1,912 matches
-
seamă ca țara să fie pătrunsă de un mare principiu pe cari foarte puțini îl înțeleg; acela că o națiune salvată de un singur om se deprinde a nu mai cugeta, a nu mai lucra ea însăși. Ea cade sub jugul despotismului. În fine d. C. A. Rosetti își încheie scrisoarea zicând că, până ce nu ne vom face singuri afacerile, până ce n-om sili pe deputați să-și dea seama de actele lor, până nu vom preface legea electorală etc., nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
activitatea proprie a națiunii române și de atitudinea bărbătească, eroică chiar, a armatei ei; au trebuit să-i lase acesteia deplina neatârnare și prin aceasta Rusia a pierdut roadele victoriilor sale. Scopul războiului întreprins nu era desigur eliberarea bulgarilor de sub jugul turcesc, ei crearea unui stat sau a unei confederațiuni de state care să atârne cu totul de Rusia și să se prefacă cu timpul într-o secundogenitură rusească. Acest stat sau această confederațiune de state avea să cuprinză Bulgaria, Muntenegrul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
s-a-nmulțit și s-a îmbogățit. 197 {EminescuOpXIII 198} S-a îmbogățit într-un mod curios. Ne aducem aminte de "expunerea situațiunii" pe 1879 publicată de prefectul de Bacău, d. A. Vidrașcu. La 1864 locuitorii din acel județ posedau numai boi de jug 22 428. Acest număr de vite a scăzut foarte, locuitorii nu mai au nici pe jumătate din vitele câte au avut înainte. Fizicește vorbind, populațiunile au fost și sunt bântuite de boale contagioase. Anghina difterică a distrus o mare parte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
precum se afirmă din nou, coborâtori din vechii țari bulgari, ridicarea lor ar fi avut o formă foarte simplă. Ar fi trebuit numai ca în Tîrnovo să se refere la descendența lor și bulgarii, cari făcuseră încercarea de-a scutura jugul romaeic ori de câte ori un descendent veritabil sau mincinos al vechilor țari împlîntase flamura independenței, s-ar fi adunat cu entuziasm împrejurul lor. Dar nu se-ntîmplă nimic din toate acestea. Cei doi vlahi avură mai întîi nevoie de-un soi de profetese
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e pururea deplină. Cu cât vrei să-i impui ceva mai mult cu atât natura omenească se revoltă în el. Dragostea * de legea Sfântului George și legea * de bravură și temeritate ne-au înnobilat pe toți. Nu suntem vite de jug, nu suntem sclavi abjecți a nici unui papă, a nici unui cezar. E un raport între noi și-ntre cei ce din mila lui Dumnezeu poartă comanda lumei - un raport de proporționalitate de putere, de echitate, de dreptate. Nu fantazia bolnavă a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
otel Bulevard. Se scurseseră deja prin tina acum plină de balegi aburinde carele alegorice ale berăriilor Oppler și Luter și cele ale topitoriei Lemaître. Plăpumarii nu putuseră înjuga decât un bou mai mult mort decât viu, împreună cu care trăgea-n jug, în huiduielile mulțimii, un catâr frumos acoperit cu satin galben canar. Dar micii funcționari cu mânecuțe negre, bufante și cu cozoroc de țiplă, băieții de prăvălie și ucenicele ce-și lăsaseră mașinile de cusut în croitorii ca să caște gura la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Până și moșul de pe plută, ce căuta să se-arate demn și semeț între gherghine, era cunoscut ca un cal breaz, căci nu era nimeni altul decât milogul de la ușa aceleiași biserici. "Mai lipsea popa și țîr-covnicul, să tragă la jug", zisese-n gura mare un mucalit, și, pentru o clipă doar, consternarea lăsă locul unui râs mînzesc. Căci cetățenii onorabili ai urbei nu glumeau cu onoarea de familiști. La vederea sfârcurilor obraznice, întărite de apa rece, o mulțime de gură-cască
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-i vorbea, hunul surâse cu o expresie batjocoritoare. îi înțelesese perfect stânjeneala, dar nu făcu nimic ca să-l ajute și să ușureze atmosfera: pur și simplu, pentru el era o plăcere să-i vadă pe oamenii aceia mândri zdrobiți sub jugul neamului Hiung-nu. Oricum, țăranul căută imediat să schimbe vorba. Aruncă o ocheadă iute către prietenii lui Balamber și echipamentul lor, apoi întrebă, cu o îngrijorare prost mascată: — E aproape un an de când nu te-am mai văzut prin părțile astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
redactate, după caz, în latină, italiană, germană, turcă etc. În același timp, stolnicul Constantin Cantacuzinoăun fel de ministru de externe) era în corespondență cu personalități de seamă ale vremii: țarul Rusiei, împăratul Austriei, regele Poloniei, patriarhul Ierusalimului și alții. Deși, jugul otoman a fost o piedică în dezvoltarea normală a celor două Țări Române, nevoite de la jumătatea secolului al XV-lea, să recunoască suzeranitatea Porții, totuși de-a lungul timpului, nefiind desființate ca entitate statală, păstrîndu-și autonomia internă, religioasă și culturală
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
spărtură, și Noful cucerit ziua în amiaza mare de vrăjmași. 17. Tinerii din On și din Pi-Beset vor cade uciși de sabie, și cetățile acestea se vor duce în robie. 18. La Tahpanes se va întuneca ziua cînd voi sfărîma jugul Egiptului și cînd se va sfîrși mîndria tăriei lui; un nor va acoperi Tahpanesul, și cetățile lui vor merge în robie. 19. Îmi voi aduce astfel la îndeplinire judecățile asupra Egiptului, și vor ști că Eu sunt Domnul. 20. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
vreme, și aceasta va fi o ploaie binecuvîntată! 27. Pomul de pe cîmp își va da roada, și pămîntul își va da rodurile. Ele vor fi liniștite în țara lor și vor ști că Eu sunt Domnul, cînd voi rupe legăturile jugului lor, și cînd le voi izbăvi din mîna celor ce le asupresc. 28. Nu vor mai fi de jaf între neamuri, nu le vor mînca fiarele din țară, ci vor locui în liniște, și nu le va mai tulbura nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
IV] [DECEBAL], CURTEA-NTREAGĂ, DOCHIA, IAROMIR, B[ORIS], [PAGIUL] (alarmă, buciume de război, zgomot. Decebal iese și reintră repede cu toată curtea și s-așază pe tron) D[ECEBAL] Pe cai, pe cai! Războiul este gata, Puneți pe Dunăre un jug de lemn Ca să mugească ca și taurii noștri Acea bătrână și-ndrăzneață mare Ce curge între noi și-ntre romani. TOȚI Ura! [DECEBAL] Război! Ah, cum îmi bate pieptul! Taci, inimă! Gândești ca să te rupi, Gândești să mă omori cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai cunoșteai inime regale sub zdreanța cerșitorului, unde Dumnezeu își închidea și-și întorcea fața, căci nepoții regilor, flămânzi și criminali, plăteau pe rug mândria lor și rodeau de foame brațele lor proprii. O! ei purtau coroane de aur, noi juguri de lemn uscat, ei purpură, noi zdrențe!... Și de ce? Pentru că fiecare din noi a zis, ca M[ăria] Ta! "Ce putem? Sîntem slabi! Moldova-i mică! Poporu-i slab! " ȘT[EFAN] Popor! popor! ARB[ORE] Popor, da! O, cumplit e când
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
alta plutea asupra țării, îngălbenind în moarte și rușine frunțile moldovenilor. Gălbinarea morții. peste podul Sucevei trecea Ieremia Movilă și Zamoiski mânând înaintea [lor] sclavia țărei, care râdea nebună prin gurile unui popor ce purta pe umerii de piatră trei juguri de fier - jugul turcilor, a tătarilor și-a polonilor. TEXTE AFERENTE I. ALTE PLANURI 1 2254 FINAL ACT III Magdalina vine și-o consilie să omoare pe Miron, o obligă, o face să jure - și descoperă actul ei, că ea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
țării, îngălbenind în moarte și rușine frunțile moldovenilor. Gălbinarea morții. peste podul Sucevei trecea Ieremia Movilă și Zamoiski mânând înaintea [lor] sclavia țărei, care râdea nebună prin gurile unui popor ce purta pe umerii de piatră trei juguri de fier - jugul turcilor, a tătarilor și-a polonilor. TEXTE AFERENTE I. ALTE PLANURI 1 2254 FINAL ACT III Magdalina vine și-o consilie să omoare pe Miron, o obligă, o face să jure - și descoperă actul ei, că ea l-a introdus
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ne ducem. (încet) Însă cearcă două vorbe ca să-i zici Tânărului acestuia care vrea să se omoare. LAIS Se omoară? Dar se poate? BOMILKAR Nu vorbi așa de tare. Deși aprig, are însă cuget mândru și măreț, De-al robiei jug voiește a scăpa cu orice preț, Deci a vrut să ia otravă. LAIS O, sărmanul! BOMILKAR Fii cu bine. Deie cerul ca să aflu veste bună de la tine. LAIS Să ne mai vedem cu bine. SCENA A ȘASA CHALKIDIAS (șade), LAIS
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pîn' la nouri a lor capete de stânci, De amenință chiar cerul, uimitoare și mărețe, Au minunile aceste n-au putut să te învețe Ca să pui pe libertate preț mai mare, nu în silă Să supui a ta viață unui jug fără de milă? CHALKIDIAS O, senine nopți de vară, mult frumoase erau ele, Dulce-a lor singurătate, mândru cerul plin de stele, {EminescuOpVIII 471} Unde sunt acuma toate? Așternuturile moi, Numai flori mirositoare de la munte și trifoi... Unde caprele ușoare?... BOMILKAR
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de acord Bătrînul, și ia uite cum le făceau ăștia jocul, la NBC, la mama dracului, mușcaseră momeala, secretarul de stat Backer, care zice că sprijină orice efort de a ajuta Frontul Salvării Naționale din România care încearcă să scuture jugul unei dictaturi foarte opresive, asta cam în același moment în care Piticul și Scorpia se găseau în fața plutonului de execuție. În rest, aceeași poveste, Poștașule, ei acolo, noi aici, Cheney, Roland Dumas, guvernul Olandei, ambasadorul SUA la București speră ca
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de invidiat care o ajută să iasă din căcat în momentele de cumpănă ale istoriei. Numai datorită acestei stări ancestrale, a fost posibil să se întîmple atîtea minuni în ultima vreme la nivelul fiecărui cetățean. De cînd a scăpat de jugul dictaturii românul dă dovadă de un spirit civic ieșit din comun și de un patriotism pe măsură. Își plătește impozitele, își declară toate veniturile, păstrează în jurul căminului său cea mai mare curățenie, conștient că de acest lucru depinde în mare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
așteaptă. N-am să întârzii, Măriucă... Petrache! Ieși din bârlog, ursule! a strigat peste pârleaz Costăchel. Nu-i prea devreme? Dacă tu dormi până la amiază, cum să nu fie prea devreme? Uite cu cine mi-am pus eu boii în jug. Cu leneșul satului - a îngroșat gluma Costăchel. Of! Nu poate ormul să se hodinească de răul tău. Da’ ce mai pot face acuma? Îi prea târziu să-mi găsesc al prieten... Ești mai rău ca o soacră. Scoți sufletul din
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
un deget în apărarea țării. Am plecat capul ca vitele la tăietoare - a adăugat Costăchel. Asta încă nu-i totul. Nemții ne-au pus pe grumaz o povară care la prima vedere pare avantajoasă, dar în realitate este un adevărat jug. În ce constă aceasta? a întrebat Costăchel. Toată economia noastră este aservită nemților. Adică tot ce producem suntem obligați să le vindem nemților la prețuri dictate de ei... Cu alte cuvinte, suntem robi în propria țară. Dacă ar fi numai
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
radio și, pe fondul bubuiturilor, am auzit ordinul de atac. Am pus repede mâna pe creion și hârtie și am notat partea cea mai însemnată. Ascultați o: „Ostași, vă ordon treceți Prutul. Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și MiazăNoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile noastre. Ostași, plecați azi pe drumul biruinței lui Ștefan cel Mare, ca să cuprindeți în jertfa voastră, ceea ce
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a mai avut timp să treacă. Printre săteni se vorbea în fel și chip despre „întovărășală”... Auzi colo vorbă! Până la toamnă, să fie gata întovărașirea. Să fim pildă pentru cei din alte sate. Pildă la ce? La pus gâtul în jug, ca vita? La stat „sluș” în fața politrucului sau a oricărui neisprăvit cocoțat sus?... Da! Asta zic și eu treabă! Grijania mamei lor! Să nu-i pui la șmotru până scot limba de-un cot? Ce tot bodogănești acolo și înjuri
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
se strângea recolta și apoi iarăși se mărșăluia. Existau anumite zile când se mărșăluia mai mult ca de obicei. Ziua de naștere a tovarășului, ziua muncii, ziua națională, atunci am dat noi dovadă de eroism și ne-am eliberat de sub jugul fascist. Fasciștii erau altfel decât noi. Veneau din Apus, însă noi nu i-am vrut, deci am întors armele contra lor. Așa ne-a povestit profesoara noastră de istorie, cea căreia îi luceau ochii într-un anume fel când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
morții.Voci Întretăiate. Și plânsetele. Ale mamei. Tata s-a născut În anul 1923 În orașul Reghin. A luptat pe frontul antihitlerist În cadrul aviației române. A participat la dezarmarea trupelor hitleriste la Cluj. A fost decorat cu medalia „Eliberarea de sub jugul fascist”. A intrat În U.T.M. În anul 1948, iar membru al P.C.R. este din anul 1954. A lucrat ca activist U.T.M. În cadrul Raionului 23 August și În cadrul Regiunii București. Undeva departe a Început un război, el se teme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]