5,826 matches
-
-nchină agale o cioară pătează zăpezi ce pictează câmpiile goale ici-colo prin case lumini somnoroase și fum rotocoale doar gările triste mai cată-n batiste saluturi formale tablou autist sumbru și trist ca vorbele goale o iarnă posacă surprinsă în joacă în versuri banale doar timpul veghează naturi ce șomează sub friguri astrale *** Ciclul "Iarna" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: iarnă tristă / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1485, Anul V, 24 ianuarie 2015. Drepturi de Autor
IARNĂ TRISTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384559_a_385888]
-
picătura de rouă fără să-i stric hotarele bucuriei de a fi. Restul este cârja, dureroasă recunosc, pentru a învăța să trăiesc, să mă trăiesc. Încercările ajung să cred că sunt cuiele pe care El ni le aruncă înapoi (în joacă? serios?) pentru a le prinde exact așa cum noi le-am bătut și I le batem clipă de clipă în brațe și apoi durerile sunt spinii din coroana așternută pe Fruntea Sa. Numai că El lasă picăturile de sânge ca mângâieri
POVESTE DIN POVESTE DIN POVESTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384572_a_385901]
-
unui respectat om de afaceri și a familiei sale. Din povestirea unor secvențe de viață care apar nevinovate s-au chiar benefice societății, sub lupa unor versați juriști pensionari, apar dedesubturi incriminante. Sentința finală este „vinovat” iar pedeapsa dată în joacă „moartea pentru gravitate excepțională” Preluând din comedia Steaua fără nume de Mihail Sebastian personajul feminin Domnișoara Cucu care după o viață de aproape un secol și-a pierdut și numele, nu și himenul, aceasta ajunge la efectuarea ultimei mărturisiri în fața
DE CE, DOAMNE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384539_a_385868]
-
s-a resimțit puternic, mai ales pentru copiii minori, care încă nu conștientizau la ce sacrificii erau supuși părinții lor să facă, pentru a satisface nevoile familiei, de a fi și ei în trend cu ceilalți colegi sau prieteni de joacă. Mai ales pentru cel mare care era la final de gimnaziu și trecea în treapta superioara de studiu - liceul, această plecare intempestivă a tatălui a lăsat un gol imens, încărcat imediat de teamă, de nesiguranță și de derută. Desigur, că
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
somnul se anină flușturatic de genele ce rod melancolia pe sânii mei cad buzele-ți romantic se rătăcesc agonizând făclia În ochii lunii se ascunde visul petarde de-ntuneric rup lumina cu tine-aș adormi, iar paradisul ar fi o joacă... adu cu tine-n vis și mandolina... Referință Bibliografică: Adu cu tine-n vis și mandolina / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1777, Anul V, 12 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Tălpău : Toate Drepturile Rezervate
ADU CU TINE-N VIS ȘI MANDOLINA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384685_a_386014]
-
asemenea reclamă, chiar dacă îi plac alunele, renunță de bună voie? Dar, în sfârșit, nu-i treaba mea... Vorba aia, țara arde și baba mănâncă alune din servicii speciale. Bani aruncați... Păcat. Cu fondurile astea se putea construi un loc de joacă pentru copii, un trotoar, un closet public... Nu? Câte nu se pot face? La slujbă, exceptând niște afișe mici lipite pe coridor și o lozincă „De marți până luni, numai servalun", am fost lăsat în pace. Nimeni nu mi-a
SCHIŢE UMORISTICE (51) – SERVICIUL DE ALUNE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384686_a_386015]
-
se veselesc, își autocreează lumea și expresia lumii, visul și figurația visului, bucuria și senzorialul bucuriei, lacrima și nesuferința lacrimei, vina și nepata vinei, prin spectrul imaculatei copilării. Toate trăirile lor sunt arcuite peste o împărăție cu poveste, cântec și joacă, din care explorează, învață și se antrenează pentru ieșirea ce urmează mai curând sau mai târziu, din puritate intimă, libertate și capricii nevinovate, în lumea cu încercări, posedată de obligații, eforturi și greșeli plătite! „Peter Pan” este un spectacol muzical
PETER PAN , PREMIERĂ LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382311_a_383640]
-
fiică măruntă a Domnului și fiică a omului. ****** Pe turlele unei cetăți dansezi, Victore. Te văd și parcă aș începe și eu același dans. Iar te-ai ascuns undeva în adâncuri și uite că vreau să-ți vorbesc. Hai, lasă joaca de-a pititul! Hai să vorbim să ne privim să-mi arunci inele de foc sau de ape limpezi. Le voi prinde una câte una apoi voi scrie iar un șirag de cuvinte din care numai tu mai înțelegi câte ceva
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
în orice situație și în toate etapele vieții lor, dar și iubirea față de Creatorul suprem și de tot ce El a creat și a făcut. Florile ori răsăritul de soare, cerul sau curgerea lină a unui pârâiaș, zborul păsărilor călătoare, joaca animăluțelor de tot felul și așa mai departe, sunt subiecte prin care răsfață cititorul de orice vârstă ar fi el. În aceeași manieră a procedat și în această cărticică, acordând o la fel de mare atenție în folosirea cuvântului, mai ales că
DIN IUBIRE PENTRU COPII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382550_a_383879]
-
-i dau drumul din casă. Cred că până la 1 martie va da naștere unei alte generații de “teroriști” așa cum i-am numit și mai sus. De ce? Pentru că imediat ce încep să iasă din cușcă, îmi invadează grădinița cu flori și în joaca lor colectivă până nu distrug fiecare fir de floare, nu se lasă. Se urcă pe ele, apoi se culcă deasupra lor la răcoare, când soarele arde țărâna, de poți fierbe și un ou în ea. Nu știu ce voi face cu ei
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382577_a_383906]
-
să prevenim... A proorocit bine agentul de poliție. După numai câteva minute, în jur de ora opt-opt și jumătate, încet-încet, ploaia a încetat. A rămas doar acel vânticel jucăuș stăpân peste locurile descoperite, dar, destul de curând, după o oră de joacă prin ganguri și prin piețe cu tarabele pline de mărfuri acoperite cu prelate, a obosit și el și s-a retras, nimeni știind unde anume, după cum nimeni nu știa de unde a venit ori unde s-a născut... Animație mare în
D ALE POLIŢIEI (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382583_a_383912]
-
dacă sunt cuminte și nu mai alerg să îmi jupoi genunchii, că nu mă poate duce acolo așa zdrelită pe picioare. Curtea bisericii, albă și mare, sălașul lui Dumnezeu, din mijlocul satului, o cunoșteam bine pe dinafară, fiind locul de joacă al copiilor, când era vreo sărbătoare sau vreo nuntă în sat. De cum am trecut pragul bisericii, am simțit în adâncul inimii un fior de uimire și bucurie. Dar, uimirea nu a ținut mult deoarece, în mintea mea de copil, credeam
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382620_a_383949]
-
făceau cruci cu evlavie, unele rostogolindu-și ochii în sus peste cap, altele în jos. Toți își făceau cruce odată, probabil când le făcea semn preotul. Unele femei se îndoiau până la pământ, mă țineam și eu după ele, îmi plăcea joaca aceea, până când bunica m-a oprit. Numai o babă se juca cu niște lumânări galbene, subțiri, apoi le dădea celorlalte babe, care se mișcau încet cu ele aprinse, până le puneau în fața icoanelor. Pe preot nu-l scăpam din ochi
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382620_a_383949]
-
a becurilor, făcea ca siluetele celor din echipa de chirurgi să-i pară ireale. Printre scurtele indicații pe care i le dădeau - să-și scoată bluza, să vină mai aproape, glumeau între ei, râdeau... i se părea că asistă la joaca unor copii puși pe șotii. Apoi a mai putut privi câteva secunde acul seringii prin care în tubul din braț cineva introducea o soluție și imaginile se decuplară brusc, ca și cum s-ar fi stins un televizor. Întâi, a perceput doar
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
cu afronturi. Nu vrea basma, eșarfă sau broboadă, În păr își pune albă promoroacă, Se învelește-n plăpumi de zăpadă Și-ascultă, seara, viscolul cum toacă. Din zarea ei se-ntoarce să ne vadă, Cu infinitul să ne prindă-n joacă. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: CÂMPIE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1867, Anul VI, 10 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CÂMPIE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384041_a_385370]
-
reveni cu mintea la Renée. Bine că plecase! Trăise un fiasco marital, adevărat grilaj gumos de care se lovise timp de cinci ani! La fiecare lovitură, se tot îndepărta de consort, labil sufletește, mimând statutul de soț, căci vedea o joacă în căsnicie, excluzând orice răspundere, orice sentiment. Acum Mira făcu legătura cu vorba înțeleaptă din bătrâni că Până nu trăiești cu omul, nu ști ce-i poate... pielea. Sigur că Renée știa acest adevăr, dar, de modă veche fiind, ca
CAPITOLUL 13 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384080_a_385409]
-
tem, tu nu știi, nu vorbești cu nimeni! Am auzit că la Cârnăuani l-au arestat pe unul și l-au condamnat la o lună de închisoare, doar pentru că a întârziat cu o zi terminarea recoltării grâului. Nu-i de joacă, băiete! Asta ne mai trebuie nouă? Nimeni nu avea să știe ce va întâmpla în urma acestei discuții. Faptul că temerile bătrânului Vasile Ene aveau să fie providențiale, s-a dovedit nu peste prea mult timp... În vara următoare, în luna
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
VII-a - Dragobete TREC ANII PARCĂ-S CLIPE ... VĂRTEJUL TRĂIRILOR NU-ȚI DĂ DECÂT ARAR RĂGAZUL SĂ PRIVEȘTI ÎNAPOI PENTRU A REGĂSI ACELE: DULCI AMINTIRI mi-aduc aminte... mi-aduc aminte prin răstoacă adeseori te urmăream erai copila ce din joacă în zâna bună o schimbam pândeam parfumul din cosiță de undeva ascuns în fân doream să văd lângă căpiță mijindu-ți mugurul de sân și doamne, ce mai zarvă mare a fost când eu lângă pârâu m-am apropiat de
DULCI AMINTIRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383377_a_384706]
-
-n cântec c- un cuc, De chipul măicuței așteptându-mă-n prag surâzând... Mi-e dor de chipul tatii istovit de-atâta muncă, De bucuria din ochii lui, văzându-ne citind dintr-o carte, De povața primită la plecarea la joacă în luncă, De îmbrățișarea plină de iubire dăruită de frate! Uneori plâng tăcută... ca să nu-mi fie dor... Să pot lăsa în urmă-mi trecutul cel plin de poveste, Și mă-nvăț să trăiesc în prezent... sunt actor... Într-o
ÎNVĂȚ SĂ NU-MI FIE DOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383488_a_384817]
-
târziu,în zori, În seara asta plâng în piept Răpus de dorul vrăjitor, Tăcut pe tine te aștept Pe drumul către viitor, Și parcă nu a fost de-ajuns Din nou erupt în anotimp, Eram și-n inima pătruns De joacă noastră prin Olimp, Uite...bate miez de noapte, Rătăcirea este una Și cuprins de-a tale șoapte Dau iubire,dau într-una. Citește mai mult În asta seară vreau să beauîn asta seară vreau să beau,Să mă prindă miez
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
prin OlimpSă ne găsim târziu,în zori,În seara asta plâng în pieptRăpus de dorul vrăjitor,Tăcut pe tine te așteptPe drumul către viitor,Și parcă nu a fost de-ajunsDin nou erupt în anotimp,Eram și-n inima pătrunsDe joacă noastră prin Olimp, Uite...bate miez de noapte,Rătăcirea este unași cuprins de-a tale șoapteDau iubire,dau într-una.... III. TIMPUL VRĂJITOR, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2348 din 05 iunie 2017. Timpul vrăjitor La o margine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
Ne putem juca cu mingea, cu Dino, spuse copilul cel mic, Mihai. Și timp de jumătate de oră, cei trei se jucară încântați, până când, deodată, se auzi din pragul casei, o voce masculină, matură: - Andrei ! Mihai ! Veniți la masă ! Lăsați joaca ! Mama vă așteaptă cu surprize dulci. -Trebuie să plecăm, spuse Andrei. Oare o să-l mai vedem vreodată, pe Dino ? Să ne luăm rămas bun de la el. Mi-ar plăcea să ne mai jucăm cu el și altă dată. -Și eu
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
că simțese în glasul Sofiei ultima dată când el îi întorsese spatele iar ea îl strigase cu o grijă duioasă ca a unei mame și își aduse aminte de mama lui și de momentele când în copilărie era bătut la joacă de băieți sau chiar de tatăl lui, iar în momentele când era zdrobit cel mai tare mama sa îl căuta și îl mângâia spunându-i să nu fie supărat că aceste probleme sunt mici iar într-o zi el va
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
Liman, sau la Mare, La Tuzla? Să nu te grăbești să te întorci la Ismail cu toată chemarea Dunării de sub Râpa Mănăstirii?! Cred că spune mai mult decât ceea ce aveam de povestit după întoarcere, stârnind invidia copiilor de clasă, de joacă. Da, copilăria mea fericită rămâne ca cea mai sublimă parte a parcursului meu prin viață. Și toate acestea s-au prăbușit ca la cutremur, cutremurul unui rapt politic, al alungării de pe pământurile natale, cu un bunic, nea Ștefan - Nemțeanul, fără
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
După drum lung și strașnic zgribulit, Am ațipit pe canapeaua veche Și rătăcesc prin lumi fără pereche, Purtat de vis, mă simt parcă vrăjit. Mă ia în brațe vântul jucăuș, În horă printre nori apoi mă-mpinge, Prea prinși de joaca lor, doar unul ninge Și-i fur un fulg în palmele căuș. Cu el alerg înspre iatacu-n care, Mi te așezi în brațe, ghemuită. Ca pe-un odor depun apoi, ispită, Cristal în păr, pe buze sărutare. Tu nu te
RĂSFĂŢ DE FULGI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383117_a_384446]