3,194 matches
-
În ape de izvor („pe ape diafane / I?i limpezesc În tremur pe rând a lor icoane") scânteind printre crengile copacilor („Printre crengi scânteie stele / Farmec dând c???rii strâmte"), ori luminând mersul turmelor („Sară pe deal buciumul sun? cu jale / Turmele-1 urc, stele le scap???-n cale"), asemenea unor boabe de rou? preș?rate pe pânză cerului („Stelele nasc umezi pe bolta senin?"), b?tând, preschimbate În gânduri, la poarta ve?niciei („Pref? cute-n stele de-aur merg pân
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
convoi de robi număra peste două mii de oameni și se pregătea să Înnopteze mai jos de Lipnic, pentru ca În zori să se urnească spre Nistru. - Curier de la răsărit! anunță arcașul Simion. Căpitanul Oană Încetini galopul, făcând semn de apropiere curierului. - Jale, căpitane! spuse oșteanul, alăturându-și calul de al căpitanului. Foc peste tot! Puțini au ajuns În cetăți! Tătarii omoară toți copiii mai mici de opt ani și bărbații de peste cincizeci, pe ceilalți Îi iau robi. Mulți mor sub bici. Femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
zi se pun pe o masă curată tot felul de bucate și o sumă oarecare de bani, spre a le dispune bine, și se recitează cântarea ce laudă puterea zânelor. Darurile sunt ale moașei. Le mai menționăm și cântecele de jale (plîngerile ), ce se cântă de femei anume tocmite și sunt îndreptate cătră cel răposat, ba i se cântă în ureche. După credința românilor mortul aude și pricepe tot. Mortul trebuie ținut în casă o zi și o noapte. În acest
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zi se pun pe o masă curată tot felul de bucate și o sumă oarecare de bani, spre a le dispune bine, și se recitează cântarea ce laudă puterea zânelor. Darurile sunt ale moașei. Le mai menționăm și cântecele de jale (plîngerile ), ce se cântă de femei anume tocmite și sunt îndreptate cătră cel răposat, ba i se cântă în ureche. După credința românilor mortul aude și pricepe tot. Mortul trebuie ținut în casă o zi și o noapte. În acest
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
frig banana plantan învăluiți în nori de fum. Maghrebinii vorbesc tot timpul fie prea tare, fie prea încet, șușotind, ca și cum ar pune la cale un complot. Sud-americanii se strâng laolaltă spontan, scot o chitară și cântă cântece de dor și jale de pe la ei, trăgând cu poftă din pipa de maté. În fine, chinezii. Ei gătesc tot timpul cu îndemânare incredibilă în wok-uri mâncăruri elaborate, matematic gândite, în care culorile legumelor se combină cu felul de carne folosită. Sosul de soia nu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
dar, Însă așteaptă pocăința. Le amintește celor chemați la pocăință, că este mult milostiv și Îndelung răbdător: ,,Încingeți-vă și vă tânguiți, voi preoților, izbucniți În bocete, voi slujitori ai altarului! Intrați În templu și petreceți noaptea În sac de jale, voi slujitori ai lui Dumnezeu, căci prinosul și jertfa cu turnare au fost Îndepărtate din templul Dumnezeului vostru” (Ioil 1, 12-13). Poporul necredincios, nu a luat seama la chemările lui Dumnezeu, de aceea cu mâhnire spune: ,,Tins-am mâinile Mele
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
fost făcută de cronicarul Miechowski, din care s-a inspirat și Wapowski, după cum remarcă Duzinchevici. Miechowski scria: „Armata care i-a mai rămas regelui, fu urmărită și bătută de dușmani o săptămână întreagă, până ce intră în Rusia. Și era o jale de nedescris în Polonia din cauza acestei nenorociri”. În ediția a doua a cronicii, revăzută și modificată, pentru a fi pe placul regelui, lucru remarcat și pus în evidență de Duzinchevici, redactarea cuprinde cu totul altceva: „s-a înapoiat din țara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avea să afirme într-o scrisoare că „Acel voievod, unindu-se cu turcii și, ce e mai grav, cu ungurii, ne-au cauzat nouă mari pierderi în averi și în ostașii noștrii”. Iar medicul regelui scria: „Și mare și nemăsurată jale a fost în Polonia din cauza unei atât de nenorocite întâmplări”. Cronicarii poloni și regele însuși recunosc că sfârșitul campaniei din 1497 a fost dezastruos pentru poloni. Cronicile sau documentele, provenind de la alte neamuri, prezintă în termeni și mai duri felul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o mai văzusem niciodată așa, parcă era ca sufletele noastre... Simțeam cerul că mă presează, Încearcă să se apropie de pământ sau pământul de cer... Totul era tulbure. Dunărea, și ea potrivnică, parcă și prin culoare, se manifesta luându-ne jalea și ducând-o mai departe... Eu atunci mă gândeam acasă, pentru că era Sfântul Nicolae. Și poate că nici o sărbătoare nu avea atâta fast cât avea ziua de Sfântul Nicolae. Tata Își serba cu sfințenie ziua. Cât eram la țară, veneau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
din casa cu trei camere unde stăteam, vizavi de depozit, și s-au mutat Într-o cameră la un unchi. Pe urmă și-au găsit pe strada Mihai Dumitru o casă cu două camere. Când am venit de la Închisoare, o jale a fost... Cum a fost percepută reîntoarcerea acasă de către ceilalți colegi, de prieteni? După ce ne-a eliberat, n-aveam voie să ocupăm posturi de funcționari. Prietenii se fereau de mine, că am făcut Închisoare... Nu trebuia să vorbesc... Și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ce aveți de raportat? Așa că-i bine la Jilava? Totul e ca lumea, sunteți tratați nemaipomenit?” Pac! Pac! Și au Început unii să spună: „Domnul colonel, nu ne ajunge mâncarea! Domnul colonel, murim de foame!”. Că erau perioade când era jale... dădea câte o supă de fasole cu câteva boabe, de făceai excursie ca să prinzi o boabă... Și asta era mâncarea la prânz. Și totul era derizoriu În perioadă de foamete... Și deținuții se plângeau: „Aaa, ne e foame”... El așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
avem de ales. Dar, Doamne, cine-o fi la rând?/ Și-afară nici o Închisoare nu și-a spoit un fel de firmă/ Și haita cea conducătoare acuratețea și-o afirmă./ Iar țările occidentale Își urmează afacerile lor/ Nebănuind cam câtă jale rămâne În urma rușilor./ Acum sunt liber, dar mi-apare atât de obsesivă Balta/ Cu Înfometata ei teroare, cum nici n-a fost pe lume-o alta.” Ce colegi de detenție vă mai amintiți? În lot era unu’, Filip Dumitru, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
împace pe tata și mama. Poate dac-ar lua note mici la școală, ei ar da vina pe presiunea asupra copilului sau chestii din astea și atunci ar vrea să dreagă lucrurile. 10 În epoca tezelor, epocă de noroi și jale pentru omenire, Alin a avut de înfruntat, ca de fiecare dată, forțe copleșitoare. Ciclopul era preocupat de destinul fiului. Într-un timp cețos, de om mare, îl vedea pe erou sub înfățișarea unui medic. O meserie de viitor. Cu toate că medicii
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
în care să pună un purcel, un cățel, puișori, oi, capre, îmbrăcăminte, ceva unelte și mâncare dacă mai încăpeau, plus copiii, indiferent de vârstă. Restul lucrurilor (casă, turmă de oi, vaci, recolta de pe campa a rămas de izbeliște. A fost jale mare!” Una din problemele abordate de presă gorjeana are în vedere situația țărănimii din țara vecină. Într-o primă etapă, după ruptură cu Moscova, regimul de la Belgrad a acționat în direcția generalizării cooperativizării agriculturii, prevăzută de altfel și într-o
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
pace a dormi. {EminescuOpIX 101} O poezie care descrie plăcerile vieții câmpenești, însoțite întotdeauna de un mic revers de neplăceri, este următoarea: TOAMNA Ce dor îmi e de țară! Brumarul iată plin de mânie Cu grele vifori, cu brumă groasă, Jale întinde peste câmpie. La glasul iernei eu fug acasă. Vă las o țărmuri încîntătoare, Mă duc că doară voi fi scăpat "De - aceste friguri ce la răcoare, L-a umbra voastră am căpătat". O lac mărețe, adu - ți aminte Cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Fr. I. Kozeluk, a publicat o colecție de cântece poporale ale acestor români sub titlul de "Kytice z narod, pisni morav. Valachuv " (ediția librăriei Fr. A. Urbanek în Praga). Aceste cântece, pe care un ziar cehesc le numește "pline de jale", au fost transcrise în note pentru două voci de învățătorul F. V. Ianousek. Atragem atenția celor competenți în materie asupra acestui obiect, de vreme ce se poate presupune că atât textul cât și muzica vor înfățișa destule analogii cu cântecele din țările noastre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-ating cu gândul Iubirea, Dar ceața acoperă drumul și noaptea își pleacă privirea. Genunchii ce vor să asculte se pleacă mai des, mai cuminți, În grabă ating pietrele reci, cu șoapte de taină fierbinți. Pe buzele mele, Isuse, e jale cât nu pot să spun, Suspinele grele aleargă și-n suflet cu greu le adun. Din șalul tristeții, uitarea croiește speranțe ce mor, Pe aripa nopții nădejdea se-agață pe aripi de nor. Obrazul de lacrimi amare, zadarnic încerc să
Trepte spre cer by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83221_a_84546]
-
printre vii ca și cum ar fi morți, Iar dramele lumii rânjesc pe la porți, Ce vremuri de zbucium, ce vremuri-mirări, Rămân, prin eșecuri, ignobile stări, Copiii se nasc predispuși la blestem, Cu gândul la toate, pe tine te chem, Ce vremuri de jale, ce vremuri de uri, Te-aș pune să urli, ți-aș cere să juri Că viața aceasta e-un simplu coșmar, Dar gustul trăirii rămâne amar, Ce vremuri de ceață, ce vremuri de chin, Mă caut prin mine, spre tine
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
2011 Cântecul dezastrului din noi Ne dor cotidiene remușcări, Silabisim cuvinte amorțite Și suntem niște trepte fără scări Sau scări cu trepte roase, putrezite. Trăim în echilibru instabil, Îngurgităm, constant, energizante, Iar psihicul se năruie, labil, Printre iluzii traumatizante. Din jalea asta scoatem și profit, Ne vindem remușcările și anii, În fiecare trup, un neofit Ce-și cumpără religia cu banii. Nu vă mai perpeliți ca pe grătar, Degeaba luați calmante prin speranțe, Atârnă greu, eșecul, la cântar, Când dați autografe
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
spre a fi pedepsiții Acestor Balcani cu miros de talcioc, Apoi implorăm să sosească misiții Și dăm viața noastră pe-un gram de noroc. Pe noi nu ne doare nici propria dramă, Trăim insensibil și inconștient, Ne punem prostia și jalea în ramă, Iar sufletul plânge, rămas repetent. 23 iunie 2011 Promisiune Te voi stoarce de iubire cu o patimă nebună, Vom lua totul de la capăt, plus efortul de a fi, Evadați din gura lumii, sub un veșnic clar de lună
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
tăia-n anotimp. În spatele meu fulgerau năluciri, Un hohot isteric, o mare de lacrimi, Călcam apăsat peste gânduri și patimi, Cu ochii străpunși de nebune luciri. Primeam informații precum că te-ai dus Departe de mine, spărgând orizonturi, Sedusă de jale, de dor sau afronturi Și eu mă lăsam de mirare condus. Doar noaptea gemea într-un dans ireal, Anemică stare și criză profundă, Din mine creștea un semnal, ca o undă, Pe valuri abstracte, în tropot de cal. 27 iunie
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
în coșmaruri, tumori maligne ard. Lovim, constant, pereții, cu capete mahmure, Cucuiele acestea nu mai transmit nimic, Din când în când vin oaspeți, să ceară sau să fure, Eventual să lase un preaviz, în plic. Ne merităm impasul, jignirile și jalea, Ne naștem incapabili, pretindem ajutor, Ca un făcut, fatidic, în noi e-nchisă calea Și redactăm ferparul, cu drept de autor. Suntem cuprinși de spasme și de melancolie, Închiriem cu ora un dric și cai mascați, Sărbătorim dezastrul printr-o
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
ca-ntr-un rol, în pahar. 23 iulie 2011 Mutarea în tine, fără viză de flotant Am să-ți pun lumina lunii ca o lampă în fereastră, Toate ridurile mele le voi da cu împrumut, Îți voi așeza pe tavă jalea și iubirea noastră, Iar apoi, fără vreo viză, chiar în tine-am să mă mut. Ți se va părea că-i glumă, că m-am turmentat, probabil, Însă și aceste gânduri se vor pierde, gradual, Am să scriu, gândind la
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
minimaliza, Unii vor avea obsesii, alții vor transmite glume, Un întreg high-life, iubito, ne va reanaliza. Am să-ți pun lumina lunii ca o lampă în fereastră, Toate ridurile mele le voi da cu împrumut, Îți voi așeza pe tavă jalea și iubirea noastră, Iar apoi, fără vreo viză, chiar în tine-am să mă mut. 24 iulie 2011 Preschimbarea lacrimilor în cuvinte Nu-mi plânge prin lacrimi, să-mi plângi prin cuvinte, Cuvintele tale îmi sunt un dezmăț Eu vin
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
nativ Ce curge prin vene de când te-ai născut, Din vin îți faci frate, din vin îți faci scut, Prin toate acelea ce-au fost și n-au fost, În zile de chefuri, în zile de post, În zile de jale, cu lacrimi în ochi, În zile cu dor, cu nesomn și deochi, Accepți mahmureala ca stare de dor Și-n tine, confuze, durerile mor, Tu ești predispus la eșec și păcat, În suflet se zbate un câine turbat, Când cazi
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]