2,192 matches
-
românească 43, Contemporanul 44 publică proză aproape În fiecare număr. Semnează aici: Lucia Demetrius, Ben Corlaciu, Marin Preda, Petru Vintilă, Vladimir Colin, Asztalos Istvan, V.Em. Galan, Eusebiu Camilar, Ion Călugăru, Petru Dumitriu. Prozatorii popularizați de Scânteia 45 sunt: Al. Jar, Petre Dragoș, Elisabeta Luca, Aurel Baranga, Petru Dumitriu, Asztalos Istvan, Gheorghe Cristea. Comandamentul tematic este satul; dezideratul general: accesibilitatea; funcția supremă: educație; țelul: armă de luptă; „Eroul pozitiv” va fi: activistul de partid; „eroul negativ”: chiaburul; specia predilectă: nuvela; colecția
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
chiabur Înnebunit de ură, Eftimie care-l Înjunghie pe Gudică, membru de partid”. Din aceeași sursă aflăm că În nr. 3 al colecției, a apărut nuvela Cifrul de Petre Iosif, iar În nr. 4, Moartea lui Iosif Clisei de Al. Jar. Alți nuveliști editați În Cartea Poporului: Geo Bogza, (Sfârșitul lui lacob Onisia), N. Jianu (Ucenicul Năsturaș descoperă viața), N. Mărgeanu (Focul din pădure), Valentin Silvestru (Trenul regal), ș.a. Revirimentul nuvelei, Înțeles ca o cucerire a noii literaturi, este demonstrat de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dinamic, proiectat spre viitor - decât În nuvela Cărămidarii a lui V.Em. Galan”. Mult mai reduse ca număr, apar În acest an și romane. Spre deosebire de nuvelă, orientată spre realitatea imediată, romanul ancorează tematic pe coordonate istorice, evocator-revoluționare: Evadare de Al. Jar, Negura, de Eusebiu Camilar, Zilele vieții tale de Ion Pas, Vadul fetelor de I. Peltz. Temelia romanului realist-soeialist se va pune abia spre sfârșitul anului, prin Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu. După acest zbor deasupra prozei să coborâm În miezul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
roman); În nr. 141, 17 iunie: Vasilc Bâgu. - Maica Domnului la C.F.R. (nuvelă); În nr. 143, 1 iulie: Mihail Neamțu. - Banda (fragment); În nr. 146, 22 iulie: Marin Preda. - Filmul (frag ment de nuvelă); În nr. 150, 19 august: Al. Jar. - Pensia (fragment); nr. 151, 26 aug.: Ion Jipa. - Cât vezi cu ochii - pământ; În nr. 152, 2 sept.: Aurel Baranga. - Mătrăguna (fragment de proză); În nr. 154, 16 sept.: Gheorghe Ionașcu - Într-o fabrică de cherestea (nuvelă); În nr. 156
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
oct.: Vasile Bâgu. - Cum am Învățat carte; În nr. 162, 11 nov.: Eusebiu Camilar - Execuția; În nr. 167, 168, 20 dec: Ieronim Șerbu. - Cuptorul nr. 3. 45. Din proza publicată În Scânteia, În 1949: În nr. 1356, 20 febr.: Al. Jar - Manifestele; - În nr. 1369, 8 mart.: Elisabeta Luca. - Așa a fostă (fragment de roman); În nr. 1431, 21 mai: Petre Dragoș. - Diana; În nr. 1449, 11 iun.: Aurel Baranga. - Sufletu arendășoaiei; În nr. 1563, 23 oct.: Petru Dumitriu. - Nopțile din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o facem cât mai puternică și tăioasă - iată gândul care l-a Însuflețit pe Camilar, iată ideea care trebuie să-l Îmboldească a se apropia mai repede și mai hotărât de realismul socialist”. Ovid S. CROHMĂLNICEANU 35: „Romanul lui Al. Jar Sfârșitul jalbelor (apărut În Viața românească nr. 2, 3, 4) scoate la iveală de la Început un prim merit al autorului, care e Îndrăzneala de a fi pornit o astfel de muncă. (Ă). Scriitorul are sentimentul că trebuie să fie cronicarul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Îndrăzneala de a fi pornit o astfel de muncă. (Ă). Scriitorul are sentimentul că trebuie să fie cronicarul unor fapte excepționale, că trebuie să le reconstituie În toată complexitatea lor. (Ă). Credem că primul lucru pe care era dator Al. Jar să-l transmită urmașilor celor care au căzut la Grivița, ca ei să poată trăi și munci eliberați de exploatare, este o ură nemărginită pentru cei care făceau din viața oamenilor muncii acea succesiune de mizerii și dureri, de apăsare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din viața oamenilor muncii acea succesiune de mizerii și dureri, de apăsare și de batjocură, pentru cei care visează Încă astăzi să-l readucă la Grivița pe Parthoniu, pe locotenentul Stratulat cu jandarmii săi, pe comisarul Boțcan la poartă. Al. Jar avea ocazia În cartea lui să toarne În suflete această ură neiertătoare, s-o facă să izvorască din fiecare fărâmitură de pâine smulsă de la gura unui copil, din fiecare pat de armă izbit Între coaste. Ideea de Sfârșit al jalbelor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este tocmai o etapă din zăgazurile pe care le rupe ura de clasă - și În funcție de vigoarea cu care trăiește În evenimentele cărții, trebuie să judecăm valoarea agitatoric-politic a cărții și deci implicit valoarea ei literară. (Ă). În cartea lui Al. Jar massa este eroul principal, dar structura și comportarea ei e departe de a corespunde realității și tocmai În analiza imaginii massei, așa cum a trăit ea În mintea romancierului, vom descoperi grave lipsuri ale romanului. Într-adevăr, În baza acestei serii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sub paravanul glorificării massei, dar În fond, nu prețuiește cât de cât massa, pentru că o vede capabilă doar de acțiuni haotice, dezorganizate, nereușind să se ridice la revendicări politice și mai ales la lupta conștientă pentru răsturnarea orânduirii capitaliste. Al. Jar cade și el În acest păcat, suferă influența ideologiei burgheze În imaginea pe care și-o face despre massă, despre nivelul ei de viață și despre problemele care o agită. Ciocnirile de clasă, datorită exploatării, sub formele variate Înfățișate În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
muncii comuniștilor, să dea luptei lor spontane conținutul ei revoluționar (Ă). La baza metodei realismului socialist stă spiritul de partid, adică situarea scriitorului În mod deschis pe pozițiile cele mai avansate ale clasei muncitoare, pe pozițiile avangardei sale. (Ă). Al. Jar reușește să valorifice metoda realismului socialist, să câștige datorită acesteia succesele romanului său. Dar acolo unde romancierul nu mai e consecvent, unde realitatea e privită cu altă mentalitate, viziunea scriitorului se Învălmășește. Clișeele antirealiste Își fac loc. (Ă). Naturalismul se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
socialist, să câștige datorită acesteia succesele romanului său. Dar acolo unde romancierul nu mai e consecvent, unde realitatea e privită cu altă mentalitate, viziunea scriitorului se Învălmășește. Clișeele antirealiste Își fac loc. (Ă). Naturalismul se manifestă În romanul lui Al. Jar cu virulență, În accentul pe care autorul Îl pune pe fiziologic. Ori, aceasta Însemnă reducerea la minimum a factorului de conștiință, abandonarea omului În mijlocul realității care acționează asupra lui și-l covârșește sub un imperios determinism. (Ă). Mulți artiști nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
oamenilor, În loc să fie progresist, servește burghezia. Ei nu Înțeleg Încă nici de ce Îngroșând abjecția exploatatorilor, Înfățișându-i În bălăceala lor sorbidă și făcând aceasta după rețetele naturaliste, abat de la țintă ascuțișul criticii sociale. (Ă). Elementele naturaliste din romanul lui Al. Jar nu numai că Împiedică pe autor să dea viață zecilor de luptători eroici ai Griviței, dar ele limitează caracterul critic foarte afirmat al cărții, Îi pilește ascuțișul. (Ă). Clasa muncitoare are nevoie de romanul Griviței și se cuvine ca volumul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
că Împiedică pe autor să dea viață zecilor de luptători eroici ai Griviței, dar ele limitează caracterul critic foarte afirmat al cărții, Îi pilește ascuțișul. (Ă). Clasa muncitoare are nevoie de romanul Griviței și se cuvine ca volumul lui Al. Jar să vorbească Într-adevăr În spiritul muncitorilor ceferiști pe care romancierul i-a cunoscut. Autorul dacă e pătruns de această datorie trebuie să considere textul publicat În Viața românească abia o etapă a romanului, să-l refacă structural și să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mult, tocmai acolo unde ar trebui intransigență partinică, principialitate și grijă deosebită, se manifestă scăderi vădite și lipsă de vigilență. Progresele făcute În domeniul prozei se resimt Încă de neglijențe redacționale. Anunțând publicarea, În curând, a romanelor Sfârșitul jalbelor (Al. Jar), Canalul (P. Dumitru), Temelia (E. Camilar), În vest (A. Mihale), În armată (L. Fulga), Cimentul (O. Măgureanu) - trebuie să constatăm, totuși, că redacția noastră nu a stăruit asupra zugrăvirii În literatură a industriei grele, a oamenilor muncii, care, În metalurgie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a lui H. Deleanu. Analizând cu seriozitate problemele În discuție și străduindu-se să le lămurească, recenzentul Însuși pare să socotească sub demnitatea sa preocuparea de a găsi și formularea clară a gândurilor sale. (Ă). Pentru că apreciem talentul lui A. Jar avem datoria să-i atragem atenția asupra pericolului unei atari atitudini, ce se resimte pe alocuri și În scrierile sale, de pildă, Sfârșitul jalbelor, O statuetă de gips vopsită. (Ă). Din cauza nerespectării sensului firesc al cuvintelor greșește uneori și Veronica
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai. 33. Mihail Petroveanu. - Cella Serghi: „Cad zidurile”. În: Flacăra, nr. 18 (122), 6 mai. Sergiu Fărcășan. - Despre „Negura”, vol.2 și câteva probleme ale criticii literare. Ibidem, nr. 25-26, 17-24 iun. Ovid S. Crohmălniceanu. - „Sfârșitul jalbelor” (roman) de Al. Jar. Cronică literară, I-II. În: Contemporanul, nr. 196-197, 7-14 iul. 36. Petre Granea. - Zilele vieții tale. (De Ion Pas, vol. 1-4, Editura de Stat, 1950). În: Viața românească, nr. 7, iul. 37. Mihail Petroveanu. - Țăranii muncitori Învață să lupte. Ibidem
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
celor din piesa nouă a lui N. Moraru și Aurel Baranga să jertfească totul, până și viața „pentru fericirea poporului”. El Înflăcărează masele ieșite În Calea Griviței să ceară dreptate guvernului ce a vândut țara imperialiștilor străini (Sfârșitul jalbelor de A. Jar), Înarmează grupul de comuniști de la Hunedoara În lupta contra ruinei economice (Oțel și pâine de I. Călugăru), transformă pe Costan Cimpoierul din Negura, dintr-un țăran revoltat Într-un luptător conștient, face pe bătrânul Petre Arjoca din piesa Cetatea de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
succese, cele două poeme mari scrise de M. Beniuc și Dan Deșliu, ciclul de poeme al Veronicăi Porumbacu, ultimele poezii ale lui Eugen Jebeleanu, romanul Drum fără pulbere al lui Petru Dumitriu, Oțel și pâine de Ion Călugăru, nuvela lui Jar Tehnicul și-a făcut datoria, piesa de teatru Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga, precum și o serie de lucrări mai puțin cunoscute dar care prezintă certe calități. Subliniind În expunere «că acest tablou este un tablou promițător
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În: Viața românească, nr. 7, iul. Eugen Campus. - Aici s-au Înfruntat două lumi. În: Viața românească, nr. 11, nov. Eugen Campus. - Luptând pentru fericirea oamenilor. Ibidem, nr. l, ian.: „Nu poate fi prețuită Îndeajuns inițiativa unor scriitori ca Al. Jar, Iosif Nedelcu, Petre Iosif, A.C. Vaida, M.Novicov de a oglindi În opere literare lupta comuniștilor În lagăre și Închisori. (Ă). Un roman despre viața În lagăr trebuie să Înfățișeze veridic acest proces dialectic. A determina valoarea romanului „Încredere” de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Silvian 92, 115, 116, 122, 143, 243, 347, 350 Istrati Ion 145, 187 Iureș, Ștefan 222, 271, 285 Iuteș, Gica 13, 14, 52, 222, 227, 228 Ivanov, Serghei 321 Ivanov, V. I. 343 J Jakobson, Roman 238 Jalbă, Constantin 217 Jar, Al. 12, 30, 49, 60, 65, 66, 67, 172, 173, 195, 243, 309, 346 Jdanov, A. A. 202, 219 Jebeleanu, Eugen 12, 13, 14, 30, 40, 41, 119, 120, 138, 143, 197, 198, 200, 212, 213, 215, 218, 230, 244
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nina Cassian, Victor Tulbure, Ion Potopin, Petru Vintilă, Eugen Jebeleanu, Sebastian Agnezia, Mihu Dragomir, Ioana Postelnicu, Elena Mătasă ș.a. sau poezia apologetică (conducător, eveniment politic sau social) scrisă de Maria Banuș, Lucia Demetrius, Sanda Movilă, George Lesnea, Mihai Beniuc, Al. Jar, Victor Torynopol și mulți alții. Repere bibliografice: Balșaia Sovetskaia Ențiclopedia. 51 vol. Ediția a 2-a. Moscova, 1955, vol. 35, p. 30-31; A. Jdanov, Raport asupra revistelor „Zvezda” și „Leningrad”, București, Editura PMR, 1947; *** Lenin despre literatură, București, Editura PMR
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
veacului), Meliusz Jozsef (Cât cuprind ochii), Ion Brad (Să citim cu voce tare, Mă uit În ochii copiilor), Valeriu Gorunescu (Inima și timpul) etc. Proza r-s a impus alți scriitori fruntași: Petru Dumitriu, Marin Preda, V.Em.Galan, Al. Jar, Francisc Munteanu, Sütö Andras, Nagy Istvan, Szemler Ferenc, Horvath Istvan, Titus Popovici, Zaharia Stancu, M. Sadoveanu. Romanul Mitrea Cocor (1949), este considerat temelia prozei realist-socialiste, romanul model. Parafrazându-l pe Dostoievski, care afirma că toată proza realistă rusă a ieșit
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sau social instigator, combativitatea de clasă și spiritul de partid prin: dezvăluirea exploatării sociale, a rolului maselor În construcția istorică, prin demascarea putreziciunii burgheze și zugrăvirea chipului luminos al luptătorului progresist sau ilegalistului. Autori reprezentativi: Zaharia Stancu (Desculț, Dulăii), AL. Jar (Evadarea, Interogatoriul, Sfârșitul jalbelor ș.a.), Eusebiu Camilar (Negura), Ion Pas (Lanțuri), A.G.Vaida (Clocote), M.Sadoveanu (Nicoară Potcoavă), Camil Petrescu (Un om Între oameni), N.Jianu (Izvorul roșu), Petru Dumitriu (Cronică de familie), Aurel Mihale (Nopți Înfrigurate), H.Zincă (Ultima
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu botul căscat, deasupra căreia plutește un înger frumos și cârlionțat, și o conturează cu degetul; apoi explică faptul că i se întâmplă adesea să vadă peisaje minunate sau diferite scene în crăpăturile zidurilor, în cutele de pe suprafața bălților, în jarul acoperit de un strat subțire de cenușă, în formele norilor, sau că, ascultând un clopot îndepărtat, poți auzi numele sau cuvântul la care te gândești” (Anzieu, 1961/1970). Să mai notăm că utilizarea transferului în cură se sprijină pe proiectarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]