3,080 matches
-
de conținut, modelul este reprezentat de un dicționar structurat emergent din conceptualizarea frecvenței termenilor cheie în categorii de conținut. Practic, cercetătorul, cu ajutorul softului dedicat, identifică cuvintele cu cea mai ridicată frecvență din textele articolelor, care semnalizează importanța lor în discursul jurnalistic. Apoi, pe baza similarității înțelesului, le grupează în categorii de conținut. De pildă, categoria de conținut BĂSESCU cuprinde pe lângă numele propriu, și termenii cheie președinte, președinției, prezidențial, șeful statului. Același lucru pentru categoria de conținut TĂRICEANU care cuprinde termenii cheie
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
combinații și transformări din genurile "secundare". Astfel, structura elementară a secvenței narative se află la baza epopeii, a fabulei, a majorității romanelor, a textelor narative din teatrul clasic, cu expozițiune și deznodământ, dar și a reportajului și a faptului divers jurnalistic, a povestirii orale sau a anecdotei cotidiene. Capitolele ce urmează vor fi consacrate unei astfel de ipoteze asupra unităților minimale de compoziție textuală, forme fundamentale ale limbajului elementar, deplasând analiza lui Bahtin din câmpul sociolingvistic al genurilor discursive, în direcția
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
propun să facem distincția între conceptele de TEXT și de DISCURS, plecând de la faptul că practicile discursive despre care vorbește mai ales Bahtin sunt forme elaborate și obiecte pluridisciplinare prin excelență. Putem vorbi, în acest caz, despre formațiuni discursive, religioase, jurnalistice, politice sau literare în cadrul cărora sunt produse genurile de discurs religios ca, de exemplu, rugăciunea, jurământul, hagiografia, parabola; genurile discursului jurnalistic ca faptul divers, reportajul, editorialul, depeșa; genurile discursului literar despre care trebuie să notăm că "alături de marile genuri ca
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ales Bahtin sunt forme elaborate și obiecte pluridisciplinare prin excelență. Putem vorbi, în acest caz, despre formațiuni discursive, religioase, jurnalistice, politice sau literare în cadrul cărora sunt produse genurile de discurs religios ca, de exemplu, rugăciunea, jurământul, hagiografia, parabola; genurile discursului jurnalistic ca faptul divers, reportajul, editorialul, depeșa; genurile discursului literar despre care trebuie să notăm că "alături de marile genuri ca tragedia epistola, epopeea, relativ stabile într-o cultură bine definită, există unele care sunt mai constrânse și supuse unor importante variații
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
iară cu mintea sa ascuțită îi ghicea obârșia. Chateaubriand, Mémoires d'outre-tombe, Cartea 42, capitolul I, 22 septembrie. Analizați grupurile de propoziții reunite în macro-propoziții în această secvență narativă asemănătoare cu modelul prototipic. Textul 2.2. O povestire în stil jurnalistic: atentatul de la Brighton. IRA revendică atentatul de la Brighton: 4 morți și 30 de răniți GOD SAVES MAGGIE Ora trei fără zece dimineața, orășelul Brighton, sudul Angliei. În barul din Grand Hôtel, câțiva parlamentari conservatori întârziați se pregătesc să meargă în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
propoziții [m] și [n] dezvoltă o evaluare finală-morală PnΩ prin care se va interpreta sensul global al anecdotei: se face trecerea de la întîmplarea unei călătorii întrerupte la aventura eroului adolescent, comparat aici cu persoane ilustre. Textul 2.2.: O povestire jurnalistică: atentatul de la Brighton Acest exemplu non-literar prezintă avantajul de a cuprinde toate elementele unei secvențe narative și un nucleu (Pn3), mai mult evaluativ decât acțional, ceea ce completează descrierile precedente ale acestei unități. Primul titlu poate fi considerat ca o Pn0-Rezumat
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
toată atenția noastră tocmai prin ceea ce, prin termeni de specialitate, numim „structură de adâncime”. Nu viața sau moartea, nu motivele care au generat înălțarea și decăderea ierarhică captează atenția (sau ar trebui să capteze atenția) cititorului acestui roman, ci demersul jurnalistic ab acia et acu, bazat pe o documentare foarte strictă, actualizată, pe alocuri (logic, nu?!), încifrată. Fără exagerare, un adevărat manual/jurnal de bună purtare duhovnicească și creștinească; o lecție de moralitate, mai ales, cu protagoniști din rândul clericilor sau
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
punct de vedere lingvistic. Delimitîndu-se de relația dintre secvențele descriptive și narațiunea în care acestea se regăsesc adeseori inserate și părăsind aria discursului literar, cea de-a doua parte constă într-o dublă generalizare, o deschidere către discursuri non-literare (publicitar, jurnalistic și altele) și alte genuri descriptive (portretul și descrierea acțiunilor, în special). Într-o perspectivă diferită, dar complementară abordării poeticii istorice din prima parte, ne propunem să caracterizăm secvențialitatea descriptivă. Destul de inexactă, noțiunea de "text descriptiv" riscă foarte mult să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
această reprezentare are avantajul de a sublinia anumite limite ale demersului nostru. Pentru a aborda funcționarea textului descriptiv în general, am ales cu titlu de provizorat să nu ținem seama nici de dimensiunea discursivă (cu toate că menționăm, în capitolul 3, originea jurnalistică, didactică sau literară a exemplelor noastre), nici de instituții, nici de raporturi de interacțiune din care totuși rezultă sensul contextual al faptelor de limbă. Considerăm că regularitățile textuale nu pot fi identificate decît procedînd în acest fel; interacțiunea acestora va
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
altfel de excluderi pentru a discerne alte regularități. Schema relevă ramificațiile teoretice. Trebuie reținut mai ales faptul că noi considerăm DISCURSUL ca fiind încadrat de INTERDISCURS. Rezervăm denumirea de "discurs" uzajului comun ce permite să desemneze discursurile ca fiind publicitare, jurnalistice, politice, literare etc., și îl raportăm la GENURILE DE DISCURS considerînd poemul, teatrul, romanul, cu sub-genurile respective ca fiind genuri ale discursului literar; editorialul, faptul divers, reportajul fiind genuri ale discursului jurnalistic etc. Este vorba de forme discursive reglate la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ce permite să desemneze discursurile ca fiind publicitare, jurnalistice, politice, literare etc., și îl raportăm la GENURILE DE DISCURS considerînd poemul, teatrul, romanul, cu sub-genurile respective ca fiind genuri ale discursului literar; editorialul, faptul divers, reportajul fiind genuri ale discursului jurnalistic etc. Este vorba de forme discursive reglate la un nivel de intricație a lingvisticului în extralingvistic pe care îl plasăm provizoriu în afara cîmpului lingvisticii textuale propriu-zise. Tipologiile sînt orientate către discursuri și genuri discursive; astfel, ele nu permit ca descrierea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
predicate succesive (progresie) enunțate cu privire la un număr de semnificați constanți (coeziune). Acest nucleu inițial de semnificați, care declanșează și mai apoi asigură înțelegerea pe baza izotopiei textului, se află conținut în tema-titlu. În discursurile descriptive cele mai diverse (literare, publicitare, jurnalistice, enciclopedice etc.), tema-titlu explicită la începutul sau la sfîrșitul textului sau al secvenței, mai rar implicită pînă la capăt orientează interpretarea și asigură, în parte, lizibilitatea enunțului. Lucrul este valabil atît pentru discursul "realist" convențional, cît și în cazul delirantei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sau prin intrarea în relație (pd. SIT și pd. ASM); tematizarea fixează individul-argument pentru un predicat obținut prin aspectualizare (pd. PROPR sau pd. PART) sau prin intrare în relație (pd. SIT sau pd. ASM). D. Secvențe descriptive non-literare 1. Exemplul jurnalistic: portretul unei cîntărețe Pentru a arăta această funcționare ierarhică, să analizăm acest prim exemplu: (37) În anii '68, erau deschise toate ferestrele din universități. În Rio, dar și în alte locuri, amfiteatrele se umpleau de un aer proaspăt. Însă aerul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive / 135 A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete / 135 B. Macro-operațiile descriptive / 141 1. Asimilarea / 141 2. Aspectualizarea / 142 3. Tematizarea / 143 C. Suprastructura descriptivă / 146 D. Secvențe descriptive non-literare / 149 1. Exemplul jurnalistic: portretul unei cîntărețe / 149 2. Un exemplu didactic: broasca dintr-un manual de științe ale naturii / 152 E. Secvențe descriptive literare (Flaubert) / 154 1. Cascheta lui "Charbovari" / 154 2. Complexitatea descrierii literare: tortul etajat din Doamna Bovary / 161 Capitolul 4
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
DORIN POPA este conf. univ. dr. la Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalism și Științele Comunicării. Dintre cele mai cunoscute lucrări amintim: Introducere în istoria și studiul mass media; Textul jurnalistic; Mass media, astăzi; Tehnici de colectare a informației; Comunicare și publicitate; Genuri și specii; Cu Părintele Galeriu, între Geneză și Apocalipsă; Jurnalistul Camil Petrescu. LIVIU ANTONESEI, este prof. univ. dr. la Universitatea ,,Al. I. Cuza", Iași, la Catedra Științele Educației
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
canichii, continuă cu câinii, lupii, delfinii, apoi vin oamenii la egalitate cu caii! Neobosit cred că sunt și acum, doar că îmi dirijez altfel energiile! Din 24 de ore, dorm între 4-6, restul timpului, când nu am obligațiile universitare și jurnalistice, citesc, ba chiar și scriu, că muzică ascult în ambele situații. Ceea ce mă obosește acum e viața publică, cea mondenă. Ieri seară trebuia să merg la un cocktail prilejuit de aniversarea Radio Iași, azi la altul al TVR Iași. Ca să
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
exemplare tiraj, am găsit la ușa lui, la coadă, oameni ale căror nume nu vreau să le pronunț?... Era, atunci, campionul României, era citat și de acade-miceni, și de babe... Nu vom mai asista întreaga noastră viață la un succes jurnalistic de o asemenea amploare și... de o asemenea factură. Dar să revenim la Emil Hurezeanu care, la TVR ori la Antena 1, a făcut niște reportaje de o finețe cum nu știu să se mai fi făcut în România! Liviu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a bucurat ca și-au pus problema școlilor de jurnalism și a culturii generale a celor care practică această profesie, ba chiar a deontologiei profesionale. Liviu Antonesei: Nu prea-l văd eu pe CTP retrăgându-se, că prea are comentariul jurnalistic în sânge. Îl văd însă ceva mai calm, mai așezat, mai puțin tenebros decât este acum. Sigur, dacă îl va ajuta și evoluția realității băștinașe, că el este un tip reactiv. Ai mai amintit două nume, ceea ce eu nu voi
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mai ales despre cultura generală! Dorin Popa: Nu, nu, CT Popescu, în primul rând, dar și Robert Turcescu, absolvent el însuși al Facultății de Jurnalism. CTP, față de acum câțiva ani, pare a-și fi reconsiderat binișor părerile despre învățământul universitar jurnalistic. Apoi, la emisiunea lui Tatulici, CTP venise de la Iași, unde se întâlnise cu studenții noștri de la Jurnalistica Universității "Al.I.Cuza". Mai ales studenții din anii I și II au fost, în număr mare, să discute cu CTP, discuție care
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
corectă în sine, ci și una dintre calitățile umane cele mai onorante pentru homo sapiens, homo ludens sau, dacă vreți, homo manipulanshomho. În consecință, vom fi nevoiți să concepem într-un alt mod procedurile prin care mesajele de RP, discursul jurnalistic 47, politic 48 sau publicitar 49 angajează semnificații împărtășite social cu scopul de a transmite o anumita idee, de a crea o anumita impresie etc. Însă a ne rezumă la calificarea acestor discursuri de influență drept manipulatoare, în sensul ocult
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
conferă acea putere nu se poate prea ușor spune, desi începutul unui răspuns se poate afla chiar în faptul că mass-media este considerată, deja, o institutie socială. Este meritul lui Pierre Bourdieu de a fi evidențiat puterea specifică a câmpului jurnalistic și a produsului sau specific discursul jurnalistic. Bineînțeles, discursul jurnalistic a fost și este, în continuare, studiat, dar perspectiva marcat lingvistică a cercetătorilor decontextualizează cuvintele și frazele, iar în urma unei astfel de autopsii nu rezultă, de obicei, decat mirarea ca
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
ușor spune, desi începutul unui răspuns se poate afla chiar în faptul că mass-media este considerată, deja, o institutie socială. Este meritul lui Pierre Bourdieu de a fi evidențiat puterea specifică a câmpului jurnalistic și a produsului sau specific discursul jurnalistic. Bineînțeles, discursul jurnalistic a fost și este, în continuare, studiat, dar perspectiva marcat lingvistică a cercetătorilor decontextualizează cuvintele și frazele, iar în urma unei astfel de autopsii nu rezultă, de obicei, decat mirarea ca niște simple cuvinte pot fi atât de
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
începutul unui răspuns se poate afla chiar în faptul că mass-media este considerată, deja, o institutie socială. Este meritul lui Pierre Bourdieu de a fi evidențiat puterea specifică a câmpului jurnalistic și a produsului sau specific discursul jurnalistic. Bineînțeles, discursul jurnalistic a fost și este, în continuare, studiat, dar perspectiva marcat lingvistică a cercetătorilor decontextualizează cuvintele și frazele, iar în urma unei astfel de autopsii nu rezultă, de obicei, decat mirarea ca niște simple cuvinte pot fi atât de eficiente. Vom prezenta
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
și frazele, iar în urma unei astfel de autopsii nu rezultă, de obicei, decat mirarea ca niște simple cuvinte pot fi atât de eficiente. Vom prezenta, mai întâi, teoria lui Bourdieu asupra economiei bunurilor simbolice, după care vom descrie structura câmpului jurnalistic și puterea să specifică, în raport cu alte câmpuri de putere din spațiul social, în primul rând cu cel politic. În fine, vom prezenta, prin exemple luate din mass-media românească, modul in care sunt utilizate de către jurnaliști (mai mult sau mai putin
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
că este profesor tocmai pentru că știe să vorbească într-un anumit fel, fiind tentați să atribuim capacitățile discursive celor statutare. Subtil și deseori ironic observator al fenomenului mediatic, Bourdieu identifica, printre diversele câmpuri de putere din spațiul social, si câmpul jurnalistic. Fără a-i concede o putere simbolică proprie, sociologul francez evidențiază criteriile comerciale care, prin intermediul câmpului jurnalistic, sunt impuse și celorlalte câmpuri sociale, a căror activitate nu mai poate fi astăzi eficientă în absență mediatizării. Fiind aproape de câmpul politic prin
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]