2,156 matches
-
I, nr. 115 din 10 februarie 2017) că este îndeplinită cerința noutății atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat, încă, o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate. ... 76. Caracterul de noutate se pierde, însă, pe măsură ce chestiunea de
DECIZIA nr. 9 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280458]
-
de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate. ... 76. Caracterul de noutate se pierde, însă, pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări date, opiniile jurisprudențiale diferite neputând constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. În situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat, uneori chiar diferit, o problemă de drept, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare
DECIZIA nr. 9 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280458]
-
preîntâmpinării practicii neunitare nemaiputând fi atins, chestiunea de drept nemaifiind, așadar, nouă ci, dimpotrivă, aceasta găsindu-și deja rezolvarea în jurisprudența instanțelor naționale care, învestite cu această problemă de drept, au pronunțat hotărâri judecătorești care au conturat deja patru orientări jurisprudențiale. ... 78. În egală măsură, punctele de vedere exprimate de instanțele de judecată în legătură cu această chestiune sunt, în proporții echilibrate, divergente și, în mod evident, se vor regăsi în pronunțarea unor hotărâri judecătorești în sensul diferitelor orientări jurisprudențiale. ... 79
DECIZIA nr. 9 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280458]
-
orientări jurisprudențiale. ... 78. În egală măsură, punctele de vedere exprimate de instanțele de judecată în legătură cu această chestiune sunt, în proporții echilibrate, divergente și, în mod evident, se vor regăsi în pronunțarea unor hotărâri judecătorești în sensul diferitelor orientări jurisprudențiale. ... 79. Reamintind premisele stabilirii elementului de noutate a chestiunii de drept a cărei interpretare se solicită, constând în asigurarea funcției mecanismului hotărârii prealabile de prevenire a practicii judiciare neunitare, precum și evitarea paralelismului și suprapunerii cu mecanismul recursului în interesul
DECIZIA nr. 9 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280458]
-
a se pronunța asupra unei probleme de drept în legătură cu care practica judiciară este inexistentă sau doar incipientă, deci în legătură cu o problemă de drept cu adevărat nouă, ci de a confirma sau, după caz, infirma anumite interpretări jurisprudențiale deja existente și, uneori, consolidate prin pronunțarea unui număr semnificativ de hotărâri judecătorești. Or, prin aceasta s-ar ajunge la nesocotirea dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în partea lor privitoare la rațiunea și condițiile pronunțării unei hotărâri
DECIZIA nr. 9 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280458]
-
două mecanisme de unificare a jurisprudenței sunt distincte juridic, fiecăruia fiindu-i caracteristice anumite condiții de admisibilitate și un rol procesual propriu, iar hotărârile judecătorești atașate, precum și punctele de vedere exprimate de curțile de apel evidențiază existența unei orientări jurisprudențiale neunitare, concretizată într-un număr important de hotărâri judecătorești, concluzia care se impune este aceea că nu este îndeplinită, în sensul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cerința privind noutatea problemei de drept care face obiectul sesizării Înaltei
DECIZIA nr. 9 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280458]
-
ori că ordonanța respectivă are valoare egală cu rechizitoriul. Susține că toate aceste soluții constituie dovezi suplimentare ale efectelor vădit neconstituționale pe care le au dispozițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală. Susține totodată că aceste „creații jurisprudențiale“, fără niciun fel de bază legală, încalcă nu numai dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), ci și pe cele ale art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, care stabilesc că doar prin lege organică se reglementează
DECIZIA nr. 618 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280682]
-
se asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii în problema de drept sesizată, conform argumentelor expuse în punctul de vedere formulat în scris, arătând că Ministerul Public apreciază ca fiind în litera și spiritul legii cea de-a doua orientare jurisprudențială prezentată în memoriul de recurs în interesul legii. ... 9. Nefiind întrebări pentru reprezentanta Ministerului Public, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ... ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în
DECIZIA nr. 1 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280541]
-
personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli. (5) Angajarea, promovarea, avansarea în gradație a personalului prevăzut la alin. (1) se fac cu respectarea prevederilor prezentei legi, precum și a celorlalte reglementări specifice funcționarilor publici și personalului contractual. ... ... III. Orientările jurisprudențiale divergente 14. Autorul sesizării a arătat că, în practica judiciară, s-au evidențiat două opinii cu privire la problema de drept în discuție. ... 15. Astfel, într-o primă orientare jurisprudențială, s-a apreciat că dispozițiile art. 34 din Legea nr.
DECIZIA nr. 1 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280541]
-
celorlalte reglementări specifice funcționarilor publici și personalului contractual. ... ... III. Orientările jurisprudențiale divergente 14. Autorul sesizării a arătat că, în practica judiciară, s-au evidențiat două opinii cu privire la problema de drept în discuție. ... 15. Astfel, într-o primă orientare jurisprudențială, s-a apreciat că dispozițiile art. 34 din Legea nr. 155/2010 nu impun stabilirea salariilor de bază pentru personalul poliției locale la același nivel cu personalul din aparatul de specialitate al primarului. ... 16. S-a considerat că egalizarea drepturilor salariale
DECIZIA nr. 1 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280541]
-
și funcționari publici care ocupă funcții publice generale, iar drepturile salariale ale funcționarilor publici care ocupă funcții publice generale sunt stabilite diferit față de drepturile salariale ale funcționarilor publici care ocupă funcții publice de specialitate. ... 19. În cadrul acestei orientări jurisprudențiale, acțiunile reclamanților având ca obiect stabilirea unor drepturi salariale identice cu cele ale personalului din aparatul de specialitate al primarului au fost respinse ca nefondate, ca urmare a constatării faptului că hotărârile adoptate de consiliile locale prin care au fost
DECIZIA nr. 1 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280541]
-
fost respinse ca nefondate, ca urmare a constatării faptului că hotărârile adoptate de consiliile locale prin care au fost stabilite drepturile salariale ale personalului poliției locale nu încalcă dispozițiile art. 34 din Legea nr. 155/2010. ... 20. În sensul acestei orientări jurisprudențiale, autorul sesizării a atașat memoriului de recurs în interesul legii decizii pronunțate de Curtea de Apel București, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați și Curtea de Apel Timișoara. ... 21. Într-o a doua orientare jurisprudențială, s-a reținut
DECIZIA nr. 1 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280541]
-
sensul acestei orientări jurisprudențiale, autorul sesizării a atașat memoriului de recurs în interesul legii decizii pronunțate de Curtea de Apel București, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați și Curtea de Apel Timișoara. ... 21. Într-o a doua orientare jurisprudențială, s-a reținut că hotărârile consiliilor locale prin care au fost stabilite drepturile salariale ale personalului poliției locale încalcă dispozițiile art. 34 din Legea nr. 155/2010, deoarece drepturile salariale ale personalului poliției locale sunt într-un cuantum diferit, mai mic
DECIZIA nr. 1 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280541]
-
prevederilor legale aplicabile personalului din aparatul de specialitate al primarului, această normă legală impunând ca nivelul drepturilor salariale al polițiștilor locali să fie egal cu cel al funcționarilor publici din aparatul de specialitate al primarului. ... 23. În cadrul acestei orientări jurisprudențiale, acțiunile reclamanților au fost admise, autoritățile (instituțiile) publice fiind obligate să stabilească salariul de bază al polițiștilor locali la nivelul salariilor personalului din aparatul de specialitate al primarului. ... 24. În ilustrarea acestei orientări jurisprudențiale s-au atașat hotărâri pronunțate de
DECIZIA nr. 1 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280541]
-
primarului. ... 23. În cadrul acestei orientări jurisprudențiale, acțiunile reclamanților au fost admise, autoritățile (instituțiile) publice fiind obligate să stabilească salariul de bază al polițiștilor locali la nivelul salariilor personalului din aparatul de specialitate al primarului. ... 24. În ilustrarea acestei orientări jurisprudențiale s-au atașat hotărâri pronunțate de Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești și Tribunalul Timiș. ... ... IV. Jurisprudența Curții Constituționale 25. Dispozițiile art. 34 din Legea nr.
DECIZIA nr. 1 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280541]
-
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 31. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat ca fiind în litera și spiritul legii cea de-a doua orientare jurisprudențială prezentată în actul de sesizare cu recurs în interesul legii. ... 32. În motivare, a arătat că, anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind
DECIZIA nr. 1 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280541]
-
că sunt instanțe, din raza mai multor curți de apel, care au interpretat diferit textele de lege ce formează obiectul sesizării, cu consecința pronunțării unor hotărâri diferite asupra aceleiași probleme de drept. ... 50. În concret, s-au conturat două orientări jurisprudențiale, expuse anterior, care justifică necesitatea pronunțării unei decizii menite să asigure unitatea de jurisprudență. ... 51. În sfârșit, se reține că actul de sesizare este însoțit de hotărâri judecătorești definitive, relevante pentru problema de drept dedusă interpretării, pronunțate de instanțe din
DECIZIA nr. 1 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280541]
-
ierarhie a funcțiilor. ... 76. Dificultatea de interpretare a acestei „echivalări“ a generat și opiniile diferite asupra problemei de drept ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii. ... 77. Instanțele care au adoptat soluții în sensul celei de a doua orientări jurisprudențiale au apreciat că este vorba despre o situație comparabilă în care se află aceeași categorie profesională, ca atare, în aplicarea principiului nediscriminării, și au conchis că ar trebui să beneficieze de un salariu egal cu acela al personalului din aparatul
DECIZIA nr. 1 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280541]
-
bază, în exprimarea principiilor descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice, singurele restricții legale referindu-se la salariul minim brut pe țară, ca limită minimă și nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar, ca limită maximă, rezultă că prima orientare jurisprudențială menționată în actul de sesizare este cea realizată în litera și spiritul legii. ... 83. Interpretarea nu duce atingere nici principiului egalității și nici celui al nediscriminării, instituite de art. 16 din Constituția României, republicată, art. 14 din Convenția pentru apărarea
DECIZIA nr. 1 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280541]
-
1) din același act normativ. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 42. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești și opinii teoretice ale magistraților, din care s-a conturat existența a două orientări jurisprudențiale. ... 43. Astfel, într-o orientare majoritară s-a apreciat că, prin invocarea principiului nediscriminării, nu se pot recunoaște la maximum sporurile prevăzute de art. 4 și 5 din capitolul VIII anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017, prin raportare la
DECIZIA nr. 3 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279073]
-
conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Vaslui - Secția civilă, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă, Tribunalul Bihor - Secția civilă, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă. ... 45. Într-o a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că, prin invocarea principiului nediscriminării, se pot recunoaște la nivel maxim sporurile prevăzute de art. 4 și 5 din capitolul VIII anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017, prin raportare la drepturile recunoscute la nivel maxim prin
DECIZIA nr. 3 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279073]
-
Elementul relevant în evaluarea cerinței noutății este dezvoltarea practicii judecătorești în materie, caracterul de noutate pierzându-se pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare, chiar neunitară, din partea instanțelor, printr-un număr semnificativ de hotărâri judecătorești. Orientările jurisprudențiale diferite nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile, menit să preîntâmpine practica neunitară, ci antrenează mecanismul de unificare al recursului în interesul legii cu funcția de reglare a divergențelor deja existente. ... 62. Pornind de la aceste
DECIZIA nr. 3 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279073]
-
drept a decis în jurisprudența sa anterioară că cerința noutății este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial (de exemplu, Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014; Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014 și Decizia nr. 4 din 14 aprilie 2014, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; Decizia nr.
DECIZIA nr. 3 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279073]
-
2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 14 noiembrie 2014). ... 64. În ce privește prezenta sesizare, aparent, punctele de vedere exprimate de curțile de apel, precum și hotărârile judecătorești atașate acestora evidențiază existența unei orientări jurisprudențiale majoritare, în sensul că limita impusă prin art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 pentru suma sporurilor și a altor elemente adiționale indemnizației sau a salariului de bază la nivelul unui ordonator de credite nu poate fi depășită nici
DECIZIA nr. 3 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279073]
-
unui ordonator de credite nu poate fi depășită nici prin aplicarea principiului nediscriminării. ... 65. Cu toate acestea, trebuie menționat că numărul hotărârilor judecătorești nu este unul semnificativ, astfel încât să ofere o interpretare consolidată în măsură să preîntâmpine dezvoltarea curentului jurisprudențial contrar, iar argumentele care se regăsesc în motivarea unora dintre opiniile și hotărârile judecătorești transmise nu analizează aprofundat incidența principiului nediscriminării, abordând preponderent alte probleme de drept, ori examinează chestiunea fără a distinge în ceea ce privește modul în care
DECIZIA nr. 3 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279073]