3,057 matches
-
opinia sa că istoriografia critică ardeleană a fost determinată de împrejurările vieții politice ale secolului al XVIII-lea, care i-au impus și caracterul militant. Faptul se explică prin necesitățile de interes național, cărora a fost chemată să răspundă această istoriografie. Istoriografia marilor corifei s-a datorat în opinia sa organizării mișcării naționale de emancipare, dar și comunicării cu Occidentul, prin unirea religioasă, care i-a situat pe români în contact cu clasicismul, cu opera istorică a umaniștilor și care i-
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
sa că istoriografia critică ardeleană a fost determinată de împrejurările vieții politice ale secolului al XVIII-lea, care i-au impus și caracterul militant. Faptul se explică prin necesitățile de interes național, cărora a fost chemată să răspundă această istoriografie. Istoriografia marilor corifei s-a datorat în opinia sa organizării mișcării naționale de emancipare, dar și comunicării cu Occidentul, prin unirea religioasă, care i-a situat pe români în contact cu clasicismul, cu opera istorică a umaniștilor și care i-a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
dar și comunicării cu Occidentul, prin unirea religioasă, care i-a situat pe români în contact cu clasicismul, cu opera istorică a umaniștilor și care i-a edificat asupra originii române. În 68 Alexandru Lapedatu, Nouă împrejurări de dezvoltare ale istoriografiei naționale, în Scrieri alese..., p. 69-78. 25 același timp a accentuat aportul erudiției ardelene în istoriografia română modernă. Lapedatu a semnalat și evoluția particulară a istoriografiei românești ardelene, izolată la un moment dat de progresele cercetărilor istorice din România, așa cum
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
cu clasicismul, cu opera istorică a umaniștilor și care i-a edificat asupra originii române. În 68 Alexandru Lapedatu, Nouă împrejurări de dezvoltare ale istoriografiei naționale, în Scrieri alese..., p. 69-78. 25 același timp a accentuat aportul erudiției ardelene în istoriografia română modernă. Lapedatu a semnalat și evoluția particulară a istoriografiei românești ardelene, izolată la un moment dat de progresele cercetărilor istorice din România, așa cum aceasta din urmă era mai puțin preocupată până la un timp de istoria Transilvaniei. El considera că
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a edificat asupra originii române. În 68 Alexandru Lapedatu, Nouă împrejurări de dezvoltare ale istoriografiei naționale, în Scrieri alese..., p. 69-78. 25 același timp a accentuat aportul erudiției ardelene în istoriografia română modernă. Lapedatu a semnalat și evoluția particulară a istoriografiei românești ardelene, izolată la un moment dat de progresele cercetărilor istorice din România, așa cum aceasta din urmă era mai puțin preocupată până la un timp de istoria Transilvaniei. El considera că prin studiile lui Nicolae Iorga s-a realizat apropierea dintre
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
românești ardelene, izolată la un moment dat de progresele cercetărilor istorice din România, așa cum aceasta din urmă era mai puțin preocupată până la un timp de istoria Transilvaniei. El considera că prin studiile lui Nicolae Iorga s-a realizat apropierea dintre istoriografiile naționale, fapt ce a îngăduit afirmarea în Transilvania a noii școli istorice 69. Lapedatu insista asupra alcătuirii programului de viitor al istoricilor români de peste munți și a realizării lui în cadrul unor instituții speciale pentru progresul studiilor istorice românești, cum este
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
precis și sobru în expunere, mai mult apropiat de școala critică, decât de tradiția transilvăneană. Exactitatea și claritatea sunt marile lui calități”71. Astfel, încercarea istoriografică a istoricului și programul la care a năzuit au devenit un reper al noii istoriografii transilvănene în perioada interbelică. Meditând la evoluția istoriografiei române, inițiind cursuri pe această temă, Alexandru Lapedatu a deschis o preocupare la Universitatea din Cluj și la Institutul de Istorie Națională, care s-a prelungit prin studiile lui Ioan Lupaș. Finalmente
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
de școala critică, decât de tradiția transilvăneană. Exactitatea și claritatea sunt marile lui calități”71. Astfel, încercarea istoriografică a istoricului și programul la care a năzuit au devenit un reper al noii istoriografii transilvănene în perioada interbelică. Meditând la evoluția istoriografiei române, inițiind cursuri pe această temă, Alexandru Lapedatu a deschis o preocupare la Universitatea din Cluj și la Institutul de Istorie Națională, care s-a prelungit prin studiile lui Ioan Lupaș. Finalmente, putem spune că Alexandru Lapedatu a făcut parte
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
din Cluj și la Institutul de Istorie Națională, care s-a prelungit prin studiile lui Ioan Lupaș. Finalmente, putem spune că Alexandru Lapedatu a făcut parte din galeria marilor istorici care, la cumpăna dintre secolele XIX și XX a așezat istoriografia pe temeiurile sigure ale erudiției critice și care a înțeles că opera de cunoaștere a trecutului trebuie să fie și una de organizare a științei istorice. De aceea, a cristalizat un program de cercetare care acorda un loc major Universității
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și care a înțeles că opera de cunoaștere a trecutului trebuie să fie și una de organizare a științei istorice. De aceea, a cristalizat un program de cercetare care acorda un loc major Universității, Institutelor și Academiei. 69 Alexandru Lapedatu, Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați,în Discursuri de recepție... p. 165-169. 70 Ion Agrigoroaiei, România interbelică, vol. 1, Editura Universității ,,Al. I. Cuza“, Iași, 2001, p. 75. 71 Lucian Boia, Evoluția istoriografiei române, Editura
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Alexandru Lapedatu, Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați,în Discursuri de recepție... p. 165-169. 70 Ion Agrigoroaiei, România interbelică, vol. 1, Editura Universității ,,Al. I. Cuza“, Iași, 2001, p. 75. 71 Lucian Boia, Evoluția istoriografiei române, Editura “Albatros”, București, 1976, p. 299. 25 CAPITOLUL II CARIERA POLITICĂ ( PÂNĂ LA 1923) Titlul acestei părți a încercării noastre științifice nu este unul nejustificat. Luând în considerare sursele relativ suficiente referitoare la activitatea politică din acest interval de timp
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
împlinirea vârstei de 60 de ani..., p. LXIII. 4 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 55. 5 D. Braharu, Alexandru I. Lapedatu. Note bio-bibliografice, în op.cit., p. LXIV. 6 Pompiliu Teodor, Alexandru Lapedatu istoric al românilor, în Incursiune în istoriografia română..., p. 45. 27 slave și române din colecțiile muzeului. Susținere reciprocă, idei împărtășite și intervenții numeroase au izvorât în decursul anilor din colaborarea celor doi istorici 7 . S-a aflat în legătură cu grupul din jurul ,,Luceafărului”, în primul rând cu Octavian
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
alese, p. 37. 45 Ibidem. 46 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura...p. 121. 47 A.N.I.C., fond Alexandru Lapedatu, dosar 69, 7f. 48 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura...p.128. 57 personalități ale vieții noastre culturale și ale istoriografiei naționale”49. În anul următor, la 3 iunie 1928, când s-a inaugurat în prezența lui Simion Mehedinți, Emil Racoviță, Grigore Antipa și Mihail Sadoveanu, mausoleul bardului de la Mircești, spunea în legătură cu rolul monumentelor istorice: ,,România întregită e datoare să cultive
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
argumentație istorică și culturală. Pentru el, nu exista alt sprijin mai valoros și mai peren decât istoria. A vorbit în 1934 la Blaj, la comemorarea lui Augustin Bunea, pe care îl vedea marcând ,,o nouă și însemnatâ etapă în dezvoltarea istoriografiei române transilvănene”, apoi în Camera Deputaților și în Senat, la comemorarea lui Vasile Lucaciu, a cărui monument l-a inaugurat la Satu Mare 71 . În 1934 a luat inițiativa cu Gh. Tătărescu și cu I. Nistor de a i se ridica
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
pământului, trecutului și graiului românesc”2. Totodată, și-a concentrat activitatea și în cadrul Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice, al cărei președinte a 1 Dorina N. Rusu, Istoria Academiei Române în date (1866-1998), Editura Academiei Române, București, 1997, p. 192. 2 Alexandru Lapedatu, Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați, în Discursuri de recepție la Academia Română, Ediție îngrijită de Octav Păun și Antoaneta Tănăsescu, Editura Academiei Române, București, 1980, p. 167. 65 fost după dispariția lui Nicolae Iorga, în perioada
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
de opinii și evenimente prezentate. De altfel, încă din timpul documentării noastre în vederea realizării acestei lucrări, am întâlnit puține surse cu adevărat obiective referitoare la Lapedatu 6, ceea ce demonstrează necesitatea unei reevaluări a majorității opiniilor privitoare la imaginea acestuia în istoriografia românească. Pe lângă problemele de detaliu, care nu sunt, însă, mai puțin importante, principalul element de noutate adus de prima noastră încercare pe tărâmul științific îl considerăm a fi, după cum aminteam mai sus, tocmai o abordare cât mai largă și mai
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Idem, Opinie publică și stare de spirit în vremea Războiului de Întregire și a Marii Uniri, Editura Fundației Axis, Iași, 1994. Idem, Gh. Buzatu, Vasile Cristian, Românii în istoria universală, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 1986. Boia, Lucian, Evoluția istoriografiei române, Editura ,,Albatros”, București, 1976. Botoran, C., I. Calafeteanu, V. Moisuc, România și Conferința de Pace de la Paris (19181920). Triumful principiului naționalităților, Cluj Napoca, Editura ,,Dacia”, 1983. Bulei, Ion, Lumea românească la 1900, Editura ,,Eminescu”, București, 1984. Cioabă, Aristide, Doctrine politice
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Editura ,,Albatros”, București, 2000. Scurtu, Ioan, Istoria României în anii 1918 1940, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. Idem, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1940), Carol al II-lea, vol III, Editura Enciclopedică, București, 2001. Teodor, Pompiliu, Incursiune în istoriografia română a secolului XX, Fundația Culturală ,,Cele Trei Crișuri”, Oradea, 1995.) Zub, Alexandru, Istorie și istorici în România interbelică, Editura Junimea, Iași, 1989. Idem, De la istorie critică la criticism (Istoriografia română la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
vol III, Editura Enciclopedică, București, 2001. Teodor, Pompiliu, Incursiune în istoriografia română a secolului XX, Fundația Culturală ,,Cele Trei Crișuri”, Oradea, 1995.) Zub, Alexandru, Istorie și istorici în România interbelică, Editura Junimea, Iași, 1989. Idem, De la istorie critică la criticism (Istoriografia română la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului XX), Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p.195. 5. Lucrări speciale Braharu, D, (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani, Imprimeria națională
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
culturală și politică după încheierea mandatului său ministerial în noiembrie 1937 și până la moartea sa. Partea finală a respectivului capitol încearcă și o expunere succintă a circumstanțelor morții omului politic, având în vedere confuziile create în jurul dispariției sale. 5 Relativ la istoriografia problemei, considerăm că am efectuat destule reflecții de natură calitativă, pentru a nu mai insista acum asupra categoriilor informaționale pe care leam folosit. Se impune remarcat, pentru început, faptul că, spre deosebire de alte perioade ale istoriei, cea contemporană este însoțită de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
rândul lor, diversificându-se în mod substanțial. Arhivele, memoriile, discursurile parlamentare, presa, lucrările speciale, diversele broșuri sunt tot atâtea izvoare informaționale care au putut fi păstrate și care au contribuit în mod primordial la apariția a ceea ce s-a numit istoriografia perioadei 1 . Astfel, pentru întocmirea unei lucrări având ca ,,actor principal” pe liberalul Alexandru Lapedatu, am dispus de o o sumă variată a categoriilor de surse. În primul rând, izvoarele inedite - aici ne referim la Fondul Alexandru Lapedatu de la Direcția
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
secția de istorie a Facultății de Litere din București, unde și-a constituit sistemul său de gândire și de acțiune. Și-a desăvârșit educația științifică sub influența școlii critice. Școala critică reprezenta însumarea a două direcții complementare de cercetare a istoriografiei: una meticuloasă, monografică aflată sub îndrumarea lui Dimitrie Onciul și a lui Ioan Bogdan, alta cu o proiecție mult mai vastă, patronată de Nicolae Iorga 40. Tânărul Lapedatu a preluat de la fiecare dintre cei trei profesori, cu discernământ și măsură
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
secolului XX 37 D. Braharu, Alexandru I. Lapedatu. Note bio bibliografice..., p. LXIII. 38 Alexandru Lapedatu, op.cit., p.149. 39 Ion Bulei, Lumea românească la 1900, Editura “ Eminescu”, București, 1984, p. 227. 40 Alexandru Zub, De la istorie critică la criticism (Istoriografia română la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului XX), Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p.195. 41 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 155. 17 trebuie socotită ca o reacție la lipsa de metodă și de rigoare documentară
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului XX), Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p.195. 41 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 155. 17 trebuie socotită ca o reacție la lipsa de metodă și de rigoare documentară a istoriografiei de factură romantică. Noua școală punea accent pe următoarele elemente: tipărirea de izvoare și analiza critică a acestora, obiectivitate în relatarea faptelor istorice, rigoare în reconstituirea lor, cât și înțelegerea acestora. Se adaugă sprijinul pe documente în realizarea interpelării faptelor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
mănăstirile și cetățile din Țara Românească și Moldova, despre meșterii cetăților și bisericilor medievale. Cel de-al doilea aspect se referă la scrierile sale din domeniul istoriei politice medievale și moderne. Ultimul aspect are în vedere studiile sale cu privire la istoria istoriografiei. Se remarcă faptul că Lapedatu a scris majoritatea studiilor sale în perioada tinereții sale. Orientarea lui Alexandru Lapedatu spre istoria artei medievale a fost determinată de angajarea sa la 1 aprilie 1904, în funcția de secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]