2,415 matches
-
Contemporary Jewish Ethics, traduc]tor al c]rții Isaac Abranavel’s Principles of Faith și autor al volumelor Dogmă în Medieval Jewish Thought, Maimonides on Human Perfection, Maimonides on Judaism and the Jewish People, precum și al unor eseuri despre gândirea iudaic] medieval] și modern]. Helga Kuhse este cercet]tor în cadrul Centre for Human Bioethics al Monash University. Este autoarea lucr]rii The Santicty of Life Doctrine în Medicine și coautor (împreun] cu Peter Singer) al c]rții Should the Baby Live
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Mesopotamiei, a fost instaurat în secolul al X-lea î.Hr. prin alegere divin] de c]tre zeul evreu Iahve. Saul a fost uns rege, apoi respins (I Regi 10.17-25; 13.13-14). A fost ales David, care a instaurat linia iudaic] de conduc]tori, (I Regi 16.1-13; ÎI Regi 7.5-17). Regele era protectorul regatului lui Iahve (I Regi 8.20), p]stor al poporului s]u (ÎI Regi 5.2; IV Regi 11.17), participant la unele rituri (III
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în acest volum analizeaz] relația dintre religie și etic] (vezi capitolul 46, „Cum ar putea etică s] depind] de religie?”); de aceea, nu ne vom opri aici asupra problemelor de ordin general pe care le ridic] noțiunea de etic] religioas] iudaic]. R]mane, cu toate acestea, un num]r de probleme cu totul specifice eticii evreiești. Prin urmare, acest eseu cuprinde dou] p]rți. Prima prezint] probleme legate de noțiunea de etic] evreiasc], iar a doua include acea parte a literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
permite rezolvarea acestei probleme, în cele ce urmeaz] o vom ignoră pur și simplu. Chiar dac] vom presupune c] înțelegem semnificația celui de-al doilea termen al sintagmei „etic] evreiasc]”, măi r]mân o serie de probleme de clarificat. Religia iudaic] este orientat] c]tre atingerea perfecțiunii în practic] (pentru protestanții disidenți din secolul al XIX-lea, ea este „o religie a oalelor și a tig]ilor”). Aceast] orientare practic] își g]sește expresia concret] în ceea ce se numeste halaha sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
orientat] c]tre atingerea perfecțiunii în practic] (pentru protestanții disidenți din secolul al XIX-lea, ea este „o religie a oalelor și a tig]ilor”). Aceast] orientare practic] își g]sește expresia concret] în ceea ce se numeste halaha sau legea iudaic], care se refer] la normele de comportament cuprinse în Tora. Halaha include, atât ceea ce numim ast]zi drept religios sau canonic, cât și elemente de drept civil și penal. Legea moral] cuprins] în halaha nu se deosebește de celelalte componente
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
imitatio Christi; imitarea lui Dumnezeu nu se face prin respectarea celor 613 de legi toraice, ci prin acte de credinț] și încredere și, mai înainte că efectul lor s] devin] autodistructiv, prin imitarea patimilor lui Hristos. (Pentru punctul de vedere iudaic, vezi Buber în Kellner, 1978.) Din punct de vedere moral, crearea omului dup] chipul lui Dumnezeu implic] atât legi specifice (cum ar fi: „S] iubești pe aproapele ț]u că pe tine însuți” - Lev. 19,18 -, c]ci eu și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dumnezeu că pe înv]ț]tură central] a Torei. Citatul lui Ben Azzai nu face altceva decât s] prezinte în mod direct aceast] doctrin], iar cel al lui Akiba constituie implicația moral] clar] a acesteia. Având în vedere c] tradiția iudaic] prefer] în mod clar aspectele practice, faptul c] Rabi Akiba este considerat înving]tor în aceast] disput] nu ne surprinde absolut deloc. De asemenea, aceast] concepție privind respectul fâț] de aproapele, bazat] pe faptul c] toți suntem creați dup] chipul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că texte pe teme etice; în cadrul lor, etică nu este perceput] că o categorie distinct], de ordin religios sau intelectual. De-abia în Evul Mediu, sub influența curentelor de gandire grecești preluate dinspre Islam, se distinge un corp de literatur] iudaic] ce este consacrat în mod explicit eticii. Formă era esențial greceasc]; evident, nu preocuparea pentru un comportament moral reprezenta o noutate, ci crearea unor texte, diferite de Tora și halaha, care s] se ocupe de aspecte legate de etică comportamental
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cuvântului, alții spun c] ea este, a fost și ar trebui s] r]mân] absolut heteronom] (vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”). Diverși gânditori consider] c] orice abordare posibil] a relației dintre etic] și halaha reprezint] poziția autoritar] a tradiției iudaice. Mai concret, exist] rabini care se consider] experți în legea și etică iudaic] și care, în fața comisiilor ins]rcinate cu dezbaterea problemei avortului, adopt] opinii diametral opuse legate de atitudinea iudaic] cu privire la avort (vezi eseurile din Kellner, 1978, si referințele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mân] absolut heteronom] (vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”). Diverși gânditori consider] c] orice abordare posibil] a relației dintre etic] și halaha reprezint] poziția autoritar] a tradiției iudaice. Mai concret, exist] rabini care se consider] experți în legea și etică iudaic] și care, în fața comisiilor ins]rcinate cu dezbaterea problemei avortului, adopt] opinii diametral opuse legate de atitudinea iudaic] cu privire la avort (vezi eseurile din Kellner, 1978, si referințele bibliografice ale lui S. Daniel Breslauer). Desigur, dat] fiind situația, evreii și iudaismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre etic] și halaha reprezint] poziția autoritar] a tradiției iudaice. Mai concret, exist] rabini care se consider] experți în legea și etică iudaic] și care, în fața comisiilor ins]rcinate cu dezbaterea problemei avortului, adopt] opinii diametral opuse legate de atitudinea iudaic] cu privire la avort (vezi eseurile din Kellner, 1978, si referințele bibliografice ale lui S. Daniel Breslauer). Desigur, dat] fiind situația, evreii și iudaismul nu fac not] discordant], fiind asemenea ceilorlalți. R]spunsurile împ]rțite pe care le d] iudaismul problemelor lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a noii comunit]ți, poporul lui Dumnezeu, ce a luat naștere în urmă propov]duirii Sale. Învierea Să este un motiv de slav] adus] lui Iisus Hristos și, prin această, lui Dumnezeu, lucru extraordinar, dac] ținem cont de strictețea monoteismului iudaic; de aceea, Biserica creștin] își încheie rug]ciunile cu sintagma: „Domnul nostru Iisus Hristos”. Chiar și termenul de „înviere”, care indic] biruința lui Hristos asupra morții, provine din ebraica ultimelor secole ce preced] venirea lui Hristos. Inițial, în cadrul primelor comunit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tip. Aceast] tipologie ilustreaz] caracterul proteic al religiei creștine. Inițial, o mișcare reformatoare, asociat] cu o figur] carismatic] de c]tre evreii din zona rural], a c]p]țâț rapid amploare în zonele urbane, r]spândindu-se în Imperiul Român. Influență iudaic] direct] înceteaz] curând (mai ales dup] c]derea Ierusalimului în anul 70 d.Hr.), iar cea a culturii elene crește, cu moștenirea să de etic] și filosofie greceasc]. Patru secole mai tarziu, dup] c]derea Romei, creștinismul devine moștenitorul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ignor] justiția și ar distruge stabilitatea social]. Mai mult decât atât, a fost ignorat] de c]tre toți, cu excepția preoților și a pustnicilor; și în umbră să, orice r]utate și viciu au înflorit. Cu cât este mai bun] etică iudaic], mai practic]! De pild], rabinii ar fi fost de acord cu Iisus cu privire la faptul c] „Sabatul a fost f]cut pentru om, iar nu omul pentru Sabat” (Mc. 2,27), ins] ei doreau instituirea unei reguli care s] le ofere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în fața lui Dumnezeu, având în vedere c] Iisus analiza motivele de ordin interior. Aceast] batjocur] a fost intensificat] de luptă lui Luther împotriva catolicismului medieval tîrziu, atribuit adesea școlii fariseice. Atunci, in ce constă diferența dintre Iisus și diferitele partide iudaice, în special cea a fariseilor? În primul rând, acestea erau exclusiviste și în al doilea rând, modul in care înțelegeau nivelul și profunzimea iubirii nu era suficient de radical. În ceea ce îl privește pe Sfanțul Apostol Pavel, el a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Mo Tzi a demonstrat c] trebuie s] urm]m dragostea universal], nu îndatoririle particulare specificate de confucianism, si la fel cum Iisus a înv]țâț c] dragostea fâț] de Dumnezeu și aproape era mai important] decât respectarea literei legii morale iudaice. În mod cert, aceast] oscilație ar putea fi interpretat] că nimic mai mult decât un conflict recurent, insolvabil, între o etic] bazat] pe reguli și una bazat] pe consecințe - un conflict care, așa cum arăt] articolele care compun partea a patra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În lucrarea sa intitulată Numbers: Their Occult Power and Mystic Virtues, William W. Wescott relatează despre semnificația acestui număr:„în Scandinavia, marele Odin are 12 nume-atribute personificatoare. Cabaliștii consideră că exită 12 permutații ale Tetragamatonului“ (numele lui Dumnezeu în credința iudaică, interzis a fi pronunțat, n. n.). De asemenea, completăm și noi simbolistica numărului 12, adăugând că exista 12 luni întrun an, ziua are 12 ore, noaptea are 12 ore, exista 12 zodii, exista 12 triburi ale lui Israel, 12 frați ai
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
exemplu, în lecția „Lumea în momentul apariției creștinismului” va trebui să apelăm la mai multe discipline de învățământ, reactualizând informații din următoarele domenii: istorie - situația politică în Imperiul Roman în momentul apariției creștinismului, integrarea fenomenului religios în istoria omenirii, împrăștierea iudaică în diaspora, starea socială (împărțirea populației în trei categorii: stăpânii de sclavi, oamenii liberi și sclavii); starea economică a Imperiului Roman (starea drumurilor, transporturile, poșta imperială); geografie - localizarea pe hartă a Imperiului Roman în secolul I d.Hr.; culturologie - limbă, cultură
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ale libertății de care dispun oamenii. Această experiență dovedea că adeseori omul este prins în situații din care nu poate ieși decât făcând sacrificii dramatice, sacrificii care dovedesc forța fatalității și limitele posibilității umane de a-și realiza aspirațiile. Monoteismul iudaic aduce ca element nou faptul că tot ceea ce se petrece în univers este necesar și imposibil de modificat, deoarece este rezultatul creației desăvârșite a divinității. Omul nu numai că nu poate modifica deloc Creația divină și deci nu poate schimba
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
este pus uneori de viață. Toate aceste constatări conduc la o concluzie comună: că și în natură, și în sfera existenței domnește Necesitatea. Ideea unei fatalități căreia omul îi cade în mod inevitabil pradă, va fi preluată și către monoteismul iudaic. Elementul nou pe care îl aduce monoteismul este convingerea că tot ce se află în univers și tot ceea ce se petrece este necesar și imposibil de modificat, deoarece este rezultatul creației desăvârșite a Divinității. Omul nu numai că nu poate
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de modificat, deoarece este rezultatul creației desăvârșite a Divinității. Omul nu numai că nu poate modifica deloc creația divină și deci nu poate schimba nimic în univers, dar nici măcar nu poate înțelege ceea ce se întâmplă în jurul său. În viziunea monoteismului iudaic, subordonarea omului față de Dumnezeu este mult mai profundă decât era în concepțiile politeiste, subordonarea față de zei. Există doar o libertate a gândului omenesc, însă în ceea ce privește vorbirea, tot Dumnezeu este cel care dictează. Oamenii cred că hotărârile pe care le iau
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
era în curs de formare tradiția greacă de interpretare simbolică; exegezele din literatura homerică fiind alcătuite de pe poziție teologică sau filosofică. Interpretările mai târzii implicau adesea retranspunerea doctrinelor noi în lucrările scriitorilor clasici. Astfel, până în vremea lui Cristos în cultura iudaică, dar și în cea greacă, exis‑ ta o tradiție dinamică care păstra viu materialul clasic datorită valorii și în‑ semnătății sale pentru prezent și viitor. În Noul Testament, sfântul Paul arată cum noi înțelegeri pot fi descoperite și transpuse în materialul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Sinai iar în copiii lor, poporul legii și poporul făgăduinței, iudaismul și Biserica. Astfel, în scrisorile sfântului Paul există deja o gamă largă de maniere interpretative, iar această varietate crește în timp, sti‑ mulată în mare măsură de întâlnirea tradițiilor iudaice, grecești și creștine din secolele al II‑lea și al III‑lea în Alexandria - unul dintre principalele orașe ale Imperiului Roman. 6.1. Fundamentele teologice ale icoanei În scrisoarea către Constanța, Eusebiu din Cezareea susținea că nu se poa‑ te
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
el o referință reală și directă a celui simbolizat: "cu asemănarea se cheamă cel asemenea". Astfel, asemănarea este și mai pregnantă, "simbolul cuprinzând în sărbătorirea lui însăși săvârșirea reală a semnificației". Mircea Vulcănescu demonstrează că sărbătorirea înainte sau odată cu Paștele iudaic semnifică a "nesocoti raportul real al celor două Testamente și a rupe cu Marcion legătura dintre ele"14. Plecând de la rătăcirea sinodală, care duce implicit la un lanț întreg de consecințe grave: schismă - necanonicitate - împotrivirea față de Predanie - neadevăr, Vulcănescu se
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
din rândul celor dreptcredincioase? Reluând argumentele privitoare la campania pascală, Nae Ionescu subliniază că cele două exigențe formulate în ziarul Cuvântul: "necesitatea de a serba Paștile o dată cu toți creștinii (postulatul ecumenicității), precum și "necesitatea de a serba Paștile creștin după Pesahul iudaic (postulatul solidarității absolute a Testamentului Nou cu cel Vechi)" aparțin Predaniei, nerespectarea lor ducând la schismă, în cazul primului postulat și la erezie, în cazul celui de-al doilea postulat 15. Prin nesocotirea postulatului ecumenicității, se cade în schismă - prin
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]