarcat faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
prim ansamblu de teorii situează noțiunea de invidie în centrul conceptului de echitate și justiție socială. Un stat social echitabil se caracterizează prin faptul că fiecare individ preferă situația sa celei a altuia. Astfel echitatea este garantată prin faptul că invidia a dispărut. Este important de remarcat faptul că invidia analizată de către economiști nu este diferită de resentimentul à la Rawls, ci se prezintă ca o evaluare rațională a situațiilor injuste, Chiar definită pe o bază individualistă și îndepărtată de realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
centrul conceptului de echitate și justiție socială. Un stat social echitabil se caracterizează prin faptul că fiecare individ preferă situația sa celei a altuia. Astfel echitatea este garantată prin faptul că invidia a dispărut. Este important de remarcat faptul că invidia analizată de către economiști nu este diferită de resentimentul à la Rawls, ci se prezintă ca o evaluare rațională a situațiilor injuste, Chiar definită pe o bază individualistă și îndepărtată de realitatea pe care nu încetează să o descrie, invidia poate
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
situațiilor injuste, Chiar definită pe o bază individualistă și îndepărtată de realitatea pe care nu încetează să o descrie, invidia poate totuși permite definirea unei norme de justiție. Un stat social este just dacă el e nu doar echitabil (absența invidiei), ci și eficace (optimul paretian). Eficacitatea paretiană se evaluează atît în economiile de schimb cît și în cele de producție. În primul caz, Kolm vorbește despre existența de stadii juste; este suficient ca, plecînd de la dotări inițiale egale, să se
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
proces de schimb concurențial. Atunci cînd extindem interogațiile asupra situațiilor în care indivizii nu au dotări inițiale egale, sau atunci cînd abordăm cazul economiilor de producție, echitatea și eficacitatea se combină mai dificil, reducînd conceptul de justiție doar la absența invidiei (Kirman). Cum a remarcat Sen (1970), explicația se află probabil în faptul că invidia se bazează pe luarea în considerare a comparațiilor intra-personale și nu interpersonale ale utilității. Această definiție raționalistă a invidiei ar putea fi unul din multiplele
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
au dotări inițiale egale, sau atunci cînd abordăm cazul economiilor de producție, echitatea și eficacitatea se combină mai dificil, reducînd conceptul de justiție doar la absența invidiei (Kirman). Cum a remarcat Sen (1970), explicația se află probabil în faptul că invidia se bazează pe luarea în considerare a comparațiilor intra-personale și nu interpersonale ale utilității. Această definiție raționalistă a invidiei ar putea fi unul din multiplele avataruri ale imposibilității economiștilor de a ține seama de sentimente altfel decît supradeterminîndu-le prin
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
conceptul de justiție doar la absența invidiei (Kirman). Cum a remarcat Sen (1970), explicația se află probabil în faptul că invidia se bazează pe luarea în considerare a comparațiilor intra-personale și nu interpersonale ale utilității. Această definiție raționalistă a invidiei ar putea fi unul din multiplele avataruri ale imposibilității economiștilor de a ține seama de sentimente altfel decît supradeterminîndu-le prin calcule raționale, chiar dacă trebuie semnalat faptul că în materie de alegeri raționale "pa-siunile" încep să fie luate în considerare (Frank
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
avataruri ale imposibilității economiștilor de a ține seama de sentimente altfel decît supradeterminîndu-le prin calcule raționale, chiar dacă trebuie semnalat faptul că în materie de alegeri raționale "pa-siunile" încep să fie luate în considerare (Frank, Livet). Odată cu această abordare economică a invidiei, reapare problema care a susținut evoluția utilitarismului: comparațiile interpersonale ale utilității. Modelînd simpatia lui Hume, Sen propune compararea stadiilor sociale uti-lizînd preferințele fiecăruia pentru a aprecia astfel situația celuilalt. Dar cum se poate determina o normă de justiție în absența
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
noua economie a bunăstării 157 4.1.2.2. Testele de compensare 160 4.1.2.3. Unanimitate versus majoritate: alegere socială și procedură de vot 161 4.1.3. De la welfarism la justiția socială 163 4.1.3.1. Invidie, eficacitate și normă de justiție 163 4.1.3.2. Hirsanyi și spectatorul imparțial 165 4.1.3.3. Rawls: o procedură de justiție perfectă? 167 4.1.3.4. Nozick: o procedură de justiție pură 169 4.1.3
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și rolul ei; c) Relații în microgrupul social Deplasarea liberă spre diferite obiective; Alegerea și participarea la diferite spectacole; Achitarea de comisioane și efectuarea de diverse cumpărături. d) Relații interumane Cunoașterea principalelor tipuri de relații interumane (ajutor, respect, prietenie, ură, invidie etc.); Formarea și cultivarea relațiilor pozitive: colaborarea, cooperarea, întrajutorare, bunătate, dragoste, competiție, toleranță; Activități de socializare Vizite în: parcuri, expoziții, muzee, instituții publice, magazine, piețe; Excursii pe teme ecologice sau teme cuprinse în programele școlare; Vizionări: filme, teatre, spectacole, muzicale
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
fi lăcomia, curvia, uciderea, furtul, iubirea de arginți, bârfirea, minciuna, zgârcenia, etc., ci mai ales să ne ferim de cele ascunse, anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de invidie, de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de fățărnicie, de iubirea de stăpânire, de viclenie, de relele obiceiuri, de necredință, de pizmă, de iubirea de sine, și de celelalte asemănătoare. Sfântul Antonie cel Mare spune că nu sunt
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
lui aveau camere de studiu și o sală unde luau masa Împreună, primind și un stipendiu din tezaurul regal. Comunitatea a fost fondată probabil de Ptole meu Filadelful, pe la 280 Î.H., și a cîști gat grabnic faimă, provocînd uneori invidie, prin generozitatea rînduielii sale; Timon din Phlius (filozof și autor de texte satirice) scria pe la 230 Î.H.: „În populatul Egipt pasc mulți pedanți Închiși Între cărți, care se ceartă neîncetat În colivia Muzelor“ (Athenaios 1, 22d). Munca necesară pentru
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
papirusurile cele mai importante existente azi sînt cele descoperite la Herculaneum (prin tre ele se numără opere ale unui filozof din școala lui Epicur, Filodem, precum și fragmente din Homer și Hypereides)1. Pergamentul Legenda spune că, la un moment dat, invidia i-a făcut pe Ptolemei să interzică exportul de papirus la Pergam, unde regele Eumenes II (197-159 Î.H.) Înte meiase și el o bibliotecă ce tindea să rivalizeze cu cea din Alexandria; Pergamul a reacționat, acope rin du și
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
lor Neftis erau soț și soție. Nemuritori cu toți-n paradis, trimiși au fost pe glie ca să trăiască efemer. Pe când Osiris își izbăvea egiptenii, și zeița mamă a naturii își vedea de opera ei, Sethfratele și cumnatul, conspira plin de invidie și răutate alături de curteni, urzind în ascuns moartea lui Osiris. Un curtean a lui Seth, fidel lui Osirisîi desvălui complotul. La auzul acestor intrigi, zeul reacționă calm, sigur pe el. -Dar este proorocit să se întâmple așa. Este scris. -Slăvite
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
derulează și constant în timp, sistemul are toate șansele să devină credibil și să devină un partener agreat de către siste-mele vecine. Pot exista și reacții negative, la o asemenea manieră de lucru a sistemului, dar aceste reacții apar doar din invidie sau datorită incapacității altor sisteme de a proceda la fel. Oricum, aceste reacții ne-gative sînt infime în comparație cu trendul pozitiv, manifestat ca reacție la o astfel de manieră de lucru. 7. Încercați să răspundeți întrebărilor sistemelor vecine și pro-movați un sistem
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
meritînd să fie venerată și temută. Povestea pe care mi-o aminteam eu era Însă circulară. Un biet tăietor de piatră asistă la trecerea unui mare demnitar Însoțit de un Întreg alai și un impresionant fast. Cuprins de admirație (și invidie) la vederea puterii etalate, tăietorul de piatră găsește prilejul de a intra În alaiul celui puternic. Cu vremea, reușește să urce Încet În ierarhie și, În final, cred că ajunge Împărat. În această postură abia sesizează că sînt lucruri mai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
învelea cu colecțiile vechi ale oficiosului comunist francez "L'Humanité", păstrate de gazdă lui cu mormăiala "știu, nu e prea anarhist, însă... faute de mieux...", fugarul ia viața de la zero, creând, împotriva atacurilor furibunde, comuniste și fasciste, împotriva sărăciei și invidiilor, prin românele și eseurile sale, o operă în care locul central îl ocupă Omul cu majuscula, care trăiește toată viața cu nostalgia absolutului. O mare credință dispărea, "făcându-mă să simt pământul surpându-se sub picioare. Eram în pragul sinuciderii
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
se întreabă de ce și pentru ce am trăit și suferit, am visat, scris, pictat sau, pur și simplu, am reparat scaune... Poate că așa pot ajuta să găsim un sens transcendental în această lume plină de orori, de trădări și invidii, de nedreptăți, de tortúri și genociduri. Dar și de păsări care imi încălzesc sufletul când le ascult ciripitul în zori de zi, sau când bătrânul meu motan mi se așează pe genunchi, sau când mă uit la flori, de multe
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
degrabă o insuficientă cunoaștere a cumulului de calități umane existente, datorită vârstei. Exercițiul s-a dovedit a fi o reușită atunci când copiii au dat cu plăcere cutiei să depoziteze În ea acele calități de care vor să scape: răutate, egoism, invidie, mândrie, lenevie, ură, minciună, lăcomie. S-au simțit cu totul alte persoane după ce „au aruncat tot ceea ce era mai rău În ei”. b) exercițiul „Lupta cu obstacolele” prin care am urmărit, de asemenea, autoexplorarea În scopul producerii insighturilor restructurante, dar
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
a culturii americane de masă cu majoritatea popoarelor de pe continentul european. O altă sursă a curentului antiamerican este de natură structurală. Statele Unite sunt, de fapt, "cel mai mare dintre copii", iar disproporția de putere dă naștere unui amestec de admirație, invidie și resentimente. Într-adevăr, la începutul secolului XX, când Statele Unite au apărut ca putere globală, un autor britanic pe nume W. T. Stead scrisese deja o carte intitulată The Americanization of the World, publicată în 1902. În mod similar, la mijlocul
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
ar trebui să constituie un reper pentru politica externă. Statele Unite pot acționa fără să fie neapărat aclamate de întreaga lume. Suntem atât de puternici încât putem face ceea ce dorim. Suntem singura superputere a lumii, ceea ce duce în mod necesar la invidie și resentimente. Fouad Ajami afirma de curând că "Statele Unite nu trebuie să poarte grija sentimentelor și judecăților emise în alte țări."217 Editorialistul Cal Thomas face referire la "ficțiunea potrivit căreia ceea ce spune și înfăptuiește America îi poate face pe
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]