2,793 matches
-
Gorj este faptul că până și alegerile locale din decembrie 1950 au fost dominate de o desantata propagandă împotriva Iugoslaviei. În timp ce la Turnu Severin era o „frenezie” ce „întrecea zgomotul Dunării, ajungând pe malul celălalt al bătrânului fluviu, unde poporul iugoslav sângerează”, cetățenii statului vecin, în conformitate cu spusele unui „analist politic” „își amintesc cu groază de alegerile de tip fascist organizate și conduse de clica de asasini și spioni ai lui Tito”. Drept de vot au avut toți „trădătorii care l-au
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
spioni ai lui Tito”. Drept de vot au avut toți „trădătorii care l-au slugărit pe Hitler în timpul războiului și al ocupației”. Pentru a-și atinge obiectivele, regimul a eliberat din închisori peste 7.000 „criminali de război, în timp ce patrioții iugoslavi care au luptat împotriva fascismului lâncezesc în beciurile mucegăite ale închisorilor”. Pentru că efectul să fie deplin, autorul articolului relatează despre modul cum și-au exercitat votul marinării de pe vasul „Harkov”. Gh. Manda, originar din Turnu-Severin, se adresează colegilor săi cărora
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Tito a transformat Iugoslavia într-un uriaș arsenal de pregătire a războiului”. Totală subordonare a presei românești, din acei ani, față de Moscova este ilustrata și de preluarea unor informații din revista sovietică „Slaviane”, referitoare la activitatea de „spion” a liderului iugoslav. I.B. Tito ar fi fost recrutat încă din 1927 de poliția secretă iugoslavă (Ohrankaă, pentru că prin 1934 să părăsească țara că emigrant politic. Precizam lipsa totală a vreunei referiri cu privire la prezența să pe teritoriul Uniunii Sovietice. În ajunul războiului, întors
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
subordonare a presei românești, din acei ani, față de Moscova este ilustrata și de preluarea unor informații din revista sovietică „Slaviane”, referitoare la activitatea de „spion” a liderului iugoslav. I.B. Tito ar fi fost recrutat încă din 1927 de poliția secretă iugoslavă (Ohrankaă, pentru că prin 1934 să părăsească țara că emigrant politic. Precizam lipsa totală a vreunei referiri cu privire la prezența să pe teritoriul Uniunii Sovietice. În ajunul războiului, întors acasă și-ar fi creat o adevarată rețea de informatori, pentru ca ulterior, din
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de partizani „ce luau ființă în mod spontan în întreaga țară”, organizând sub comanda sa „un stat major general” și însușindu-și titlul de „comandant suprem” al armatei populare de eliberare. Aidoma altor confrați, autorul sovietic îl suspectează pe conducătorul iugoslav de complicitate cu serviciile de spionaj din ambele tabere: Germania, Italia, S.U.A. și Marea Britanie. Prima rețea secretă ce ar fi beneficiat de susținerea să ar fi fost Gestapoul, care a trimis în 1941 în Iugoslavia peste 150 spioni. Apoi a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în Iugoslavia peste 150 spioni. Apoi a stabilit contacte cu S.U.A. în 1944, prin intermediul reprezentantului său special în Elveția, Misa Lompar, aflat în legături strânse cu Allan Dulles. De aici înainte „spionajul și diversiunea politică executate de serviciul de spionaj iugoslav din ordinul Washingtonului și Londrei au luat un caracter larg, organizat și sistematic”. După război s-ar afla în fruntea unei rețele de spioni iugoslavi, care „duc o activitate de subminare împotriva țărilor de democrație populară”. Și aici avem de-
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cu Allan Dulles. De aici înainte „spionajul și diversiunea politică executate de serviciul de spionaj iugoslav din ordinul Washingtonului și Londrei au luat un caracter larg, organizat și sistematic”. După război s-ar afla în fruntea unei rețele de spioni iugoslavi, care „duc o activitate de subminare împotriva țărilor de democrație populară”. Și aici avem de-a face cu o manipulare grosolană, prin preluarea unor informații false de la „Centru”, în vederea denaturării grave a profilului moral al conducătoruluii regimului de la Belgrad. Constatăm
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
România și Albania, înregistrate din nefericire cu evenimente tragice. În ziua de 5 septembrie 1951, un grup de grăniceri și civili înarmați au pătruns pe teritoriul românesc, deschizânduse focul asupra grănicerilor români. La somațiile acestora au sosit circa trei companii iugoslave, ocupându-se poziții de luptă. Acestei „agresiuni banditești i-a căzut victimă fruntașul Rusu Avram Vasile, ucis la postul său de observator”. Câteva zile mai târziu, la 9 septembrie, „grănicerii iugoslavi au comis un nou asasinat”, rănindu-l mortal pe
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
alte acțiuni ale grănicerilor sârbi, care au tras focuri de armă în mai multe puncte ale graniței. Prin articolul „Provocările titoiștilor împotriva R. P. Albania” cititorii gorjeni ar trebui să fie convinși de falsitatea știrilor transmise de agenția de presă iugoslavă „Taniug”. Potrivit acesteia la 3 septembrie grănicerii albanezi ar fi violat cu „bunăștiința” integritatea teritorială a Iugoslaviei. În replică guvernul de la Tirana dezminte știrea susținând că toate declarațiile Belgradului „nu constituie decât calomnii și falsificări”. Acum, după ce au trecut atâția
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
bine din situația complexă și tensionată de atunci. Într-o conferință de presă, Tito precizează că din cauze „moralopolitice” nu poate adera oficial la N.A.T.O. Este pregătit să facă însă tot posibilul pentru ai ajuta pe americani, „trimițând soldați iugoslavi oriunde i-ar cere stăpânii săi”. A dezvăluit, de asemenea, ca o delegație a guvernului de la Belgrad se află în S.U.A. pentru a trata, între altele, problema trimiterii în Iugoslavia a unei „misiuni militare de instructaj”. Aceste declarații, consideră autorul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Tito recunoaște rolul său josnic în planurile agresorilor americani”, confirmă „pregătirile pe care titoiștii le fac de mai multă vreme pentru aducerea unor trupe de ocupație americane, menite a susține regimul împotriva nemulțumirilor sporite ale populației”. În plus, „călâul popoarelor iugoslave nu a putut ascunde dificultățile economice rezultând din angrenarea acestei țări în cursa înarmărilor impuse de imperialiști”. Au fost lăsate la o parte multe inițiative economice, inclusiv construirea unei uzine de mașini agricole și a unei fabrici de bunuri de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a unei fabrici de bunuri de consum. Tot acum s-ar fi declarat împotriva oricăror înțelegeri între marile puteri „repetând cunoscutele calomnii împotriva Uniunii Sovietice și a țărilor de democrație populară”. Atenția pe care americanii o acordă întăririi capacității militare iugoslave este ilustrata de atitudinea generalului Lawton Collins, susținătorul trimiterii la Belgrad a unui grup de consilieri militari, pentru a face operaționale capacitățile de luptă achiziționate. Schimbări condamnabile, conform presei gorjene, se produc în țara vecină și în ceea ce privește organizarea administrativă, renunțându
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
al județului Gorj, în 1948, a fost trimis anul următor că „secretar al județului Tulcea”, apoi, în 1952, „secretar al municipiului Constantă”. În această din urmă postura l-au suprins dezbaterile cu privire la „pericolul titoist”, nefiind de acord cu „defăimarea poporului iugoslav și a lui Tito”. Prin atitudinea să demnă, susține publicistul Marin Dumitru, întro lucrare recentă, a blocat ședința Biroului P.M.R. Constantă unde a afirmat fără echivoc că-l percepe pe liderul iugoslav drept „luptător partizan în apărarea patriei sale, luptând
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
pericolul titoist”, nefiind de acord cu „defăimarea poporului iugoslav și a lui Tito”. Prin atitudinea să demnă, susține publicistul Marin Dumitru, întro lucrare recentă, a blocat ședința Biroului P.M.R. Constantă unde a afirmat fără echivoc că-l percepe pe liderul iugoslav drept „luptător partizan în apărarea patriei sale, luptând cot la cot cu partizanii iugoslavi de toate naționalitățile, în tranșee în timpul celui deal doilea razboi mondial cu riscul vieții”. O astfel de poziție nu avea cum să rămână nesancționata de către mai
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
atitudinea să demnă, susține publicistul Marin Dumitru, întro lucrare recentă, a blocat ședința Biroului P.M.R. Constantă unde a afirmat fără echivoc că-l percepe pe liderul iugoslav drept „luptător partizan în apărarea patriei sale, luptând cot la cot cu partizanii iugoslavi de toate naționalitățile, în tranșee în timpul celui deal doilea razboi mondial cu riscul vieții”. O astfel de poziție nu avea cum să rămână nesancționata de către mai marii regimului. Într-o asemenea situație curajul sau „a fost de un risc pe
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
la adresa „presei burgheze”, catalogata că o „presă a minciunii, a calomniei și a ațâțărilor provocatoare și agresive”. Aflată, după spusele ideologilor moscoviți, în mâinile câtorva monopoluri, ele nu fac decât să îndemne la război. În acest context este menționată publicația iugoslavă „Borba” ce „atâta zi cu zi, în schimbul dolarilor, isteria războinica” și „cheamă fățiș la dezlănțuirea unei băi de sânge mondiale”. Intenția autorităților iugoslave de a revizui Constituția se pare ca deranjează mult politrucii de la București, ecoul propagându-se până-n provincie
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
mâinile câtorva monopoluri, ele nu fac decât să îndemne la război. În acest context este menționată publicația iugoslavă „Borba” ce „atâta zi cu zi, în schimbul dolarilor, isteria războinica” și „cheamă fățiș la dezlănțuirea unei băi de sânge mondiale”. Intenția autorităților iugoslave de a revizui Constituția se pare ca deranjează mult politrucii de la București, ecoul propagându-se până-n provincie. La TârguJiu, actul fundamental din 1946 era catalogat „cel mai democratic dintre toate constituțiile pe care le-au avut vreodată popoarele iugoslave”. Majoritatea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
autorităților iugoslave de a revizui Constituția se pare ca deranjează mult politrucii de la București, ecoul propagându-se până-n provincie. La TârguJiu, actul fundamental din 1946 era catalogat „cel mai democratic dintre toate constituțiile pe care le-au avut vreodată popoarele iugoslave”. Majoritatea prevederilor ar fi fost însă încălcate de „clica lui Tito” conducând la reinstaurarea „orânduirii capitaliste și a regimului fascist”. Pe nesimțite, Iugoslavia s-ar fi transformat întro „colonie și baza de atac a imperialiștilor americano-englezi”, transferând economia pe mâini
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a fi activi în alte țări ale sistemului socialist. Un asemenea caz este Momir Ivanov Seferovici, muntenegrean, acuzat de „acțiuni criminale împotriva securității de stat a R.P. Bulgaria”. O vreme, înainte de a fi arestat, a fost adăpostit de funcționarii ambasadei iugoslave de la Sofia. Revelatoare pentru situația încordata din Balcani este vizită ministrului de Război al S.U.A., Frank Pace, care a studiat la fața locului, în Iugoslavia, Turcia și Grecia modul cum sunt folosite ajutoarele militare de către „guvernele marionetă”. Înaltul demnitar s-
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
încordata din Balcani este vizită ministrului de Război al S.U.A., Frank Pace, care a studiat la fața locului, în Iugoslavia, Turcia și Grecia modul cum sunt folosite ajutoarele militare de către „guvernele marionetă”. Înaltul demnitar s-ar fi comportat în capitala iugoslavă că „întro colonie”, negociind „bogățiile și sângele poporului și trasând fără nicio rezervă politică internă și externă a țarii”. S-a convenit cu I.B. Tito „crearea triunghiului agresiv Atena - Belgrad - Ankara”, dar de „teamă poporului iugoslav” nu ar fi fost
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fi comportat în capitala iugoslavă că „întro colonie”, negociind „bogățiile și sângele poporului și trasând fără nicio rezervă politică internă și externă a țarii”. S-a convenit cu I.B. Tito „crearea triunghiului agresiv Atena - Belgrad - Ankara”, dar de „teamă poporului iugoslav” nu ar fi fost semnat vreun acord în acest sens. S-a pus însă problema colaborării militare în caz de război. Articolul este însoțit de o caricatură, foarte probabil preluată din presa centrală, înfățișându-i pe liderii balcanici sărutând mâna
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în Iugoslavia a unor înalți demnitari americani și englezi precum Frank Pace și Eden, dar și negocierile de la Atena și Ankara „pentru încheierea unor acorduri murdare de pregătirea războiului împotriva Uniunii Sovietice și a țărilor de democrație populară”. Concepția liderului iugoslav cu privire la „construirea socialismului”, „transformările revoluționare” sau „linia independența” este considerată pură demagogie. Dependența economică a regimului Tito de marile puteri occidentale este ilustrata de preluarea notei trimisă Iugoslaviei, de S.U.A., Anglia și Franța, prin care i se pretinde „să investească
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
vreunui obiectiv autohton mai important pentru 1953. „Această orientare nouă a investițiilor arată că s-a trecut cu hotărâre la lichidarea așa numitei industrializări” - concluzionează sec jurnalistul gorjean. Același număr relatează în termeni critici prezența la Atena a unei delegații iugoslave, conduse de Moșa Piade, în vederea „perfectării unei alianțe militare formale îndreptată împotriva Uniunii Sovietice și a țărilor de democrație populară”. În plus, se are în intenție constituirea unei comisii comune de studiere a modalităților de compatibilizare a economiilor celor două
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și-ar fi exprimat satisfacția „de a fi fost ales de soarta pentru a fi instrumentul colaborării dintre Iugoslavia și Grecia”. Referindu-se la întâlnire și la cauzele amânării unui acord scris, agenția „France Press” ar fi relevat teamă autorităților iugoslave față de „efectul psihologic pe care o colaborare fățișa cu națiunile membre ale blocului atlantic l-ar putea avea asupra acelei părți a opiniei publice iugoslave care este categoric ostilă oricărei idei despre o cruciadă anticomunista”. O știre preluată din ziarul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și la cauzele amânării unui acord scris, agenția „France Press” ar fi relevat teamă autorităților iugoslave față de „efectul psihologic pe care o colaborare fățișa cu națiunile membre ale blocului atlantic l-ar putea avea asupra acelei părți a opiniei publice iugoslave care este categoric ostilă oricărei idei despre o cruciadă anticomunista”. O știre preluată din ziarul „Napred”, al „emigranților revoluționari iugoslavi”, informează că „imperialiștii americani și slugile lor titoiste” acorda o mare atenție construirii șoselei Triest - Zagreb - Belgrad - Skopje - Djevoljelja - Salonic
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]