16,872 matches
-
2015/849; ... (iii) nu controlează, direct sau indirect, filialele sau nu dețin unități permanente proprii în jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale; și ... (iv) nu exercită dreptul de proprietate în comun cu întreprinderile din jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale; ... ... f) reprezentantul legal al beneficiarului nu a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pentru un delict legat de conduita sa profesională, pentru fraudă, corupție, participare la o
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 21 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294972]
-
sau nu dețin unități permanente proprii în jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale; și ... (iv) nu exercită dreptul de proprietate în comun cu întreprinderile din jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale; ... ... f) reprezentantul legal al beneficiarului nu a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pentru un delict legat de conduita sa profesională, pentru fraudă, corupție, participare la o organizație criminală sau la orice alte activități ilegale
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 21 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294972]
-
sistemul informațional este bazat pe o Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, pornind de la baza structurii organizatorice : – Nivelul 4 - nivelul local care include unități de producere a datelor (stații hidrometrice sub jurisdicția stațiilor hidrologice de colectare județene); ... – Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial/județean și sub-bazinal care include unitățile de colectare a datelor hidrologice (Sisteme de Gospodărire a Apelor și stații hidrologice), aflate în subordinea Administrațiilor Bazinale de Apă; ... – Nivelul 2 - nivelul de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
hidrologie și situații de urgență unde se colectează toate informațiile privind gestionarea situațiilor de urgență, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea și monitorizarea fenomenelor hidrologice. Deasemenea, în afara rolului de cunoaștere a evenimentelor în derulare din jurisdicția lor, au rolul de a coordona acțiunile de răspuns în concordanță cu deciziile respectivei Administrații Bazinale de Apă. Pe perioada situațiilor de urgență, între nivelurile de decizie 2 (Administrațiile Bazinale de Apă) și 1 (Centrul Național de Prognoză din cadrul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
și nu au încălcat criteriile de bonitate bancare, atunci când au contractat un împrumut de la intermediarul financiar; ... 3. trebuie să fie înregistrați și să opereze în România, la data solicitării ajutorului; ... 4. nu se află pe teritorii ale căror jurisdicții nu colaborează cu Uniunea în ceea ce privește aplicarea standardelor fiscale recunoscute la nivel internațional sau ale căror practici fiscale nu respectă principiile prevăzute în Recomandarea Comisiei din 6 decembrie 2012 privind măsurile destinate încurajării țărilor terțe să aplice standardele
MĂSURĂ DE SPRIJIN din 22 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294250]
-
la adresa: http://www.renascc.eu/wp-content/uploads/2020/12/ilovepdf_merged-2.pdf (3) Implementarea schemei de ajutor de minimis se face cu respectarea Recomandării (UE) 2020/1.039 a Comisiei din 14 iulie 2020 privind condiționarea acordării unui sprijin financiar din partea statului pentru întreprinderile din Uniune de absența legăturilor cu jurisdicțiile necooperante. ANEXĂ la măsura de sprijin DECLARAȚIE pe propria răspundere Subsemnatul (a), ...................................., identificat(ă) cu B.I./C.I. seria .... nr. ..............., eliberat(ă) de ............................ la data de ..............., cu domiciliul în localitatea ........................., str. ............................. nr. ......, bl. ....., sc. ....., ap. ....., sectorul/județul ........................, în calitate de reprezentant legal al operatorului economic
MĂSURĂ DE SPRIJIN din 22 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294250]
-
de vot prevăzută de art. 6 teza a doua și art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 47/1992, în temeiul dispozițiilor art. 58 alin. (4) din aceeași lege de organizare și funcționare a Curții Constituționale, instanța de jurisdicție constituțională a redeschis dezbaterile și a repus cauza pe rol pentru data de 14 octombrie 2024. ... 5. În motivarea contestației, domnul Mircea-Dan Geoană solicită, în esență, anularea deciziilor nr. 4/D și 12/D ale Biroului Electoral Central (BEC) pe motiv că
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
ale altor autorități publice, inclusiv asupra celor care dispun de competențe de control judiciar în materie de contencios electoral. În plus, în cadrul contenciosului electoral prezidențial Curtea Constituțională nu poate soluționa excepții de neconstituționalitate. Un reviriment de jurisprudență prin care jurisdicția constituțională ar admite că ar fi competentă să realizeze un control de constituționalitate a legii electorale în cadrul atribuției sale prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituție trebuie motivat prin raportare la elemente noi de fapt și/sau de drept
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
deplin de constituționalitate, așa cum are competența de a face în baza art. 146 lit. a) sau d) din Constituție. În continuarea acestor prevederi constituționale, Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a stabilit în art. 38 că jurisdicția constituțională este competentă să soluționeze doar contestațiile referitoare la înregistrarea sau neînregistrarea unui candidat, precum și pe cele referitoare la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice de a desfășura campanie electorală. Corelat cu aceste prevederi legale, Legea nr.
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
adresa justiției. Totodată, Curtea Constituțională, în Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004, a reținut că nereglementarea unor căi de atac specifice împotriva tuturor actelor emise de structurile electorale nu înseamnă excluderea accesului la justiție. Aceste hotărâri, pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale, pentru care nu se prevede o cale de contestare specială, pot fi atacate în condițiile legii contenciosului administrativ, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative“. (a se vedea Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
aplică această procedură, iar, ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudență s-a recunoscut dreptul de acces la justiție potrivit legii contenciosului administrativ, ca jurisdicție cu caracter general în materia actelor administrative“ (Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
competenței Curții Constituționale în materie de contencios electoral prezidențial la toate operațiunile electorale care privesc procedura de alegere a Președintelui României riscă să contravină dispozițiilor legale anterior menționate. În plus, ea ar echivala cu depășirea competenței de atribuire de care jurisdicția se bucură în baza art. 146 din Constituție. În măsura în care jurisdicția constituțională ar aprecia că îi revine o competență implicită, de ultimă instanță, în toate acele situații în care subiectele de drept interesate nu dispun de un alt
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
care privesc procedura de alegere a Președintelui României riscă să contravină dispozițiilor legale anterior menționate. În plus, ea ar echivala cu depășirea competenței de atribuire de care jurisdicția se bucură în baza art. 146 din Constituție. În măsura în care jurisdicția constituțională ar aprecia că îi revine o competență implicită, de ultimă instanță, în toate acele situații în care subiectele de drept interesate nu dispun de un alt remediu pentru corectarea unei pretinse situații de nerespectare a Legii nr. 370/2004, ea
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
370/2004. ... ... 2. Curtea Constituțională nu poate soluționa excepții de neconstituționalitate în cadrul contenciosului electoral prezidențial. 2.1. O jurisprudență constantă a Curții Constituționale a stabilit pentru motive întemeiate că în cadrul atribuției sale prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituție jurisdicția constituțională nu poate realiza și un control de constituționalitate a Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. Amintim, în acest sens, Hotărârea nr. 45 din 7 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 24
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
al României, Partea I, nr. 774 din 24 septembrie 2019. Suntem de acord cu această jurisprudență anterioară și apreciem că și solicitarea în acest sens primită în prezenta cauză trebuia respinsă ca inadmisibilă. ... 2.2. Un reviriment de jurisprudență prin care jurisdicția constituțională ar admite că ar fi competentă să realizeze un control de constituționalitate a legii electorale în cadrul atribuției sale prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituție trebuie motivat prin raportare la elemente noi, de fapt și/sau de drept
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
art. 146 lit. f) din Constituție trebuie motivat prin raportare la elemente noi, de fapt și/sau de drept, care ar fi intervenit între momentul la care s-a stabilit anterioara abordare jurisprudențială și cel la care a intervenit schimbarea opticii jurisdicției. Simpla susținere că în cadrul procesului electoral ce vizează alegerea Președintelui României nu există un mecanism constituțional prin care să poată fi contestată efectiv, concret și prompt prezumția de constituționalitate a Legii nr. 370/2004 nu se poate constitui într-un
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
anterioare, în sensul că în cadrul contenciosului electoral prezidențial nu sunt admisibile pe cale incidentală excepții de neconstituționalitate, tocmai pentru că cele două căi procedurale disponibile în fața Curții Constituționale sunt și trebuie să rămână distincte. ... 2.4. A considera că jurisdicția constituțională se comportă ca o instanță de judecată ce verifică legalitatea desfășurării procesului electoral prezidențial nu ține seama de prevederile explicite ale articolelor 142 și 146 din Constituție, care fac din Curtea Constituțională garantul supremației Constituției și nu o instanță
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
seama de prevederile explicite ale articolelor 142 și 146 din Constituție, care fac din Curtea Constituțională garantul supremației Constituției și nu o instanță de drept comun în fața căreia ar putea fi ridicată o excepție de neconstituționalitate pe care tot jurisdicția constituțională specializată să o soluționeze. În plus, o astfel de mixare a atribuțiilor Curții Constituționale (controlul constituționalității legii alegerilor prezidențiale în paralel cu soluționarea contestațiilor referitoare la înregistrarea sau neînregistrarea unui candidat și a celor referitoare la împiedicarea unui partid
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
ce, în sistemul juridic din România, excepțiile de neconstituționalitate pot fi ridicate în fața instanțelor judecătorești dotate cu competență generală, iar nu direct, de către Curtea Constituțională în calitate de ultimă instanță electorală, în fața Curții Constituționale în calitate de jurisdicție constituțională specializată. Nu în ultimul rând, o astfel de schimbare de optică din partea jurisdicției constituționale ar periclita și prevederi exprese ale Legii nr. 370/2004, care dau în competența instanțelor judecătorești soluționarea a numeroase cauze ce țin de contenciosul electoral
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
judecătorești dotate cu competență generală, iar nu direct, de către Curtea Constituțională în calitate de ultimă instanță electorală, în fața Curții Constituționale în calitate de jurisdicție constituțională specializată. Nu în ultimul rând, o astfel de schimbare de optică din partea jurisdicției constituționale ar periclita și prevederi exprese ale Legii nr. 370/2004, care dau în competența instanțelor judecătorești soluționarea a numeroase cauze ce țin de contenciosul electoral prezidențial și care ar putea furniza cadrul procesual pentru ridicarea unor excepții de neconstituționalitate. ... 2.5
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
este subordonat managerului și exercită următoarele atribuții principale: a) asigură legalitatea desfășurării activității și apărării intereselor Institutului; ... b) reprezintă instituția pe baza delegației date de conducerea acesteia; ... c) apără interesele instituției în fața instanțelor judecătorești și a altor organe de jurisdicție, precum și în raporturile cu alte organisme, cu persoane fizice sau juridice; ... d) întocmește și redactează toate actele specifice pentru susținerea, în instanțele de orice grad, a intereselor legitime ale Institutului; ... e) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate
REGULAMENT din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294272]
-
natură să angajeze răspunderea patrimonială a secretarului general în calitate de ordonator principal de credite; ... c) îndeplinește activitățile de natură juridică, reprezentând instituția în litigiile cu terții, atunci când este cazul, în fața instanțelor judecătorești sau a altor organe de jurisdicție; ... d) analizează, avizează și contrasemnează contractele privind achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări încheiate de Curtea Constituțională; ... e) analizează, avizează și contrasemnează angajamentele financiare încheiate de Curtea Constituțională; ... f) avizează și contrasemnează dispozițiile secretarului general al Curții Constituționale; ... g) avizează
REGULAMENT din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294627]
-
din România de a recunoaște sistemele de supraveghere instituite în alte state membre ale Uniunii Europene, operatorii din România au activitatea blocată, cu toate că alte state membre au instituit astfel de sisteme la nivelul companiei-mamă sau sucursalei aflate în jurisdicția lor. Având în vedere că aceste elemente vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată și impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență, pentru asigurarea punerii în aplicare eficiente
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 135 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292023]
-
excepția lipsei autorității de lucru judecat a hotărârilor altor instanțe în fața instanței penale, în ipoteza în care chestiunile prealabile constituie împrejurări care privesc existența infracțiunii. În mod evident, scopul reglementării acestei excepții a fost să confere instanței penale plenitudinea jurisdicției asupra aspectelor care privesc existența infracțiunii și, totodată, să garanteze și prin această dispoziție legală celeritatea soluționării cauzelor penale, instanța penală urmând, de altfel, să confirme sau, după caz, să infirme corectitudinea raționamentului instanței civile cu referire la existența infracțiunii
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
tuturor actelor procedurale necesare apărării intereselor direcției de sănătate publică, în cauzele în care acesta a fost citat, în vederea prezentării lor în fața instanțelor judecătorești de toate gradele, în fața organelor de cercetare penală și a altor organe de jurisdicție, respectiv asigură formularea întâmpinărilor, apelurilor, recursurilor, cererilor de intervenție, concluziilor scrise, note scrise, în baza punctelor de vedere primite de la compartimentele de specialitate, în litigiile în care direcția de sănătate publică este parte; ... k) propune acțiuni în justiție sau
REGULAMENTUL din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293018]