21,599 matches
-
el e un intelectual subțire, dintr-o familie saudită bogată și respectată, care s-a decis să ia arma din pricina decepției pe care i-ar fi provocat-o politica americană față de Islam. Aroganța unora ca Berlusconi, acest Cataramă al dreptei italiene, cum se exprimă plastic polemistul C.T.P., care consideră inferioară civilizația islamică, ar sta la originea convertirii unor poeți în teroriști. Osama bin Laden ar fi un om credincios, ca și brațele sale întrupate, un devotat religiei sale și un iubitor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
fără diacritice, dar într-o română corectă, ceea ce ar sugera că sînt traduse de vorbitori nativi. Mai mult: stilul tinde spre registrul colocvial, una din indicații fiind "Ponturi pentru căutare" (în engleză "Search Tips", în franceză "Astuces pour la recherche", italiană "Suggerimenti per la ricerca" etc.). Ca și limbajul jurnalistic, jargonul informatic actual manifestă o deschidere spre familiar care, dacă va continua să se manifeste cu aceeași intensitate, va schimba probabil într-o anume măsură profilul standard al românei scrise. E
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
Scriitorul, "cosmopolit" în cel mai bun înțeles al cuvântului, își situează acțiunile într-un spațiu fără frontiere, în care se călătorește mereu, între Paris și Havana, Saint-Nazaire și Montevideo, pe mările Nordului și ale Sudului, prin țări arabe și peisaje italiene ori germanice, iar personajele sale provin, și ele, din locurile cele mai diverse. E o lume, în egală măsură, a cuvintelor și a Bibliotecii, a convențiilor romanești reciclate, ironizate, cu o mare libertate ludică și cu o evidentă plăcere a
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
și multe pasaje demne de reținut. A se vedea, de pildă, capitolul despre istorie, unde Valentin Ionescu face o foarte interesantă alăturare de texte din Iorga și Călinescu. Modelele de demitizare, tehnica portretelor sînt urmărite la istorici francezi, germani și italieni, paralela acestora cu stilul lui G. Călinescu nu poate fi decît profitabilă. Cartea în general este un registru de procedee pe care autorul le sesizează inteligent și, mai ales, le exemplifică abundent. Tocmai aceste citate din Călinescu sînt atît de
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
Catedra de italiană la cea din București (unde a trăit, cu excepția a doi ani în timpul războiului, între 1909 și 1933); pe Silvio Guarnieri, animatorul italienisticii în Banat în deceniul 1937-1947, răstimp în care a fost și Directorul Institutului de cultură italiană din Timișoara, și căruia îi datorăm cultivarea românisticii la Universitatea din Pisa și pe Bruno Mazzoni, lector în capitala noastră în anii '70, în prezent profesor universitar de literatură română la Pisa. Așadar, trei filologi italieni, observatori atenți și receptivi
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Directorul Institutului de cultură italiană din Timișoara, și căruia îi datorăm cultivarea românisticii la Universitatea din Pisa și pe Bruno Mazzoni, lector în capitala noastră în anii '70, în prezent profesor universitar de literatură română la Pisa. Așadar, trei filologi italieni, observatori atenți și receptivi, pentru care România, după propriile declarații, reprezenta/reprezintă patria de suflet. Nici una din constatările, de o impecabilă urbanitate, ce ar trebui să ne îndemne să luăm aminte, subliniez, nu a fost făcută de la distanța autoprotectoare a
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
respectiv 1999), în care întîlnim aceeași constatare privind propensiunea românească spre conservatorism - avînd drept corolar exacerbarea mîndriei autohtonismului - acoperă așadar întreg secolul XX. Harnicul R. Ortiz remarca aceasta în diferite scrieri, între care documentatul volum Per la storia della cultura italiana in Romania (C. Sfetea, Bucarest, 1916), S. Guarnieri în consistenta postfață la broșura lui Aurel Cosma, Tracce di vita italiana nel Banato (edizione dell'Instituto Italiano di Cultura in Romania, sezione di Timișoara, 1939) iar B. Mazzoni în prefața la
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
întreg secolul XX. Harnicul R. Ortiz remarca aceasta în diferite scrieri, între care documentatul volum Per la storia della cultura italiana in Romania (C. Sfetea, Bucarest, 1916), S. Guarnieri în consistenta postfață la broșura lui Aurel Cosma, Tracce di vita italiana nel Banato (edizione dell'Instituto Italiano di Cultura in Romania, sezione di Timișoara, 1939) iar B. Mazzoni în prefața la propriul volum, Le iscrizioni parlanti del cimitero di Săpînța (ETS, Pisa, 1999). În cei 22 de ani de pasionată implicare
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
de el, prin participarea la cenaclul "Sburătorul" și la viața Academiei Române), Ortiz și-a valorificat întinsa operă științifică publicînd în Italia și România peste 200 de studii și volume, așadar mii de pagini, interesînd filologia romanică, istoria și critica literară italiană sau românistica. Între acestea și volumul mai-sus citat, impresionant prin rigoarea și polimorfia documentării. Dacă primele două sute de pagini erau inedite, următoarele (Pietro Metastasio e i poeti Văcăresti, respectiv Per la fortuna della tragedia alfieriana in Romania) fuseseră tipărite în
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
de juruință,... cartea de iubire, nu doar de erudiție, pentru a le vorbi italienilor despre acest popor frate pe care ei nu-l cunosc și care nu-i cunoaște, iar românilor despre gloria și splendoarea de altă dată, cînd arta italiană și manierele alese din secolul al XVI-lea făceau din curtea lui Petru Cercel sau a lui Constantin Brâncoveanu faruri alese, pline de lumină ale culturii latine în orient! Și motto-ul capitolului introductiv trădează, nu un orgoliu ostentiv, ci
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
vom întîlni într-o formă, la fel sau mai puțin explicită, nu numai la Guarnieri sau Mazzoni, ci la toți italienii care au pus în balanță propria istorie cu a altora. Ortiz reparcurge căile de penetrare a culturii latine, apoi italiene (militare, politice, misionare, comerciale, culturale), oprindu-se, în funcție de perioadă, asupra unor categorii profesionale (constructori, medici, ingineri, decoratori, marinari genovezi și venețieni) sau a unor personalități și nu numai de talia lui Piccolomini, Giovanni Botero, Petru Cercel sau stolnicul Constantin Cantacuzino
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
o solidă documentație, în sute de pagini, publicate simultan, în 1780, în germană și italiană, la Viena și Veneția. Poate broșura lui Cosma ar fi fost mai cu miez și mai sobră, dacă ar fi luat aminte la textul înaintașului italian. Referindu-se la zona Banatului, în primul paragraf al Scrisorii I (tratatul științific are, prin incipitul și finalul capitolelor, o ramă epistolară) adresate comandantului chezaro-crăiesc al Timișoarei, Griselini scria: Ar fi de dorit să o descrie cineva, deoarece are o
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
ținută profesională demnă de statutul academic al instituției, Accademia di Romania din Roma, condusă, în caliatatea sa de director adjunct, de prof. dr. Gheorghe Mândrescu, a organizat recent o expoziție cu totul neobișnuită. Un grup de șapte pictori și sculptori italieni, majoritatea profesori universitari și personalități active în viața publică și artistică italiană, și-au propus să se supună pe sine și, în consecință, arta contemporană însăși, unei probe de vitalitate, unui adevărat examen de autenticitate și de vigoare. În acest
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
Roma, condusă, în caliatatea sa de director adjunct, de prof. dr. Gheorghe Mândrescu, a organizat recent o expoziție cu totul neobișnuită. Un grup de șapte pictori și sculptori italieni, majoritatea profesori universitari și personalități active în viața publică și artistică italiană, și-au propus să se supună pe sine și, în consecință, arta contemporană însăși, unei probe de vitalitate, unui adevărat examen de autenticitate și de vigoare. În acest sens ei și-au gîndit întregul discurs în perspectiva unui interval de
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
Expoziția de la Accademia di Romania, numită Tradimensione, răspunde afirmativ și chiar polemic la această interogație. Rămînînd în orizontul solid al artei înțeleasă ca formă de creație, ca acțiune de gîndire dirijată spre spațiul muzeal și spre sala de expoziție, artiștii italieni Tomasso Cascella, Franco Ciuti, Bruno Conte, Michele Cossyro, Achille Pace, Attilio Pierelli și Piero Raspi sunt foarte aproape de mulți artiști români contemporani. Amestecul de vitalism și de austeritate, coabitarea valorilor tactile cu rigoarea conceptului și îmblînzirea impulsului baroc în purismul
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
Cum să fii o vedetă culturală autentică? Eco s-a afirmat pe cel puțin trei planuri culturale diferite: literatură, teoria literaturii și publicistică. Minunea sfîntului Baudolino face parte din această ultimă categorie: este o culegere de articole apărute în presa italiană pe diverse teme care țin strict de cotidian, un cotidian mediatic îmbinat cu experiențe strict personale. Această culegere este doar o parte dintr-un volum mai amplu de publicistică intitulat Il secondo diario minimo, apărut în 1992 (primul jurnal minim
Cum se scrie o carte bună by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16351_a_17676]
-
și pentru că acesta i-a întărit pornirea de a observa cu atenție lumea reală și pe aceea de a se implica activ în dezbaterea problemelor stringente ale prezentului în general (a fost o partizană inteligentă și nuanțată a mișcării feministe italiene), și ale literaturii în special. De la debut și până acum, fără a se eclipsa, așadar, din viața jurnalistică sau a se izola de frământările ideologice ale intelectualității italiene, Dacia Maraini a mai publicat alte treisprezece romane: L'età del malessere
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
în general (a fost o partizană inteligentă și nuanțată a mișcării feministe italiene), și ale literaturii în special. De la debut și până acum, fără a se eclipsa, așadar, din viața jurnalistică sau a se izola de frământările ideologice ale intelectualității italiene, Dacia Maraini a mai publicat alte treisprezece romane: L'età del malessere (Vârsta neliniștii) - premiul internațional al editorilor, Formentor, A memoria (Din memorie), Mio marito (Soțul meu), Memorie di una ladra (Memoriile unei hoațe), Lettere a Marina (Scrisori către Marina
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
de teatru, prietenă cu nu puțini actori și regizori, Dacia Maraini s-a implicat și într-o serie de experimente scenice, scriind până în acest moment șapte volume de piese de teatru, multe dintre ele montate cu succes de diferite companii italiene: Ricatto a teatro e altre commedie (Santaj la teatru și alte comedii), Maria Stuarda (Maria Stuart), Dialogo di una prostituta con un suo cliente (Dialogul unei prostituate cu clientul ei), Il sogno di Clitennestra e altre commedie (Visul Clitemnestrei și
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
Copilul Alberto) - interviu cu Alberto Moravia, La bionda, la bruna e l'asino (Blonda, bruneta și măgarul) - eseuri, Un clandestino a bordo (Un clandestin la bord) - eseu, E tu chi eri? (Tu cine erai?) - interviuri. De curând, la invitația Institutului Italian de Cultură, ea a participat personal la lansarea, la Uniunea Scriitorilor din România, a romanului său cel mai cunoscut și premiat, Lunga viață a Mariannei Ucria, publicat de Editura Univers, în frumoasa traducere a Gabrielei Lungu. Dacia Maraini, luptătoarea, care
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
feminismul "istoric", cel legat de revoluția industrială și de folosirea forței de muncă a femeii, și care își propunea țeluri, să le zic, sindicale și politice. Față de acest feminism, dictat de o evoluție economică și socială cu caracter internațional, feminismul italian al anilor '70 este profund diferit, deși nu îl neagă ci dimpotrivă se adaugă celui istoric. Este un feminism care își are începutul în mișcarea de contestație din 1968, dar originile le are în studiile de psihanaliză, sociologie și antropologie
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
lucru, unul liber și atent, nu unul de afiliere. Un romancier nu poate avea dogme. Pot să afirm că pentru mine feminismul a fost un foarte important instrument de analizare a realității. Se vorbește mult în ultimii ani în critica italiană, dar nu numai, de o "literatură de consum" diferită de "literatura adevărată"... Dacă despre tine s-ar spune că produci o literatură de consum, cum ai privi lucrul ăsta? Din fericire până acum n-a zis nimeni asta. Dar lucrul
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
roman istoric, documentarea minuțioasă mă ajută să-mi înțeleg personajul în umanitatea lui cotidiană. În 1991 revista "Nuovi argomenti" publica ancheta "9 întrebări despre roman" - o reluare a anchetei realizată în paginile aceleiași reviste, în 1959, de Moravia. Mulți scriitori italieni erau întrebați despre soarta romanului în zilele noastre. Răspunsurile erau amuzant de diferite: unii jurând că genul este pe moarte, alții că așa-zisa criză trebuie atribuită mai degrabă editorilor decât autorilor sau genului. Îmi aduc aminte că intervenția ta
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
imposibil s-o citesc pe ecran, mi-ar obosi ochii, n-aș putea să mă concentrez. Deocamdată, așa cum se prezintă el astăzi, computerul este un foarte prost instrument de lectură. Care consideri că sunt cele mai interesante direcții ale prozei italiene și în general occidentale în acest moment? Mișcarea literară italiană de astăzi este foarte neomogenă, este o agitație în care e greu să distingi direcții. Totuși lucrul care, în proza ultimilor ani, mi se pare a fi cel mai demn
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
n-aș putea să mă concentrez. Deocamdată, așa cum se prezintă el astăzi, computerul este un foarte prost instrument de lectură. Care consideri că sunt cele mai interesante direcții ale prozei italiene și în general occidentale în acest moment? Mișcarea literară italiană de astăzi este foarte neomogenă, este o agitație în care e greu să distingi direcții. Totuși lucrul care, în proza ultimilor ani, mi se pare a fi cel mai demn de remarcat este o nouă formă de atenție socială: foarte
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]