1,829 matches
-
multă vreme. Văzându-l pe Vișinel în preajmă, îl rugă să-i aducă un cărbune să-și aprindă luleaua. Nu atât că n-ar fi putut întinde mâna să ia un bețigaș, dar îi era nespus de drag acest flăcăiandru isteț, ai cărui ochi îl umpleau de albastru. Când primi rămurica înflorită de jar, îl apucă de mână și-l reținu un timp lângă el. - Ce mai faci tu, Vișinel mo, știi să spoiești un cazan? - Cum să nu, bunule, ba
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
repetă bulibașa de câteva ori. Acum du-te la joacă, te așteaptă șleahta ta, nu auzi cum te mai strigă! Vișinel plecă. Bătrânul îl urmări o vreme. Băiatul acesta poate ajunge în șatră într-o zi un baro1 e mai isteț decât tatăl său, gândi starostele în sinea sa. Dar imediat se întunecă. Îl fulgeră gândul că milițienii caută un băiat cam de vârsta lui, doar n-o fi Vișinel acela!? Dar tot el își spuse: de ce m-aș teme? Vișinel
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mai vorbi așa dacă ai fi citit tot interviul. — Hai să aruncăm o privire, spuse Adrian. Lua ziarul de la Șam, găsi pagina cu pricina și se afunda tăcut în lectură. După câteva clipe se porni să râdă pe înfundate. — E isteața, nu ți se pare? — Serios? îl întreba Șam glacial. — Cum e țipă? se interesa Adrian, continuându-și lectură. — E atrăgătoare, dar frigida. Are picioare că lumea. Țațele n-am putut să i le văd, ca a stat tot timpul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
bună pentru scopurile josnice ale stăpânirii tiranice, însă tocmai această apreciere din acea vreme este o certificare a calităților ei morale. Revenită în satul natal, autoarea observă că este privită de unii consăteni „cu o satisfacție rea, că prea fusese isteață în copilărie” și de aceea dispare din ochii consătenilor, merge la București și se angajează ca muncitoare textilistă la „Tânăra gardă” - dar și aici este persecutată, izolată iar cei de la securitate o convocau discreționar la orice oră din zi sau
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
ar spânzura și... fă bine și ia-ți tălpășița de pe-aici”, probabil l-au împușcat la Crăciun. Un alt împărat care păcălise pe mulți (probabil se lăsau păcăliți) îi cere lui Păcală să-i spună ce face acum Dumnezeu? Istețul nostru îi răspunde că doar îmbrăcat cu hainele împăratului i-ar putea răspunde. Fac schimbul de îmbrăcăminte și de roluri (ca în Prinț și cerșetor din istoria și literatura engleză). Păcală în noul său rol îi spune că Dumnezeu face
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
legea o-ncălcați Puteți fi accidentați! Toți Zilnic, zilnic Citiți pe stradă Mergeți grămadă Nepăsători, Geaba, Geaba, Va claxonează, V-admonestează, Șoferii toți. Voi, voi, voi, Luați seama bine Cum se cuvine, Să circulați! Niște fete vorbărețe care altfel par istețe, lată s-au gândit acum Sa încingă taina-n drum Elev VI Ce zici dragă, chiar așa? Elev VII Chiar așa, drăguța mea! Elev VIII Ei, fir-ar și iar să fie! Elev VI Si să vezi ce-o să mai
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Cotoșman: (se încalță vorbește cu mândrie) Stăpâne, ia uităte la mine! Îmi dai voie să mă prezint? Sunt Motanul Încălțat, zis Cavalerul Cotoșman. Tot pământu-n lung și lat Orișicât ați căutat Până acuma n-ați aflat De Motanul Încălțat! Sunt isteț și plin de foc Știu să cânt și știu să joc Niciodată nu mă-ncurc Și pe toate le descurc Și la toți vă spun pe șleau: Miau! Ionică: Brovo ție! Parc-ai umblat încălțat cu cizmele de când te-a
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
postdecembriste ; drame la vânătoare ; iubire de pământ; sensul lui decembrie 1989 pentru oamenii simpli; de-ale bisericii; despre femeile frivole; riscurile căsătoriei; politica și alegerile; iubirea interzisă profesor - elev (mediatizată puternic); petrecerile deocheate ale adolescenților; o antiteză puternică: un sărac isteț și omenos și un bogătaș ostil; trăiește-ți clipa!; oameni cu vocația muncii În agricultură ; un coșmar provocat de un roman de succes; forța cenzurii cunoscută bine de autor În epoca antedecembristă; furatul porumbului - sport național certat cu legea ; un
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
învățam poeziile pe dinafară. Toți rezumaserăm în caietele de "compunere" povestirile din chinuita copilărie a micului meșter zugrav iconar Grigorescu... sau minunatele descrieri din "Romînia pitorească" și toți ne amintirăm cu surâsul pe buze întîmplările pline de haz din viața istețului școlar-negustor Mogîldea. Cum?! Era cu putință oare ca acest iubit poet să moară? Nu ne venea să credem. ― Să nu uitați, copii, vorbi mai departe nea Tomiță: Vlahuță a fost prieten și a viețuit ani și ani alături de cei mai
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
mâncam dovleac copt. N-o mai auzisem până atunci și nici n-o citisem în vreo carte; așa că o găseam cea mai potrivită, spre a fi povestită în cazul de față. Era vorba despre isprăvile unor pungași din cale-afară de isteți. Îmi intitulai povestea: "Cei cinci pungași isteți" și începui să scriu cele ce urmează, fapte demne într-adevăr de cel mai autentic Till Buhoglindă! "Păi, cică au fost odată ca niciodată, că ducă n-ar fi fost nu s-ar
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
până atunci și nici n-o citisem în vreo carte; așa că o găseam cea mai potrivită, spre a fi povestită în cazul de față. Era vorba despre isprăvile unor pungași din cale-afară de isteți. Îmi intitulai povestea: "Cei cinci pungași isteți" și începui să scriu cele ce urmează, fapte demne într-adevăr de cel mai autentic Till Buhoglindă! "Păi, cică au fost odată ca niciodată, că ducă n-ar fi fost nu s-ar povesti, cinci pungași isteți cum nu se
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Cei cinci pungași isteți" și începui să scriu cele ce urmează, fapte demne într-adevăr de cel mai autentic Till Buhoglindă! "Păi, cică au fost odată ca niciodată, că ducă n-ar fi fost nu s-ar povesti, cinci pungași isteți cum nu se mai aflau alții în acea vreme. Și, într-a bună zi, trezindu-se ei că nu mai au de nici unele, se gândiră cum ar face rost de un prânz, nu îmbelșugat, dar care să-i sature, până când
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
lucrurile, îi șterse două palme zdravene tejghetarului, strigîndu-i: ― N-au plătit hoțomanii aceia, și nici eu n-am să plătesc, cap de zevzec, ci ai să plătești chiar tu, că "cine nu deschide ochii deschide punga!" Iar cei cinci pungași isteți s-au tot dus prin cetate, și-or mai fi făcut multe și felurite isprăvi pe care, cu voia dumneavoastră, le-oi povesti altă dată!" Când am sosit acasă de la concurs, i-am găsit pe ai mei la masă, gata
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
am făcut la examen. ― Ne-a dat să scriem o poveste pe care o știm, cu cuvintele noastre. ― Ei, și tu ce poveste ai scris? ― Păi... ce să scriu... o poveste pe care o știam de la Ana... cu niște pungași isteți! ― A, cap sec! scrâșni tata din dinți la mine... Cui ăi fi semănând, nu știu! Numai pungași, hoți și haiduci îți umblă prin minte... Numai Iancu Jianu și Ghiță Cătănuță! Aventurile lui Sherlock Holmes! Altceva mai știi? Mai citești tu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
liniștit! ― Ieși afară, măgarule! ― Bine, tată! spusei eu, accentuând pe ultimul cuvânt; și ieșii cât mai repede, că mă puteam aștepta la cine știe ce binecuvîntare! În ziua aceea am mâncat la masă cu Ana, care-mi spusese povestea celor "Cinci pungași isteți"! * Desigur că după aprecierile prea puțin favorabile ale tatii asupra subiectului ales de mine la concursul de Limba română de la "Tinerime", era exclus să mă aștept la vreun rezultat frumos. Așa că, în ziua când s-a anunțat la liceu împărțirea
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
doi inși: Ciurea Constantin și Marinescu Nicolae. Ultimul, care era un coleg foarte bun și neinvidios, ajunsese premiant printr-o ciudată voință a întîmplării, că nu tocea niciodată! Avea însă o ascuțită inteligență și era, cred, unul dintre cei mai isteți din clasă. Mic și vioi ca un spiriduș, nu sta o clipă locului, dând impresia profesorilor că știe totul la perfecție și că nu-l poate întrece nimeni! Al doilea premiant, Ciurea Constantin, se impusese, în primul rând, prin aceea
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ce sunteți? Mașa ar fi vrut să continue: „Increatul sau un alt frate al lui? Văd că-mi ghiciți până și gândurile...“. - Sunt, nici mai mult, nici mai puțin, ceea ce sunt. - Scuzați-mă, Îndrăzni să-l contrazică făcând-o pe isteața Mașa, sigur că sunteți ceea ce sunteți, că doar nu puteți fi ceea ce nu sunteți. - De unde știi? Ești chiar atât de sigură? Pot, cum să nu pot, ia pune-mă la-ncercare, se Învioră vizitatorul. - Nimeni nu poate să fie ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
lor frumoasă. Iancu mi-a propus să stau iarna cu el, să învățăm împreună, să trăim din ce este și-o fi tot împreună...Și așa, înlocuindu-l la ore câte odată, am ajuns suplinitor de suplinitor. Cât lucram cu isteții copii, Iancu arunca alice în vântul ciorilor că alt animal n-a reușit să ochească sau aranja aventura mișcării unei bote de vin mănăstiresc, circa 20 de litri, pentru a deschide seria șezătorilor de iarnă, o minunată defilare de obiceiuri
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și o culoare câștigătoare. Existau niște indicii, după cum îi explică tânărul împărat, în seria de culori care apăreau de fiecare dată când cifra indiciile și puteai decide ce culoare va fi următoarea câștigătoare și ce direcție va câștiga. Gosseyn era isteț și după ce pierdu trei jocuri în fața unui câștigător încântat, își dădu seama cum putea să câștige al patrulea joc. După un moment de ezitare se decise să-l câștige. Reacția băiatului la victoria adversarului său fu... ei bine, acesta se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Am ațipit puțin. Tot aia este. Nu ai dreptate, fiindcă nu este ora pentru medicamente. Mai sunt 12 minute. Dacă nu veneam eu, ar fi trecut minutele și tu nu te-ai fi trezit la timp, somnorilă! — Uite la ea, isteața, adăuga Cecilia strângând-o tare în brațe. — Stai, Ceci, că mă doare. —Să te doară că nu mă lași în pace. La ora când trebuia să-i dea medicamentele mamei, o trezea. —Mamă, trebuie să-ți iei bomboanele. Uite paharul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
gospodăresc prin exemple și exerciții încă din copilărie se dobândesc. Bani Chibzuiții, economii și zgârciții au bani întotdeauna. Risipitorii, cei fără baiere la pungă și bețivii nu au niciodată. Dorințe Casă arătoasă și îmbelșugată, soție vrednică, înțeleaptă și frumoasă, copii isteți și sănătoși sunt dorințele oricărui bărbat. Conștiință Gândul înțelept și fapta bună nu pot izvorî decât dintr-o conștiință neîntinată. Ospăț Îndrăzneții, descurcăreții și nerușinații ajung întotdeauna în capul mesei la ospățul vieții. Succesul Într-o societate în care lupta
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
veneau pur și simplu și eu doar le așezam pe hârtie. Simțeam o relaxare profundă, atunci când compuneam poezii. Am constatat, pe parcursul timpului, că aveam multe înclinații și imaginație și nimic nou nu mi se părea dificil sau neabordabil. Eram destul de isteață și curajoasă, cu o dorință de dominare și afirmare. Visul meu de copil era să devin polițistă, tare mult mi am dorit acest lucru și până la 20 de ani visul meu s-a menținut viu, apoi a murit. Amintiri din
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
oamenilor vorbe multe și frumoase (spun ei), asupra „oamenilor simpli” dar, vorba lui Eminescu: Ai noștri tineri la Paris (și nu numai) învață La gât cravatei cum se leagă nodul și-apoi ni vin de fericesc norodul Cu chipul lor isteț de oaie creață. La ei își cască ochii săi norodul Că-i vede-n birje răsucind mustață, Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbă: Stâlpi de bordel, de crâșme, cafenele și viața lor nu și-o muncesc și-o plimbă
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Nu trebuia să se lase împinsă ori grăbită de evenimente să se mărite, nici măcar cu agreabilul ei văr. De fapt n-avea pe nimeni decît cel mult... Se încruntă. Ridicol! Individul era pur și simplu un băgăreț încrezut, dar foarte isteț, e drept. Chiar și acum îi venea greu să înțeleagă de ce-i dăduse voie să-și proclame obiectivele. O ochire involuntară la teleecran, conectat la astronava lui Greer, îi readuse brutal gîndurile la primejdia fundamentală. Minute în șir se holbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
nu de către stat. Mi s-a spus de multe ori că am împins pînă la limita maximă impozitele pe societățile comerciale ca și pe cetățeni, dar de fapt marea finanță se plînge cel mai tare de această povară. Dacă acești isteți oameni de afaceri și-ar cerceta registrele, ar descoperi că există alți factori mai puțin evidenți care le golesc resursele. Mă refer la ceea ce preia organizația aceea ilegală și scandaloasă, Arsenalele, care stoarce țara noastră la fel de rău ca și guvernul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]