145,869 matches
-
satisfacție și cu folos. Acele note bio-bibliografice sunt contribuții reale la o viitoare istorie a literaturii române serioase. Sunt lucruri care nu le găsește nimeni nicăieri. Aici ei au acest dar și acest merit de le a strânge. Dintr-o istorie literară serioasă nu trebuie să lipsească nimeni. Așa cum am spus că din Eminescu nu trebuie să lipsească un rând nepublicat, dintr-o cultură sau dintr-o istorie literară nu trebuie să lipsească nimeni. Tu te duci, îl cauți, vezi cine
TRIPLU EVENIMENT EDITORIAL de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1453725018.html [Corola-blog/BlogPost/381463_a_382792]
-
ei au acest dar și acest merit de le a strânge. Dintr-o istorie literară serioasă nu trebuie să lipsească nimeni. Așa cum am spus că din Eminescu nu trebuie să lipsească un rând nepublicat, dintr-o cultură sau dintr-o istorie literară nu trebuie să lipsească nimeni. Tu te duci, îl cauți, vezi cine e, ce a scris, cum a scris și îți vezi de treabă. Nu faci experimente pe sensibilitatea și personalitatea anumitor oameni.” Ion Dodu Bălan, în încheierea discursului
TRIPLU EVENIMENT EDITORIAL de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1453725018.html [Corola-blog/BlogPost/381463_a_382792]
-
Fundației „Ion Gavrilă Ogoreanu”, preotul Nicolae Bordașiu, istoricul Marius Oprea, care au făcut și aprecieri la adresa cărții, a autorului și a lui Valeriu Gafencu. Ionuț Țene, născut la data de 23 februarie 1972, la Drăgășani, Vâlcea, absolvent al Facultății de Istorie a Universității "Babeș Bolyai" din Cluj și al masterului "Istorie Contemporană și Relații Internaționale" al aceleiași Universități, este istoric, poet, publicist, scriitor, fondatorul publicației www.napocanews.ro. Este autorul a mai multor articole publicate în reviste și a 17 cărți
LANSARE DE CARTE „VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1466955851.html [Corola-blog/BlogPost/368533_a_369862]
-
care au făcut și aprecieri la adresa cărții, a autorului și a lui Valeriu Gafencu. Ionuț Țene, născut la data de 23 februarie 1972, la Drăgășani, Vâlcea, absolvent al Facultății de Istorie a Universității "Babeș Bolyai" din Cluj și al masterului "Istorie Contemporană și Relații Internaționale" al aceleiași Universități, este istoric, poet, publicist, scriitor, fondatorul publicației www.napocanews.ro. Este autorul a mai multor articole publicate în reviste și a 17 cărți. Cartea "Valeriu Gafencu. O biografie teologică a Sfântului Închisorilor" conține
LANSARE DE CARTE „VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1466955851.html [Corola-blog/BlogPost/368533_a_369862]
-
articole despre Valeriu Gafencu, un „Cuvânt înainte” semnat de preot Amfilohie Brânză, „Argumentul” autorului și Postfața „Din fericire pentru acest neam, nemiloasa detenție a umplut sinaxarele de Sfinți” semnată de Mircea Gălățean. După cum afirmă autorul însuși, tema cărții o constituie „istoria unui student care a ales calea grea și îngustă a răscumpărării jertfelnice a păcatelor și mântuirii neamului creștinesc de sub mareea întunericului și bolșevismului.” Un motto semnificativ îndeamnă la respectarea adevărului și la echilibru moral și religios: „Păziți neschimbat adevărul, dar
LANSARE DE CARTE „VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1466955851.html [Corola-blog/BlogPost/368533_a_369862]
-
și cartea lui Ionuț Țene este un prim pas în canonizarea lui. Ionuț Țene a relatat câteva aspecte ale felului în care s-a apropiat de personalitatea lui Valeriu Gafencu de care a auzit când era student la Facultatea de Istorie și a afirmat că a fost interesat mai mult de viața spirituală a „Sfântului Închisorilor”, de lupta acestuia pe calea desăvârșirii spirituale: „Am scris această biografie nu într-un stil arhivistic, cu detalii encomiastice din viața lui Valeriu Gafencu, cel
LANSARE DE CARTE „VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1466955851.html [Corola-blog/BlogPost/368533_a_369862]
-
Acasa > Versuri > Istorie > DUPĂ NOI ... Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 209 din 28 iulie 2011 Toate Articolele Autorului DUPĂ NOI... Rodica Elena LUPU din volumul HAOS Editura ANAMAROL, 2011 Era pe la o mie și cinci sute Când el, Basarab s-
DUPĂ NOI ... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dupa_noi.html [Corola-blog/BlogPost/369276_a_370605]
-
ai pus ca să urzesc Destinul acestei lumi? De ce atâtea împotriviri ale tiranilor de pretutindeni și din toate timpurile? De ce nu-și dau seama că prin nelegiuirile lor strică armonia și echilibrul rostuirii Tale? Dă-le măcar înțelepciunea să-nvețe din istoria tiranilor căzuți! - Nu mă amăgi cu istorii și rânduielile Creatorului tău! urlă Iarna. Cosmosul este Haos unde Forța învinge și face Rânduielile. Dacă în cărțile tale nu scrie asta, să le scrii chiar acum! Îți poruncesc să-mi faci viitorul
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425756842.html [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
De ce atâtea împotriviri ale tiranilor de pretutindeni și din toate timpurile? De ce nu-și dau seama că prin nelegiuirile lor strică armonia și echilibrul rostuirii Tale? Dă-le măcar înțelepciunea să-nvețe din istoria tiranilor căzuți! - Nu mă amăgi cu istorii și rânduielile Creatorului tău! urlă Iarna. Cosmosul este Haos unde Forța învinge și face Rânduielile. Dacă în cărțile tale nu scrie asta, să le scrii chiar acum! Îți poruncesc să-mi faci viitorul așa cum voiesc eu! Bătrânul sta neclintit, privind
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425756842.html [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
învățat practic, cât de vulnerabilă este viața. Acum ești și peste zece secunde nu mai ești. Așa zicea el. Eu zic că poți să nu mai fii, chiar și într-o clipita. Oră pământului, cea mai mare mișcare globală din istorie. Timp de un ceas, se vor aprinde toți licuricii din candele și vor fi stinse becurile. Mie nu-mi place să stau în întuneric. Niciodată nu mi-a plăcut. În copilărie, mă speriam de întuneric pentru că eram un copil temător
CEA MAI MARE MIŞCARE GLOBALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Ora_pamantului_cea_mai_mare_miscare_cezarina_adamescu_1333180073.html [Corola-blog/BlogPost/354845_a_356174]
-
Literatura > Comentarii > REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 859 din 08 mai 2013 Toate Articolele Autorului REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII Clisura Dunării un teritoriu plin de famec natural dar și de istorie se întinde oficial de la intrarea Dunării pe teritoriul României la Baziaș până la Gura Văii după unii sau până la ieșirea Dunării din așa-zisele Cazane. Însuși marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminții ale
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
la Oravița în 1934 aduce unele argumente prin care menționează continuitatea dacilor în acest spațiu dunărean. Domnia sa arată că în Clisură au rămas urmele multor cetăți dacice, dar numeroasele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului, au făcut ca istoria adevărată să fie deturnată în favoarea noilor cuceritori. Exemplifică vechea cetate dacică de la Coronini, un punct strategic foarte important pentru daci cât și pentru viitorii cuceritori romani, dar și alte cetăți din zonă, cărora li s-au atribuit numele unor sfinți
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
obiecte casnice, monede care atestă că aceste locuri au fost locuite cu peste 700 ani î.d.Cr. și chiar mai mult. Aceste monede fiind emise pe timpul lui Filip și Alexandru cel Mare. Distinsul nostru înaintaș arată că piesele ce atestă istoria noastră, se regăsesc în muzee din Europa și nu în cele românești unde ar trebui să le fie locul. Precizările istorice despre romani arată că aceștia au cucerit unele zone temporar, dar la primele contacte cu băștinașii au avut surpriza
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
turci. Dunărea era legată cu interiorul țării prin alte drumuri secundare construite în timpul domniei lui Septimiu Severus 193-211. Construcțiile din epoca romană sunt evidențiate și prin impunătorul castru roman de la Pojejena (Sitarnița), villa rustica de la Gornea (Căunița de sus). Despre istoria zonei voi continua și cu alte articole, prezentând alți cercetători și invit pe alții mai avizați să vină cu noi precizări, descoperiri și documente necesare multor lămuriri privind istoria vechii Dacii. Zona Clisurii Dunării a fost cercetată în timp de
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
de la Pojejena (Sitarnița), villa rustica de la Gornea (Căunița de sus). Despre istoria zonei voi continua și cu alte articole, prezentând alți cercetători și invit pe alții mai avizați să vină cu noi precizări, descoperiri și documente necesare multor lămuriri privind istoria vechii Dacii. Zona Clisurii Dunării a fost cercetată în timp de mai mulți istorici, mai mari sau mai mici. Voi aminti pe istoricul venețian Francesco GRISELINI(1717-1783) care a făcut între anii 1774-1777 o călătorie în Banatul Montan, descriind amănunțit
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
a făcut între anii 1774-1777 o călătorie în Banatul Montan, descriind amănunțit foarte multe aspecte istorice ignorate până atunci, fiind primul se pare, ce a atras atenția asupra plecării vestigiilor descoperite în zonă, către alte muzee ale Europei. Profesorul de istorie Voin STANCOVICI, din Pojejena, pasionat cercetător a istoriei locale, a publicat o mică Hartă arheologică a Clisurii Dunării în anul 1999. Anterior acestei publicări domnia-sa având contribuții în conservarea unor vestigii descoperite pe plan local în localitatea Pojejena, cum
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
Banatul Montan, descriind amănunțit foarte multe aspecte istorice ignorate până atunci, fiind primul se pare, ce a atras atenția asupra plecării vestigiilor descoperite în zonă, către alte muzee ale Europei. Profesorul de istorie Voin STANCOVICI, din Pojejena, pasionat cercetător a istoriei locale, a publicat o mică Hartă arheologică a Clisurii Dunării în anul 1999. Anterior acestei publicări domnia-sa având contribuții în conservarea unor vestigii descoperite pe plan local în localitatea Pojejena, cum ar fi un relief în marmură a CAVALERULUI
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
zeci de mii de euro, un mezelic prin comparație cu alte cheltuieli de reprezentare, însă aici apar și niște obraznici de reporteri puși pe scandal și răscolit prin gunoaie tocmai acum când țara trecea prin cea mai glorioasă perioadă a istoriei ei. Și ce să vezi!? La o conferință de presă organizată la minister pentru a scoate în evidență rezultatele extraordinare obținute în economie și politică externă de acest guvern, se găsește un tont de reporter, un vândut desigur, să întrebe
SPRÂNCEANA POPORULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1453710394.html [Corola-blog/BlogPost/384083_a_385412]
-
și eshatologic.“ Una dintre cauzele care au dus la modificarea rațiunii cosmice a Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, pe un înțeles particular sau autonom, este introducerea și citirea uneori în mod excesiv, în cadrul ei, a pomelnicelor. Robert F. Taft, expert în istoria Liturghiei Răsăritene, arată că însăși introducerea ecteniilor a declanșat modificarea rațiunii Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii de la rugăciune bazată prin excelență pe mulțumire la o rugăciune care accentuează cererea. Dintre unele excese amintim doar de prelungirea Ecteniei mari și a Ecteniei
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435658559.html [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
pomelnicelor cu vii și adormiți în cadrul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii. Trebuie să avem în vedere că introducerea pomelnicelor la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie ține de o rânduială târzie, care are o puternică influență occidentală (vezi și Robert F. Taft, „O istorie a Liturghiei Sfântului Ioan Gură de Aur”, Renașterea, 2012, pp. 314-330). Cu toate acestea, nu citirea lor este problema (pe undeva un semn excepțional de comuniune), ci excesul și accentul pus doar pe ele, ceea ce duce la depășirea rânduielii, care
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435658559.html [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
în consecință un păcat. Genele, nu cele de la ochi îngrijite „ca ochii din cap” de păcătoasele fudule de corpul lor, ci cele aflate atât în celulele oamenilor buni cât și in celulele păcătoșilor sunt o bibliotecă completă care prezintă toată istoria dezvoltării viețuitoarei de la starea de muscă până la aceea de homo sapiens, astăzi evaluat la homo politicus. - Doamne Dumnezeul Meu de ce mi-ai dat gene de hoț? Eu am destul ca să mă satur, dar nu cu icre negre, familia mea are
ŞAPTE PĂCATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1473586706.html [Corola-blog/BlogPost/341194_a_342523]
-
pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema”(Mt.V, 9). Înaltpreasfințitul Părinte Ioan afirmă că singura pace durabilă și adevărată este pacea în Iisus Hristos, deoarece între oameni „au fost încheiate atâtea tratate de pace de-a lungul istoriei, dar s-a văzut în timp că nu au fost altceva decât false tratate de pace”(p. 19). Pacea mai poate fi realizată și prin mijloace caritative, adică prin practicarea milei trupești și sufletești, săvârșite cu fapta și cu cuvântul
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-pe-cararea-raiului/ [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
făcut în viitorul nu prea îndepărtat, când fiecăruia ne apare tot mai clar și tot mai aproape tabloul propriului nostru apus de soare. Altfel spus, cartea „Pe Cărarea Raiului”, deși abordează tematici teologice fundamentale, deci greoaie - care de-a lungul istoriei au solicitat intens cele mai luminate minți ale Bisericii (ierarhi, teologi, preoți, precum sfinții Nicolae, Atanasie, Spiridon ș.a.), ca să pomenim doar câteva nume de mare notorietate ale veacului al IV-lea, cu contribuții hotărâtoare la finalizarea lucrărilor primului Sinod Ecumenic
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-pe-cararea-raiului/ [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
orice autor și cartea sa o susțin în fața cititorului. Unele tematici comentate în prezenta carte, precum cele referitoare la Sfintele icoane, Sfânta Cruce, Maica Domnului, cu o pondere covârșitoare în cultul și doctrina bisericii noastre, au prilejuit de-a lungul istoriei nenumărate controverse. Cartea nu este elaborată după documente stătute de arhivă, ci este un produs proaspăt, actual, conceput și elaborat în direct, la minut am putea spune, din inițiativa a doi foarte laborioși ostenitori în grădina Domnului și a Maicii
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-pe-cararea-raiului/ [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
cules din livadă. În concluzie vom sublinia și reține că volumul de față reprezintă, între altele, (și) o cronică grăitoare despre „starea Ortodoxiei și Românității” din Arcul Intracarpatic, la cumpăna dintre aceste secole și milenii creștine.o contribuție la cunoașterea istoriei celor două județe românești, căci autorii și protagoniștii ei sunt cât se poate de obiectivi și de echilibrați în acțiunile, activitățile, judecățile, atitudinile și realizările lor, așa cum îi stă bine oricărui creștin și român, care emite opinii și concluzii, întemeiate
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-pe-cararea-raiului/ [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]