1,484 matches
-
-i drepturile și în același timp nevoile în starea naturală și elaborează conceptual instrumentul politic - Statul suveran și reprezentativ -, capabil să garanteze aceste drepturi și să favorizeze satisfacția acestor nevoi. S-a spus câteodată că Aron, în calitate de filozof, aparține școlii kantiene, luată în sens larg, și el însuși nu a descurajat această sugestie. Ce am putea să spunem mai mult în acest sens este că într-adevăr, atunci când acceptă, și anume foarte rar, să deseneze ceea ce va fi perspectiva sa sau
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
calcul, se poate observa aici o asemănare între conceptul lui Buzan și cel de comunitate de securitate. În perspectivă liberală, viziunea cea mai cunoscută în domeniu la nivelul întregului sistem este cea a securității colective, iar în termeni normativ-valorici, ideea kantiană a păcii democratice a fost mult detaliată. În ceea ce privește abordarea raționalistă, aceasta poate fi observată prin lărgirea înțelesului termenului regim, instituționalizare a normelor cooperării internaționale, spre a putea cuprinde și preocupările de securitate. Constructiviștii postulează caracterul mai degrabă social decât material
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
care renunță la seducție pentru a spune adevărul acolo unde formularea lui are nevoie de figură. Scriitorul lucrează cu figuri dar nu pregetă să recunoască statutul de figură a poveștilor pe care le inventează. Dacă arta modernă efectuează, În spirit kantian, sublimul, prin orice mijloace atîta vreme cît nu-i Încalcă limitele (Înspre politică, de pildă), la sfârșitul modernității artistul se denunță el Însuși ca mic zeu al propriei creații. La drept vorbind, spune scriitorul cititorului, eu nu creez, ci semnific
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
este purtătoarea unei calități morale intrinseci, și anume capacitatea de a crea unitățile sociale. O detaliere a consecințelor socializatoare ale morfologiei voinței sociale se află în M. Larionescu (1996, 14-18). O altă dimensiune a moștenirii culturale germane, din direcția filosofiei kantiene și husserliene, privește opțiunea fenomenologică asumată de D. Gusti, nu însă înainte de a o „contagia” cu influențe pozitiviste franceze și românești. Educația sa l-a sensibilizat față de cele două influențe copleșitoare din filosofia germană, cea kantiană de la începutul secolului al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sociologice: sinteză creatoare între tradiția fenomenologică și teoriile sociologice deterministe Punctul de plecare în elaborarea modelului cauzalității sociologice a fost analiza critică cuprinzătoare a științelor sociale particulare și a sociologiilor de ramură, întreprinsă de fondatorul Școlii de la București. Urmând metodologia kantiană a deducției transcendentale (Herseni, 1934, 98-99), Gusti a reținut patru categorii ce îndeplinesc funcțiunea de „condiție generală a priori sub care lucrurile pot deveni obiecte ale cunoașterii noastre în general” (Kant). Acestea sunt cadrele voinței sociale: cadrul cosmic (mediul natural
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
teoriei manifestărilor voinței sociale. Definite drept categorii a priori care structurează realitatea socială, manifestările economice și cele spirituale constituie substanța vieții sociale, în vreme ce manifestările juridice și politice alcătuiesc funcțiunea acesteia. Tipologia manifestărilor gustiene își află izvorul de inspirație in filosofia kantiană. Tr. Herseni prezintă raportul dintre cele două tipuri de manifestări, formulat de D. Gusti ca un răspuns kantian: activitatea economică și spirituală fără reglementarea juridică si ierarhizarea etică ar fi o activitate oarbă, haotică; activitatea juridică, morală, politică și administrativă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
constituie substanța vieții sociale, în vreme ce manifestările juridice și politice alcătuiesc funcțiunea acesteia. Tipologia manifestărilor gustiene își află izvorul de inspirație in filosofia kantiană. Tr. Herseni prezintă raportul dintre cele două tipuri de manifestări, formulat de D. Gusti ca un răspuns kantian: activitatea economică și spirituală fără reglementarea juridică si ierarhizarea etică ar fi o activitate oarbă, haotică; activitatea juridică, morală, politică și administrativă fără o materie pe care să o organizeze ar fi o activitate lipsită de conținut, goală (Herseni, 1934
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
etica pe care a dezvoltat-o Aristotel prin virtuți. Sugestia lui Nietzsche ca omul să se plaseze „dincolo de bine și de rău” era o invitație la creativitate și afirmare nețărmurită a celor capabili, care nu se mai împiedică de noțiunea kantiană a demnității omului și nici de ponderea pe care o pretind virtuțile lui Aristotel. Omul puternic și creator are de partea sa adevărul și dreptatea. Prin aceasta însă dispare și valoarea diferențiatoare a virtuților și a trăsăturilor de caracter, iar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ca o emergență a societăților democrate, ca o constantă și o măsură a acestora. Mounier a scris și un Tratat despre caracter, în care istoria caracteriologiei e doar amintită, iar specificul acesteia e tratat superficial, în pofida titlului. Personalismul și tradiția kantiană au avut o importantă contribuție la redactarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, în care referințele la respectarea demnității persoanei revin la tot pasul. Personalismul european a pierdut în ultimele decenii din importanța pe care a avut-o timp de mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
umanității, conducând la principiul respectului pentru ființa umană în general, care este și în zilele noastre baza atitudinii demne și tolerante în plan internațional exprimată în Declarația universală a drepturilor omului. Dar, la fel ca și etica creștină, formalismul moral kantian poate coborî în direcția practicilor curente doar până la un anumit nivel. În viața de zi cu zi a fiecărui om, celălalt devine - inevitabil - și mijloc pentru atingerea a diverse obiective. Stratul adânc al virtuților caracterial personale nu a fost anulat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să-i urmărească temeiurile filosofice și izvoarele, C. întreprinde în continuare o lucrare monografică amplă în cinci volume, Opera lui Mihai Eminescu. Criticul examinează minuțios filosofia teoretică și filosofia practică (volumul I), apoi cultura poetului (volumul II). Sunt relevate influențele kantiene și schopenhaueriene, gândirea social-poitică, antiliberalismul, naționalismul. În stabilirea largilor hotare ale culturii poetului, criticul se arată cu multă măsură, combătând interpretările și calificările excesive. Descrierea operei pune pentru prima dată accentul pe postume și își propune cartografierea amănunțită a temelor
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
sau dimpotrivă necuviincioase. Estetica fragmentului suspendă calculele utilitare sau etice pe care le putea implica o estetică a reprezentării. De aceea, Jacques Rancière o apropie de conceptul gratuității și al dezinteresării artei pe care modernitatea l-a gândit prin ideea kantiană a finalității fără scop. Doar că filiera pe care au fost vehiculate aceste noi forme de apreciere estetică a fost legată prin figurile monumentalității de recuperarea trecutului și ulterior de exaltarea conștiinței naționale. Estetica fragmentelor ocupă un loc esențial în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a oferi o a treia cale, o via media între tradiția realistă și cea idealistă, creează confuzie și exclude literatura raționalistă din toate curentele teoretice importante, marginalizând-o. Mai mult, identificarea celor trei abordări ale relațiilor internaționale (hobbesiană, lockeană și kantiană) nu-și găsește reflectarea adecvată în literatura Relațiilor Internaționale și în clasificările posibile ale autorilor ei. Prin cei trei R, Școala engleză nu face decât să-și justifice propria existență, ca o a treia cale, pe baza unei înțelegeri reducționiste
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
și divinației, discursurile excesului de interpretare ale iubirii și geloziei, în general ceea ce raționalismul celei de-a doua tematizări a numit vocile imaginarului. Ceea ce a fost inițiat programatic de iluminism a devenit realitate mai ales pentru epoca de după filosofia kantiană, pentru atât de pozitivistul secol trecut. Desigur și pozitivitatea sa a fost anturată de cunoașteri pentru care inteligibilitatea lumii se construia altfel decât prin modelul logic al determinismului cauzal. Ocultismele, ezoterismele și teozofia secolului trecut aparțin și ele contramodelului unei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
lumii noastre este inteligibilitatea semnificantă, întemeiată de limbă, de existența sistemelor semnificante. El se întemeiază pe 15 codaj-decodaj, metaforă-metonimie, analogii arhetipale și diferențe pertinente și totul este dat în simultaneitate. Se neagă astfel ontologia profunzimii și originii tot așa cum criticismul kantian negase mai vechea ontologie a transcendenței. Se estompează opozițiile: esențial și neesențial (aparent), exterior și interior, calități primare și calități secundare, profunzime și suprafață, abstract și sensibil, origine și descendență, centru și periferie. Pentru că limba, sistemul semnificant, este de la început
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Kant acoperă comunicarea prin cunoaștere. Hegel este cel care, ca și critic din interior al lui Kant, regretă puținul loc acordat semnului în propriul sistem și presimte parcă viitoarea lui carieră teoretică. După ce este ocultată complet de cunoaștere în filosofia kantiană, locul modern al problemelor semnului, ca loc prezumtiv al semiologiei, este, cu alternanțe, de partea teoriei cunoașterii sau psihologiei. Când și cum devine semiologia teorie și generală și centrală? O dată cu cea de-a treia tematizare care este cea a comunicării
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
științelor spiritului. Hermeneutica psihologico-istorică devine astfel o metodă specifică științelor spiritului, adică disciplinelor socio-umane. Hermeneutica psihologico-istorică se bazează pe principiul filosofiei moderne potrivit căruia subiectul este cel care construiește lumea în cunoaștere. Noua etapă a hermeneuticii este posibilă datorită criticismului kantian. într-adevăr, Kant este cel care afirmă că subiectul produce lumea în cunoaștere, susținând teoretic intuițiile romantismului. O dată cu criticismul, lumea nu se mai poate raporta la principiul ontologic al vechii filosofii - formă, materie -, ci este produsul gnoseologic al subiectului. Succedând
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Droysen, contribuind esențial la afirmarea unei filosofii moderne a istoriei și a culturii. Predecesor al lui Dilthey, Boeckh este cel care susține ideea unei critici filologice a cunoașterii și culturii. Dar, deși filologia este soluția de a ieși din criticismul kantian, ea 100 nu produce nimic în cunoaștere, deoarece este "o cunoaștere a ceea ce a fost deja cunoscut". Astfel, celor două tipuri de interpretare consacrate de Schleiermacher, interpretarea gramaticală generică și cea psihologic individuală, Boeckh le adaugă interpretarea istorică, relaționând manifestarea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
printr-o comparație între Kant și Nietzsche. La Kant, cunoașterea își găsește locul între "lucrul în sine", pe de o parte, și cadrele transcendentale ale intuiției sensibile și categoriile intelectului, pe de alta. Putem presupune interpretării un loc similar cunoașterii kantiene. Numai că Nietzsche neagă orice opoziție între lumea adevărului și lumea sensibilității și desființează limita interpretării dinspre "lucrul în sine". El nu păstrează nici cealaltă limită a interpretării, cadrele transcendentale și apriorice ale subiectului, care în fixitatea lor ar putea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Heidegger în a doua perioadă a carierei sale teoretice. Și sensul acestei afirmații este mai vast decât simpla situare a adevărului. Pentru că este vorba aici și despre un al treilea tip de adevăr, diferit de adevărul-corespondență aristotelian sau de adevărul-coerență kantian, și anume adevărul semnificație. în general, o dată cu refuzul de a reduce limba la un simplu instrument, ideea acestui tip de adevăr este prezentă în toate orientările care se împărtășesc din această tematizare. La Heidegger, acolo unde limba este însăși puterea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
aproape de hermeneutica teologică decât Heidegger. Spre deosebire de Heidegger, el afirmă că limba este obiectivă în chip suplimentar și pentru că în spatele ei se succed generații care transmit o tradiție. Astfel, Gadamer reabilitează tradiția și autoritatea textelor transmise prin tradiție. înainte de momentul culminant kantian al modernității, tradiția, cu conceptele ei de judecată, gust și simț comun, aparține cunoașterii. Kant este cel care contestă validitatea tradiției pentru a putea impune critica autonomizantă și libertatea de judecată a subiectului, indiferent de alte autorități decât raționamentul logic
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
implicare în procesul tradiției, în care trecutul și prezentul se mijlocesc continuu". Pentru hermeneutica anterioară, înțelegerea era fața interioară a explicației, era cunoașterea rezultată din substituirea cauzelor prin motive. Această atitudine era cvasicognitivă: natura acționează prin cauze (după rațiunea pură kantiană), iar omul acționează prin scopuri (după rațiunea practică kantiană); iar scopul e imaginea simetrică a cauzei.Pentru Gadamer, înțelegerea este un proces ontologic mijlocit de ontos-ul limbii și susținut de tradiție. Greutatea tradiției în hermeneutica lui Gadamer vine de la ideea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
se mijlocesc continuu". Pentru hermeneutica anterioară, înțelegerea era fața interioară a explicației, era cunoașterea rezultată din substituirea cauzelor prin motive. Această atitudine era cvasicognitivă: natura acționează prin cauze (după rațiunea pură kantiană), iar omul acționează prin scopuri (după rațiunea practică kantiană); iar scopul e imaginea simetrică a cauzei.Pentru Gadamer, înțelegerea este un proces ontologic mijlocit de ontos-ul limbii și susținut de tradiție. Greutatea tradiției în hermeneutica lui Gadamer vine de la ideea că istoria acționează asupra noastră mai mult decât ne
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a rămas o formulă secundă și recesivă în istoria filosofiei occidentale. Formula succintă a modelului ontologic pentru această epistemă este cea a transcendenței verticale, preluată de creștinism, ca relație între Dumnezeu și om. Tematizarea modernă a cunoașterii impune, o dată cu criticismul kantian, un alt model ontologic, cel transcendental. Acest model nici nu este atât unul ontologic, cât al unei cunoașteri care construiește realul. Transcendența verticală este înlocuită cu un fel de transcendență slăbită sau deviată, redusă la orizontal: cu transcendentalul. în filosofia
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
un alt model ontologic, cel transcendental. Acest model nici nu este atât unul ontologic, cât al unei cunoașteri care construiește realul. Transcendența verticală este înlocuită cu un fel de transcendență slăbită sau deviată, redusă la orizontal: cu transcendentalul. în filosofia kantiană, transcendentalul nu mai poate în nici un caz avea semnificația ontologic-axiologică de "în afara și deasupra acestei lumi". El desemnează ceea ce este anterior și permite construirea lumii în cunoaștere, respectiv constituirea obiectului în experiență. Modelul ontologic al modernității, întemeiat pe transcendental, a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]