2,185 matches
-
estimează că dezintegrarea radioactivă a Uraniului 238 și a Toriului 232 generează aproximativ 20 TW în timp ce Potasiul 40 generează circa 4TW. În 1972 savanții francezi au descoperit că uraniul provenind de la o anumită mină din Oklo - Gabon, era sărăcit în izotopul U-235. Explicația plauzibilă pentru aceste discrepanțe a fost aceea că în acel zăcământ de uraniu au avut loc reacții de fisiune, iar primul reactor nuclear de pe Terra a fost unul natural. Reactorul nuclear Oklo s-a format într-un mediu
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
de interes în aceste procese sunt cei care aparțin familiilor radioactive ale U-238, U-235 și Th - 232. Materialele TENORM pot duce la un risc crescut de iradiere a publicului. Dintre radionuclizii primordiali potențați de om o semnificație aparte o au izotopii radonului, toți radioactivi, dintre care cei mai importanți sunt: Rn -222, Rn -220 și Rn - 219. Ei apar ca produși intermediari în familiile radioactive naturale ale uraniului ș toriului. Fiind un gaz nobil și neparticipând la reacții chimice, radonul este
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
etajului wuchiapingian) este definită ca primul strat în care apare subspecia de conodonte "Clarkina postbitteri postbitteri". Limita superioară a seriei (și a etajului changhsingian) este definită de prima apariție a speciei de conodonte "Hindeodus parvus" și sfârșitul anomaliei negative a izotopului de carbon C, după vârful care corespunde extincției în masă de la limita permian-triasic. Punctul stratotipic mondial (GSSP) al lopingianului este plasat în secțiunea Penglaitan, de pe malul râului Hongshui, aproximativ 20 de km la est de orașul Laibin, în regiunea Guangxi
Lopingian () [Corola-website/Science/334420_a_335749]
-
ochii colaboratorilor, dar mai ales al colaboratoarelor priviri compătimitoare, dar mă făceam că nu le observ și-mi continuam lucrul În parcelele experimentale cu paltonul pe umeri, ca o sfidare la adresă tuturor. Studiam Împreună cu un colectiv de geneticieni, influența izotopilor radioactivi asupra plantelor cu rizomi și tuberculi. Secționam la fața locului, părțile subterane ale plantelor iradiate de-a lungul diverselor perioade de timp cu diverse cantități și surse radioactive, măsurând și calculând totul. Încercam În felul acesta să disciplinăm Întrucâtva
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
a insectelor. Ceea ce vedem aici sunt banalii cărăbuși descriși acum zece milenii de strămoșii noștri. Ce-i drept pe vremea lor erau mai mici. De fapt și acum ei sunt mici. Doar În parcela asta tratată peste limitele normalului cu izotopi radioactivi care ne-au distrus faimoșii tuberculi. Că nu ne mai ajunge odată cât avem. De parcă n-am fi Învățat nimic din cataclismul Înaintașilor noștri. Ajuns aici, Începusem să mă enervez din ce În ce mai mult. Și pe bună dreptate. De nenumărate ori
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
substanțe compuse, apa. Multe puncte se bazează pe transformări de fază, în special de topire/solidificare a elementelor chimice pure. Cele mai joase puncte criogenice se bazează exclusiv pe relația dintre temperatură și presiunea de saturație a heliului și a izotopilor săi, în timp ce restul punctelor reci (sub temperatura camerei) se bazează pe punctele triple. Acoperirea întregului domeniu al scării necesită mai multe tipuri diferite de termometre etalon, cum ar fi termometre manometrice cu heliu, termometre cu heliu gazos, termometre cu rezistență
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
care permite afinitatea fiind inoculată din momentul concepției. Ei folosesc și "servitori" modificați, aceștia fiind în general cimpanzei dotați cu afinitate care îndeplinesc sarcini de rutină și le permit edeniștilor să se concentreze pe problemele mai importante. Edeniștii extrag rarul izotop heliu 3 din gigantele gazoase, folosindu-l apoi pentru propulsia cu fuziune. Acțiunea trilogiei "Zorii nopții" este separată în principal în trei cărți, "Disfuncția realității" (1996), "Alchimistul neutronic" (1997) și "Zeul adormit" (1999), dar este completată și de culegerea de
Zorii nopții () [Corola-website/Science/320759_a_322088]
-
conduceau "cu o mână de fier", sau "doamna de fier", supranumele fostului prim-ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher). ""Fier"" este și denumirea celei de-a patra povestiri din volumul ""Sistemul periodic"" publicat în 1975 de Primo Levi. Fierul prezintă patru izotopi naturali. În ordinea abundenței relative, aceștia sunt: Fe (91,7 %), Fe (5,8 %), Fe (2,2 %) și Fe (0,3 %). De asemenea, se cunosc alți 10 izotopi sintetici ai fierului. S-a demonstrat (prin corelația existentă între abundența izotopului Ni
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
din volumul ""Sistemul periodic"" publicat în 1975 de Primo Levi. Fierul prezintă patru izotopi naturali. În ordinea abundenței relative, aceștia sunt: Fe (91,7 %), Fe (5,8 %), Fe (2,2 %) și Fe (0,3 %). De asemenea, se cunosc alți 10 izotopi sintetici ai fierului. S-a demonstrat (prin corelația existentă între abundența izotopului Ni, un produs de dezintegrare al Fe, și abundențele izotopilor stabili ai fierului în unii meteoriți) că Fe a existat în stare naturală în perioada de formare a
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
patru izotopi naturali. În ordinea abundenței relative, aceștia sunt: Fe (91,7 %), Fe (5,8 %), Fe (2,2 %) și Fe (0,3 %). De asemenea, se cunosc alți 10 izotopi sintetici ai fierului. S-a demonstrat (prin corelația existentă între abundența izotopului Ni, un produs de dezintegrare al Fe, și abundențele izotopilor stabili ai fierului în unii meteoriți) că Fe a existat în stare naturală în perioada de formare a sistemului solar. Proprietățile mecanice ale fierului și ale aliajelor sale sunt evaluate
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
91,7 %), Fe (5,8 %), Fe (2,2 %) și Fe (0,3 %). De asemenea, se cunosc alți 10 izotopi sintetici ai fierului. S-a demonstrat (prin corelația existentă între abundența izotopului Ni, un produs de dezintegrare al Fe, și abundențele izotopilor stabili ai fierului în unii meteoriți) că Fe a existat în stare naturală în perioada de formare a sistemului solar. Proprietățile mecanice ale fierului și ale aliajelor sale sunt evaluate prin teste variate, precum scala Brinell, scala Rockwell sau teste
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
au demonstrat existența inelelor discrete de vorticitate. Packard a observat intersecția liniilor de vorticitate cu suprafața liberă a fluidului, iar Avenel și Varoquaux au studiat efectul Josephson la superfluide heliu-4. Teoria fenomenologică și semi-microscopică a lui Lev Landau în superfluiditatea izotopului heliu-4 i-a adus Premiul Nobel pentru Fizică în 1964. Presupunând că undele sonore sunt cele mai importante excitații ale izotopului heliu-4 la temperaturi scăzute, el a arătat că curgerea izotopului heliu-4 printr-un perete nu ar crea în mod
Superfluid () [Corola-website/Science/314338_a_315667]
-
și Varoquaux au studiat efectul Josephson la superfluide heliu-4. Teoria fenomenologică și semi-microscopică a lui Lev Landau în superfluiditatea izotopului heliu-4 i-a adus Premiul Nobel pentru Fizică în 1964. Presupunând că undele sonore sunt cele mai importante excitații ale izotopului heliu-4 la temperaturi scăzute, el a arătat că curgerea izotopului heliu-4 printr-un perete nu ar crea în mod spontan excitații dacă viteza de curgere este mai mică decât viteza sunetului. În acest model, viteza sunetului este "viteza critică" peste
Superfluid () [Corola-website/Science/314338_a_315667]
-
fenomenologică și semi-microscopică a lui Lev Landau în superfluiditatea izotopului heliu-4 i-a adus Premiul Nobel pentru Fizică în 1964. Presupunând că undele sonore sunt cele mai importante excitații ale izotopului heliu-4 la temperaturi scăzute, el a arătat că curgerea izotopului heliu-4 printr-un perete nu ar crea în mod spontan excitații dacă viteza de curgere este mai mică decât viteza sunetului. În acest model, viteza sunetului este "viteza critică" peste care, dacă este depășită, este distrusă superfluiditatea. Satelitul Astronomic Infraroșu
Superfluid () [Corola-website/Science/314338_a_315667]
-
Perioada Montelius V deja ține de epoca fierului în alte regiuni. În Marea Britanie, Epoca Bronzului este considerată a fi perioada începând aproximativ cu 2100 î.Hr. și până în 700 î.Hr. Prin imigrație, noi popoare au venit în insule de pe continent, cercetarea izotopilor de pe smalțul dinților scheletelor descoperite în mormintele de la începutul Epocii Bronzului din apropiere de Stonehenge indicând că măcar o parte din imigranți proveneau din Elveția de astăzi. Popoarele Beaker aveau un comportament diferit față de populațiile neolitce care le-au precedat
Epoca Bronzului () [Corola-website/Science/303224_a_304553]
-
complex, prin reacția de reducere cu hidrogen a cloritului de amoniu-rutheniu, obținerea metalului compact se obține prin topirea pulberii în prezența argonului ca gaz protector.Rutheniul se mai poate obține din reactoarele atomice, acest tip de rutheniu fiind utilizat ca izotop radioactiv. Legăturile rutheniului sunt foarte asemănătoare cu cele ale cadmiului, fiind cel puțin 8 faze (trepte) de oxidare cele mai frecvente fiind +2, +3 și +4, cu complexul chimic cel mai Ruthenium(II)tris(bipyridin. Bipiridina este o substanță organică
Ruteniu () [Corola-website/Science/304921_a_306250]
-
regiune foarte densă din centrul său, constând din protoni și neutroni. Dimensiunea nucleului este mult mai mică decât dimensiunea atomului însuși; masa unui atom este determinată, aproximativ, doar de masa protonilor și neutronilor și aproape fără nici o contribuție din partea electronilor. Izotopul unui atom este determinat de numărul de neutroni din nucleu. Diferiți izotopi ai aceluiași element au proprietăți chimice foarte similare deoarece reacțiile chimice depind aproape în întregime de numărul de electroni pe care îi are atomul. Diferiții izotopi dintr-un
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
nucleului este mult mai mică decât dimensiunea atomului însuși; masa unui atom este determinată, aproximativ, doar de masa protonilor și neutronilor și aproape fără nici o contribuție din partea electronilor. Izotopul unui atom este determinat de numărul de neutroni din nucleu. Diferiți izotopi ai aceluiași element au proprietăți chimice foarte similare deoarece reacțiile chimice depind aproape în întregime de numărul de electroni pe care îi are atomul. Diferiții izotopi dintr-un eșantion chimic particular pot fi separați folosindu-se o instalație centrifugă sau
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
din partea electronilor. Izotopul unui atom este determinat de numărul de neutroni din nucleu. Diferiți izotopi ai aceluiași element au proprietăți chimice foarte similare deoarece reacțiile chimice depind aproape în întregime de numărul de electroni pe care îi are atomul. Diferiții izotopi dintr-un eșantion chimic particular pot fi separați folosindu-se o instalație centrifugă sau un spectrometru de masă. De exemplu, prima metodă este folosită în producerea uraniului îmbogățit din uraniu natural, iar a doua metodă este folosită în datarea cu
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
Un nucleu atomic este cu atât mai stabil cu cât energia medie de legătură dintre nucleoni este mai mare, situație ce se întâlnește cu precădere la nucleele conținând: 2, 8, 20, 28, 50, 82, 126... ("numere magice") protoni sau neutroni. Izotopul Pb-208, de exemplu, are 82 protoni și 126 neutroni. Dacă un nucleu are prea puțini sau prea mulți neutroni, el poate fi instabil și se va dezintegra după o perioadă de timp oarecare. De exemplu, la câteva secunde după ce au
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
un neutron din nucleul de azot într-un proton și un electron. Elementul (atomul) se schimbă deoarece inițial a avut șapte protoni (fapt pentru care era „azot”), iar acum are opt protoni (fapt pentru care este „oxigen”). Multe elemente au izotopi care rămân stabili timp de săptămâni, ani sau miliarde de ani. Raza unui nucleon (neutron sau proton) este de ordinul 1 fm = 10 m. Raza nucleară poate fi aproximată prin: "R" = "R""A" unde " A" este numărul de masă și
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
de fisiune, indiferent de destinația lor, au următoarele elemente comune: Combustibilul nuclear Reacția de fisiune în lanț are loc în combustibilul nuclear. Aproape toate reactoarele nucleare utilizează uraniul drept combustibil. Reactoarele comerciale, cu câteva excepții, utilizează uraniul îmbogățit 2-5% în izotopul U235. Unele reactoare utilizează un combustibil ce conține pe lângă uranium și plutoniu MOX), un alt element fisionabil. Combustibilul și structura mecanică în care este acesta așezat formează zona activă (inima) reactorului. Moderatorul Moderatorul este necesar pentru încetinirea neutronilor rezultați din
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
rapid - FBR Reactorul rapid funcționează pe baza reacției de fisiune cu neutroni rapizi. Reacția de fisiune cu neutroni rapizi eliberează mai mulți neutroni decât cea cu neutroni termici. Excesul de neutroni este folosit pentru transmutarea U238 sau a Th232 în izotopi fisionabili (Pu239 respectiv U233 ). Din acest motiv reactorii nu neutroni rapizi se mai numesc și reproducători (generează mai mult material fisionabil decât consumă). Reactorii rapizi sunt răciți cu metale topite (sodiu,plumb) sau gaze(Heliu). Funcționarea reactorului nuclear se bazează
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
întârziați sut generați prin dezintegrarea beta a fragmentelor de fisiune cu durate de viață cuprinsă între 0,2 și 50 secunde. Neutronii întârziați au o mare influență asupra evoluției puterii reactorului și facilitează considerabil controlul acestuia. Dintre fragmentele de fisiune izotopul Xe135 are un rol important în funcționarea reactorului nuclear deoarece are o capacitate mare de a absoarbe neutronii termici. Acest izotop radioactiv este produs prin dezintegrarea beta a I135 (timp de înjumătățire de 9,169 ore) și dispare pe două
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
Neutronii întârziați au o mare influență asupra evoluției puterii reactorului și facilitează considerabil controlul acestuia. Dintre fragmentele de fisiune izotopul Xe135 are un rol important în funcționarea reactorului nuclear deoarece are o capacitate mare de a absoarbe neutronii termici. Acest izotop radioactiv este produs prin dezintegrarea beta a I135 (timp de înjumătățire de 9,169 ore) și dispare pe două căi: prin dezintegrare și prin absorbția unui neutron cu transformarea în Xe136. La oprirea reactorului echilibrul dintre generarea și consumul de
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]