1,883 matches
-
pe raft, în casă. De le-mprăștii iar pe toate, Mama nu e bucuroasă! LITERA ,,J’’ ,,J’’, în joacă se strecoară; Stă în cârjă, că nu-i june, Dar rânjește într-o doară Și nu poți nimic a-i spune! Juguri, rujuri, jaluzele, Jocuri, juriu, jumătate, Toate au un ,,j’’ în ele. Să-l găsești tu, de se poate! Joi mâncat-am prăjitură, Foamea când m-a apucat Și-am făcut o julitură Când pe-afară m-am jucat. N-am
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
A făcut studii la Pisa și la Paris, iar a întoarcerea în țară și-a declarat ostilitatea față de regele Carol I. A ajuns la închisoare. Acest poet violent s-a opus langorii native a sufletului românesc, mult timp aservit sub jugul turcilor. El a strigat Sursum corda! În plus, a venit din Franța cu idei republicane 15 și a fost, între 1880 și 1885, conducătorul grupului intelectual liberal, francofil și germanofob Literatorul. A fost prost sau puțin înțeles, căci entuziasmul și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
altceva decât neutralitatea când își dorea eliminată frumusețea cu tot cu mesajele pe care le transmitea involuntar masculilor din jur. Vonnegut pune în scenă una dintre cele mai frumoase figuri literare militante antisistem. Este acel individ complet evadat din sfera libidoului, din jugul pulsiunilor „fondatoare“, din lumea regulilor celorlalți. De altfel, Rudy și fratele său se retrag la un moment dat în Haiti, insulă descrisă ca fiind singurul loc de pe Terra în care o revoltă a sclavilor s-a și terminat victorioasă. Obsesia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
ce nimeni nu le poate tăgădui, căci se află înscrise în textele tratatelor, prietenii Rusiei conchid că: Rusia și-a vărsat de repetate ori sângele, și-a cheltuit comorile pentru binele nostru și acel al celorlalți creștini drept-credincioși supuși barbarului jug turcesc; mulțămit atât acestor jertfe, cât și dibăciei diplomației rusești, împărăția drept-credincioasă a putut să obțină pentru Țările Române: 1.stăvilirea siluirilor și a jafurilor turcești, asigurând astfel locuitorilor o mai mare închezeșluire a vieții, a cinstei și a averii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
află sub stăpânirea turcească, dar și acele care fac parte din Polonia și din posesiunile austriece. Ea ar dori să întrebuințeze puternica legătură a unei religii superstițioase spre a întruni, într-o masă nouă, niște popoare ignorante și obișnuite cu jugul robiei. Este asemenea adevărat că a izbutit, prin ajutorul preoților de toate sectele, să facă Revoluția și chiar națiunea franceză odioasă în ochii grecilor pe când ea este iubită de turci. Ar fi, deci, să lucrezi împotriva Rusiei dacă ai lumina
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
pare că ei ar fi pe cale să uite acest lucru măcar o clipă, să aibă grijă a-l aminti, a-i amenința chiar în chip indirect, mijloc care niciodată nu dă greș. Câțiva boieri, purtând cu părere de rău acest jug străin, au mărturisit aceste fapte cetățeanului viceconsul care în zadar ar fi încercat să-i mântuie. Curtea, în parte pentru aceleași temeiuri, este asemenea mai totdeauna la devoțiunea misiunii ce țarii o țin pe lângă dânsa. Cel puțin respinge rar chiar
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și asupra locuitorilor lor...” Iată ce mai găsim într-un memoriu din 21 iunie 1805, aflat la Ministerul Francez al Afacerilor Străine, asupra politicii lui Ipsilanti: Domnul se folosește (de această teamă de Rusia a boierilor) spre a mai îngreuia jugul tiraniei sale. Planul este de a sustrage cele două Principate de sub jugul Porții, supunându-le suzeranității Rusiei; dar acest plan întâmpină mari greutăți din partea boierilor, pe care interesul lor îi leagă de guvernul turc, și e foarte îndoielnic ca ei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
21 iunie 1805, aflat la Ministerul Francez al Afacerilor Străine, asupra politicii lui Ipsilanti: Domnul se folosește (de această teamă de Rusia a boierilor) spre a mai îngreuia jugul tiraniei sale. Planul este de a sustrage cele două Principate de sub jugul Porții, supunându-le suzeranității Rusiei; dar acest plan întâmpină mari greutăți din partea boierilor, pe care interesul lor îi leagă de guvernul turc, și e foarte îndoielnic ca ei să consimtă la independența proiectată. Totuși, spre a o aduce la îndeplinire
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Tilsit sau, dacă trei luni după deschiderea negocierilor, ele nu ar fi condus la un rezultat satisfăcător, Franța se îndatorește să facă cauză comună cu Rusia și amândouă părțile contractante se vor sfătui spre a sustrage toate provinciile împărăției otomane jugului și vexațiunilor turcești. Nu încape îndoială că, în desele întrevederi ce le avură împreună Napoleon și Alexandru I, cu prilejul tratatului de la Tilsit, se vorbi mult de împărțirea Turciei și că Alexandru I izbuti să smulgă lui Napoleon oareșicari făgăduinți
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
finanțelor; dar ei exaltaseră capul meu; le eram devotat, privindu-i ca liberatorii Orientului”. ... „În 1821, elementele de răscoală, depuse în țară de ruși și de Eterie, atinseseră punctul lor de maturitate, un singur simțământ: dorința de a desființa un jug urât însuflețea populațiile creștine supuse sultanului. Agenții eteriști lucrau aproape în palatul lui; totul era atunci cu putință, chiar de a arde flota turcească în Constantinopol. Ipsilanti dădu semnalul, Vladimirescu se puse în capul mișcării din Țara Românească; deputați bulgari
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
acest sfârșit se adună puținul ce a rămas în câteva județe mai puțin sleite și se transportă la Dunăre, unde, din când în când, turcii izbutesc să și-l însușească. Când boii lipsesc sau, ceea ce se întâmplă des, mor sub jug, se înjugă în locul lor țărani...” (subl. a.). „... Toate scrisorile din Țara Românească concordă pentru a scrie că sinuciderile se înmulțesc printre țărani. Printre altele, doi dintr-acești nenorociți, căpetenii de sate, pe care caimacamul Craiovei îi amenințase cu pedeapsa (biciului
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
tuturor, isprăvești prin a te convinge că ești arbitrul suveran asupra tuturor hotărârilor. Astfel parvii să te amesteci în amănuntele cele mai infime ale ocârmuirii, astfel devii regulatorul destinelor unei țări care, totuși, ar dori să se elibereze de sub un jug umilitor ce i s-a impus și, când momentul de a pronunța asupra soartei sale va fi sosit, căci nu este cu putință ca lucrurile să rămână totdeauna în starea în care se găsesc, se va întâmpla că, dacă puterile
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
abuzeze de aceste foloase împotriva unui imperiu, a cărui integritate este mai mult ca oricând esențială pentru pacea obștească... Prin acest act, semnat de întâiul demnitar al împărăției, Rusia declară că Țările Române trebuie să rămână pe vecie sub îndoitul jug al Rusiei și al Porții, ocârmuite de alcătuirea hărăzită lor de Rusia, că ele nu se împărtășesc de dreptul public al Europei, ci că rămân pentru totdeauna sub un drept special, alcătuit din stipulațiile tratatelor încheiate între ruși și turci
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
politică României, aflată într-o strânsă legătură cu autoritățile comuniste de la Moscova. „Unde ar fi ajuns țara noastră, - se întreabă el - dacă n-am fi avut prietenia, sprijinul, ajutorul politic și material al statului socialist? Am fi scăpat oare de jugul dolarului, jug care apasă greu asupra Franței, Italiei și altor țări, lovite de cruntă mizerie, șomaj, decădere culturală? Ar fi căpătat oare țăranii pământul moșierilor? Am fi putut oare în deplină libertate să alungam de la putere pe exploatatori, să răsturnam
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
aflată într-o strânsă legătură cu autoritățile comuniste de la Moscova. „Unde ar fi ajuns țara noastră, - se întreabă el - dacă n-am fi avut prietenia, sprijinul, ajutorul politic și material al statului socialist? Am fi scăpat oare de jugul dolarului, jug care apasă greu asupra Franței, Italiei și altor țări, lovite de cruntă mizerie, șomaj, decădere culturală? Ar fi căpătat oare țăranii pământul moșierilor? Am fi putut oare în deplină libertate să alungam de la putere pe exploatatori, să răsturnam monarhia burghezo-moșierească
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
uzine”. De multe ori, în curțile celor „suspecți” se aruncă noaptea manifeste antititoiste, urmând a se face arestări dacă nu se comunică acest lucru autorităților. În încheiere, aceeași concluzie „optimistă”: „Poporul iugoslav, care a avut atât de suferit, care după jugul hitlerist geme acum sub jugul bandei lui Tito, soarbe noi puteri din succesele lagărului păcii și al socialismului, din lupta de eliberare a poporului coreean”. Inedit ni se pare articolul lui Georges Cogniot, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
curțile celor „suspecți” se aruncă noaptea manifeste antititoiste, urmând a se face arestări dacă nu se comunică acest lucru autorităților. În încheiere, aceeași concluzie „optimistă”: „Poporul iugoslav, care a avut atât de suferit, care după jugul hitlerist geme acum sub jugul bandei lui Tito, soarbe noi puteri din succesele lagărului păcii și al socialismului, din lupta de eliberare a poporului coreean”. Inedit ni se pare articolul lui Georges Cogniot, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Francez, intitulat „Trădători demascați”. Aflăm
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
elemente legionare, fasciste, colaboraționiste”. Nominalizându-i, adaugă cu indignare comunistă: „Această bandă de trădători redactează foile titoiste Libertatea și Lumina care apar la Vârșeț. Asemenea tipi, în slujba clicii lui Tito, caută să înșele minoritatea națională română care geme sub jugul clicii fasciste de la Belgrad”. Politică autorităților de la Belgrad presupune și închiderea școlilor minorităților naționale, cum se întâmplă în Valea Timocului, „regiune cu o populație românească compactă”, unde nu există nicio școala românească. În cele două școli din Voievodina, una de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și asuprire”. Despre Tito, cursanții sunt învățați că este „un vechi spion și provocator al imperialiștilor americani și englezi”. Nu s-a dat în lături de la nicio „mârșăvie pentru a lovi în mișcarea muncitoreasca, pentru a menține clasa muncitoare sub jugul exploatării și asupririi capitaliste”. S-a înconjurat de „o bandă întreaga de ticăloși” și a figurat pe statele de plată ale serviciilor secrete încă înaintea celui deal doilea razboi mondial. În timpul mării conflagrații, „temându-se” că în centrul și sud-estul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
la Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Ioan Vodă cel Cumplit, Radu Mihnea, Leon Tomșa, pînă în vremea lui Caragea, pe la începutul secolul al XIX-lea; legarea la stîlp a fost practicată tot pînă la Regulamentul Organic, ca și înnecarea și jugul; compoziția (înțelegerea între părți) se practica doar pentru infracțiunile private, care nu periclitau comunitatea sau autoritatea domnească. Ea s-a aplicat pînă în secolul al XIX-lea la fiecare judecată, însoțită de amenzi. Existau așadar pedepse diferite pentru aceeași vină
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a noi-i mele domnii să vă duc la biruință să șterg pata de dezamăgire din Cartea Neamului și urma de umilință de pe fruntea și epoleții voștri. Ostași, vă ordon:Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din răsărit și miazănoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reâmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre! Ostași, plecați pe drumul biruinței lui Stefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa ,ceea ce au supus
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
et comme régime", reluat în La montée de l'insignifiance. Les carrefours du labyrinthe IV, Paris, Seuil, 1996, pp. 221-241. 2 Fernand Braudel, Grammaire des civilisations, Paris, Arthaud-Flammarion, 1987, p. 358. * Comuna se referă la origine la orașul ieșit de sub jugul medieval și pe care îl administrează burghezia (comuna urbană); ulterior, desemnează cea mai mică unitate administrativă a teritoriului urban administrat de primar, adjuncți și consiliu municipal (n. tr.). 1 Charles Petit-Dutaillis, Les communes françaises, Paris, Albin Michel, 1970 (1947), p.
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
consecință felul de a fi și instituțiile și restul slavilor, din sudul și răsăritul Europei (sârbi, bosniaci, bulgari și ruși) (Haxthausen, 1847, vol.I, V), ce nu s-au apropiat decât mai târziu de ideile și civilizația occidentală. Scăpați de sub jugul mongol, rușii încep să se apropie de Occident din secolul al XVI-lea, încercând să îl imite în domeniul culturii, al instituțiilor și al legilor abia din secolul al XVIII-lea. Civilizația străină nu a pătruns însă decât în rândul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
treburile obștești, pentru a jertfi sieși pe toți și pe toate, trecerii și puterii sale, autorității absolute, măreției sale și zgârceniei, spaimelor, răzbu nărilor. REGENTUL O nouă tinerețe aidoma celei dintâi, multă putere și sănătate, avânturile ieșirii de curând de sub jugul și amărăciunea căsătoriei și trândăviei sale, plictisul care vine din aceasta din urmă, dragostea, atât de primejdioasă la această vârstă crudă, de eleganța și de distincția pe care le admiri orbește la alții și pe care vrei să le imiți
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
societăți, care nu cunoșteau vechea societate. Altădată întâlneai pretutindeni personaje a căror alură semăna cu aceea a Domnului de Talleyrand, dar nu le lua nimeni în seamă. Dar așa, aproape singur în mijlocul moravurilor democratice, părea un fenomen: pentru a suporta jugul formelor pe care le cerea respectate, amorului-propriu îi convenea să reporteze asupra spiritului ministrului ascendentul pe care îl exercita educația sa. Atunci când, ocupând un loc considerabil, te afli implicat în revoluții prodigioase, ele îți dau o importanță care ține de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]