29,866 matches
-
s-ar ascunde, în realitate, un alt Dionisie, cunoscut de tradiția creștină ca Dionisie „cel Mic” (Exiguus), prietenul lui Cassiodor, marele traducător al Părinților greci în latină 206. Stăniloae mărturisește în răspunsul său că, sufletește, ar fi înclinat către această ipoteză - din patriotism, fiindcă Dionisie cel Mic era născut pe teritoriul actual al României -, însă „dragostea de adevăr” îl obligă să-l situeze pe Dionisie către sfârșitul secolului I d.Hr. sau mai târziu, în prima jumătate a secolului al II-lea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ar fi pus la îndoială aceste învățături de credință, zdruncinându-le autoritatea. Or, ajunge să citim prefața de la De principiis, pentru a-l absolvi pe Origen de orice intenție vătămătoare, dat fiind că el afirmă în mai multe rânduri că ipotezele sale au în vedere strict subiectele asupra cărora „propovăduirea apostolică” nu lăsase nici o dispoziție precisă (originea sufletelor, sfârșitul lumii, soarta diavolului etc.). A vorbi despre „învățături ferme ale credinței” la începutul secolului al III-lea pare cel puțin îndrăzneț, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cunoscut și dăruit fără rezerve unul altuia, ci și spiritele noastre au vibrat la unison. Nu știu dacă știai că tatăl tău avea o mare pasiune pentru Eminescu. Începuse să culeagă date, să se documenteze pentru un studiu despre " Noi ipoteze despre boala și moartea lui Mihai Eminescu" și vizitase spitale din Iași, aflând niște detalii foarte tulburătoare. Eram cu toții victime ale spuselor oficiale că Eminescu ar fi fost răpus de o boală venerică dublată de o demență paralitică. Simion, foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
rădăcinile își spun cuvântul nu m-am lăsat până nu le-am citit până la ultima pagină. Și știi peste ce nume am căzut ? Peste numele de Simion Almăjan, tatăl mamei, bunicul meu. A făcut un studiu deosebit de amplu despre noi ipoteze asupra vieții și morții marelui poet. O să-ți dau și ție adresa sitului internet ca să vezi și tu. Și mama nu-i aici ca să se bucure ! Cât îmi este de dor de ea... Tăcere. Dorina a sporovăit și Victor e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ademenească la așternutul ei parfumat! La asta trebe bine să iei sama că încă-i destul de tânără și odată numai ce vezi că nu mai ai moșneag și îți rămâne gospodăria de izbeliște!.. Fără îndoială că aceste argumente și contraargumente, ipoteze și presupuneri stăruiau în mintea Zamfirei, ca la o nevastă mai mult decât grijulie cu toate câte erau ale ei și pe care, justificat, nu dorea să le împartă cu nimeni, ca orice femeie cu bună chibzuială, firește. Numai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
felul meu, altfel n-aș putea. Accept și eu, ca și tine, existența Lui și nu am deloc o problemă personală cu asta; niciodată eu nu am fost împotriva lui Dumnezeu. Însă nu trebuie uitat că El este doar o ipoteză, nimic nu-i cert și verificat în chestiunea aceasta. Tocmai de aceea, iată, eu nu pot să fiu într atât de ușuratic în gândire și în simțire, încât să pun pe seama „divinei și milostivei” Sale providențe toate lucrurile bune, ce
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
când Fatime prietena ei s-a dus la spital să nască asistenta a felicitat-o că era deja rasă, japonezele nici măcar atunci nu o fac, de ce oare mă întreb cu glas tare, știi spune Rezvan și îmi confirmă mica mea ipoteză antropologică de ieri, bărbații noștri ne vor fără pic de păr pe corp, pentru că ei au atât de mult chicotește la japonezi, e taman pe dos atunci, e clar că e ceva dictat de subconștient, o proiecție inversă care codifică
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
fost formați, și unii, și alții. Este prea tentant să vezi cauza primară a acestui bovarism în dualismul suflet/minte corp care, nouă, ne-a marcat de la început imaginea de sine și de lume, pentru a nu risca o asemenea ipoteză. Fie pe filieră filosofică, de la greci, prin Descartes, fie pe filieră creștină, adesea mână în mână, noi am fost învățați să trăim cu această imensă falie internă, crăpătură sângerândă ce străbate chiar mijlocul ființei noastre, și care ne consacră drept
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de meta-lege sau lege superioară, cum presupun unii fizicieni și biologi, ce s-ar afla la baza, deasupra sau în toate sintoniile și legile naturii. Unii o numesc principiu antropic. Atâta timp cât se folosește verbul a putea, este posibilă susținerea acestei ipoteze în mod științific. O dovadă care să admită folosirea verbului a trebui nu există: dacă credincioșii vor să transforme direct acest principiu antropic în probă științifică a faptului că Dumnezeu trebuie să existe și că omul a fost creat de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
expansiunii universului care a început cu explozia primordială: se va opri pentru a începe din nou să se contracte (presupunere pentru care nu sunt probe) sau va continua până la un sfârșit definitiv. Majoritatea copleșitoare a astrofizicienilor înclină pentru a doua ipoteză: expansiunea universului va progresa fără oprire, accelerând chiar, până când materia în interiorul stelelor, prin procese nucleare, va arde, reducându-se la "cenușă de stele". Comparativ cu expansiunea, acest proces este observabil încă de pe acum, cu exactitate, iar diversele stadii ale dezvoltării
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
nu pot să mă sustrag întrebării ce urmează. Un Dumnezeu crucificat? După cel de-al Doilea Război Mondial teologii creștini, făcând referire la o frază a lui Dietrich Bonhoeffer, nu de puține ori au încercat să depășească problematica suferinței prin ipoteza unui "Dumnezeu în suferință". Dumnezeu este "impotent și slab în lume" și tocmai într-o astfel de condiție poate să rămână lângă noi și să ne ajute; doar un "Dumnezeu în suferință" îl poate ajuta pe om. Holocaustul, înțeles din
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
supraevaluarea piețelor financiare. Fusese de ajuns pentru a provoca panică între investitori și a-i determina să vândă acțiunile pe piața de acțiuni din Asia, Europa și America. Astfel avea loc prăbușirea prețurilor Bursei. Încă de pe atunci îndrăznisem să avansez ipoteza, o erezie pentru economiști, că teoria haosului se poate aplica și în economie. Cauze în sine minime pot avea efecte devastatoare. Nu puteau absolut deloc să fie excluse, scrisesem atunci, criza economică și prăbușirea ordinii economice mondiale din 1929-1933. Între
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
155 4.7 Copii preferați pentru adopție /161 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale /164 Capitolul 5. Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptatoare /167 5.1 Abordări teoretice /168 5.1.1 Definirea conceptelor /170 5.1.2 Ipotezele cercetării /172 5.2 Designul cercetării /174 5.2.1 Metode și instrumente /174 5.2.2 Eșantionarea și procesul de colectare a datelor /174 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori /176 5.3.1 Starea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
O primă întrebare la care vom încerca să răspundem în cadrul acestei secțiuni este Cine sunt părinții adoptatori din România? și, în strânsă conexiune cu prima întrebare, dorim să identificăm Care este rațiunea pentru care se recurge la adopție? Pornim de la ipoteza potrivit căreia, trăsăturile psihosociale ale părinților adoptatori și rațiunea pentru care se adoptă conduc la structurarea unor categorii specifice de adoptatori care vor prefera și vor adopta copii cu profiluri specifice. În mod evident mai departe vom încerca să răspundem
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru a ne asigura că ne-au fost date spre analiză toate dosarele de adopție înregistrate în acea perioadă. Capitolul 5 Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive 5.1 Abordări teoretice 5.1.1 Definirea conceptelor 5.1.2 Ipotezele cercetării 5.2 Designul cercetării 5.2.1 Metode și instrumente 5.2.2 Eșantionarea și procesul de colectare a datelor 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori 5.3.1 Starea de sănătate psiho-fizică a copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copilul adoptat, respectiv cu partenerul marital. Promovarea și dezvoltarea a fost măsurată prin implicarea și suportul oferit de către mamă copilului în acțiunile sale. În mod specific, această dimensiune va fi numită comportamentul adaptativ al mamei adoptatoare 312. 5.1.2 Ipotezele cercetării Modelul empiric care va fi testat în acest studiu este prezentat în figura 5.1. Variabilele hașurate și relațiile dintre ele vor fi analizate printr-un demers cantitativ. Săgețile indică relațiile dintre variabile pe care le testăm. Prin cercetarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
5.1. Variabilele hașurate și relațiile dintre ele vor fi analizate printr-un demers cantitativ. Săgețile indică relațiile dintre variabile pe care le testăm. Prin cercetarea calitativă din capitolul 6, aprofundăm analiza și extindem discuția asupra variabilelor nehașurate din model. Ipoteza principală pe care o testăm este: Conduita adaptativă a mamei după adopție, în raport cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele familiei (resursele informaționale și resursele sociale) și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu diferite caracteristici ale copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
utilizării surselor de informare. 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor După descrierea independentă a dimensiunilor care vizează resursele, expectanțele parentale și caracteristicile copilului, am considerat necesar să identificăm cum interacționează ele în fapt. În cadrul acestei secțiuni vom testa ipotezele 2 și 3 formulate în subcapitolul 5.2.2. În acest scop am recurs la analiza de asocieri bivariate. Asociind variabilele dimensiunii resurselor informaționale cu expectanțele părinților adoptatori constatăm următoarele: preocuparea părinților de a se informa despre adopție și diferitele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
constatăm următoarele: preocuparea părinților de a se informa despre adopție și diferitele aspecte implicate de acest proces nu influențează confirmarea sau infirmarea expectanțelor, în schimb insuficiența informațiilor primite din partea practicienilor se asociază semnificativ cu expectanțe eronate din partea părinților. Prin urmare ipoteza trei este doar parțial confirmată. Tabel 5.15 Suficiența resurselor informaționale și expectanțele părinților adoptatori 335 Preocuparea pentru informare Suficiența informațiilor primite Corectitudinea informațiilor Gravitatea diferitelor probleme raportat la modul în care au fost prezentate de specialiști Medicale .028 -.601
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Medicale .028 -.601** -.139 Psihologice -.027 -.419 -.197 Educaționale .320 -.795** -.509* Comportamentale -.029 -.488* -.114 Gravitatea problemelor raportat la expectanțele părinților Medicale -.039 -.407* -.127 Psihologice -.044 -.378 -.167 Educaționale .097 -.462* .007 Comportamentale -.029 -.396 -.094 Pentru testarea ipotezei a doua au fost construite o serie de scheme care indică asocierile semnificative dintre prezența anumitor probleme de sănătate psiho-fizică, respectiv forme de protecție de care a beneficiat copilul anterior adopției și percepția părinților asupra resurselor și asupra propriilor expectanțe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de forme multiple de protecție. Categoriile de servicii de care consideră că au nevoie și evaluarea suficienței suportului formal și informal primit în procesul de adopție diferă în funcție de problemele sau istoricul de plasament al copilului. Acestea fiind rezultatele concluziona că, ipoteza doi se confirmă. Figura 5.7 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au fost în centru de plasament anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile Figura 5.8 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au beneficiat de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
4 Îmi dau seama când are nevoie de ceva 3.75 .534 2 4 Relația mamei cu partenerul marital Relația părinților post-adopție 3,60 .903 1 4 Interesul nostru vizează însă identificarea factorilor predictori ai conduitei mamelor adoptatoare și testarea ipotezei generale. În acest scop au fost efectuate analize de regresie bivariate și multiliniare, utilizând metoda celor mai mici pătrate. Rezultatele sunt sintetizate în tabelul 5.18. Nu s-au identificat efecte de multicoliniaritate. Valorile VIF se situează mult sub 10
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Tulburări Comportamentale Tulburări Emoționale Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului Copilul a fost in CP Copilul a fost si in AMP si in CP anterior adoptiei Vârsta copilului la adopție În raport cu mama În raport cu tata Variabile dependente Întorcându-ne la ipoteza principală a studiului putem afirma că aceasta s-a confirmat parțial. Din analiza datelor rezultă că, relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele informaționale ale familiei, dar nu și de resursele sociale. Accesibilitatea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Un prim studiu în acest sens a fost realizat de Kirk în 1953 și a demonstrat existența unei atitudini sociale discreditante, compromițătoare față de relațiile de rudenie stabilite prin adopție 367. Dembroski și Johnson 368 au realizat un studiu pornind de la ipoteza potrivit căreia, persoanele cu un grad ridicat de dogmatism, definit ca un sistem sau o rețea de credințe și atitudini, manifestă o atitudine intolerantă față de adopție. Studiul a avut un eșantion format din 113 studenți. Ipoteza s-a confirmat pentru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
un studiu pornind de la ipoteza potrivit căreia, persoanele cu un grad ridicat de dogmatism, definit ca un sistem sau o rețea de credințe și atitudini, manifestă o atitudine intolerantă față de adopție. Studiul a avut un eșantion format din 113 studenți. Ipoteza s-a confirmat pentru persoanele de sex masculin, dar nu și pentru persoanele de sex feminin. Autorii au interpretat aceste rezultate sugerând că, femeile acordă o importanță deosebită rolului matern, în pofida căruia, obținerea unui copil, chiar și pe cale legală, prin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]