1,513 matches
-
problème de la métaphysique, Paris, Gallimard, 1953. 29 Ch. Renouvier, Critique de la doctrine de Kant, Paris, Félix Alcan, 1906, p. 9. 30 Acest subiect apare, într-o formă foarte apropiată de cea din prima ediție, și în lucrarea proprie Proiectele filosofiei kantiene, Iași, Editura Institutul European, 2004. 31 M. Foucault, Cuvintele și lucrurile, București, Editura Humanitas, 1996, p. 362. 32 Max Scheler, L'homme et l'histoire, Paris, Aubier Éditions Montaigne, 1955, p. 13. 33 George Uscătescu, Proces umanismului, București, Editura Politică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
să socotim că ultima, Critica facultății de judecare, are două părți oarecum autonome, anume Critica facultății de judecare estetice și Critica facultății de judecare teleologice; aceasta din urmă propune o reconstrucție a conceptului finalității. A se vedea, în legătură cu speciile Criticii kantiene, Alexandru Surdu, Studiu introductiv la Immanuel Kant, Logica generală. 58 Heidegger, Kant et le probl(me de la m(tafizique, p. 262. 59 Cf. Kant, Logica generală, p. 78; primele trei întrebări apar după cum s-a menționat mai sus și în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
făcute la Asociația creștină a tinerilor în 4 decembrie 1943, în vol. Mărturisiri, București, Editura Minerva, 1990, p. 84. 78 M. Souriau, Le jugement réfléchissant dans la philosophie critique de Kant, Paris, Felix Alcan, 1926, p. 132. 79 Problema finalității kantiene a fost doar deschisă în acest subcapitol din prima ediție. După publicarea lucrării, cercetarea problemei a continut, iar rezultatele ei, legate strict de planul de intenții de interpretare și de lucru inițial, au fost publicate într-un articol din "Revista
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideea locului omului în ordinea universală, se cuvine o observație: în filosofia contemporană există și realizări sistematice ale identității omului cu natura (energetismul) și ale identificării omului cu Absolutul (personalismul), și, de asemenea, încercări ce experimentează structura formală a finalității kantiene și care ajung la rezultate asemănătoare celor obținute de C. Rădulescu-Motru (de exemplu, filosofia lui Nietzsche). 130 C. Rădulescu-Motru, Vocația..., p. 689. 131 Idem, Timp și destin, București, Editura Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", 1940, p. 209
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
posibil din punct de vedere politic 12. Pentru comunitariști, utopia liberală este comunitatea. Mai exact, ceea ce cred ei că este comunitatea. Astfel, Charles Taylor a vrut să ofere o alternativă comunitaristă la liberalismul rawlsian și la orice formă procedurală și kantiană contemporană de liberalism, printr-o extindere (întru câtva forțată) a noțiunii hegeliene de identitate: potrivit viziunii lui Taylor (schițată deja în Hegel and Modern Society, Cambridge University Press, Cambridge, 1979), există trei sfere identitare ale subiectului social: una definită de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
aibă un ce misterios și dulce, bunăoară. Dar frumusețea n-ar fi Întreagă și profundă dacă n-ar avea și o latură morală. Idealul lui Alecu Văcărescu este ca frumosul să fie și bun, ca idealul grecilor și al esteticienilor kantieni. Iată În propozițiile lui tremurătoare și Împiedicate exprimarea acestui gînd: „CÎnd voi zice frumusețe, Voi și suflet cu blîndețe, Cu simțiri, cu isteciune Depărtat de-nșelăciune.” (s.n.) Frumusețea desăvîrșită, divină („care poate să numească / fitecine și cerească”) are, după acest
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se vedea rolul metaforei în știință: de la "găurile negre" la teoria "super-corzilor" etc.), iar pe de altă parte, modelarea a numeroase fenomene din cîmpul științei cu ajutorul modelului lingvistic (infra structuralismul și semiotica). Limbajul ca fundament al cunoașterii (Anfangsgrund în filosofia kantiană) a însoțit dintotdeauna creșterea cunoașterii, marile schimbări de paradigmă în istoria științei fiind dublate și de mutații de limbaj: programul leibnizian al unei științe unificate și al unei limbi universale logico-semiotice, limbajul semiotico-filosofic peircian, revoluția metodologică și lingvistică reprezentată de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ceea ce se găsește dincolo de ceea ce se spune) nu este o capacitate strict lingvistică, ci este mai degrabă o aplicare a unor foarte generale common-sense strategies (J. Morgan, 1978). Într-o perspectivă totalizatoare ŕ la Grice (1975), care a aplicat categoriile kantiene ale calității, cantității și relației atît comportamentului verbal cît și celui nonverbal, vom discuta un posibil principiu general de interpretare a glumei, bazat pe distincția direct derivat (aplicabilă atît actelor verbale, cît și celor neverbale). Gluma este un act ludic
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
enunțare prin introducerea unor adverbe modalizatoare (din fericire, din păcate), transformări emfatice. MODEL Sistem formal (ce simplifică, unilateralizează, stilizează) sistemul real pentru a-l face inteligibil. Pentru Alain Badiou (Le concept de modèle 1968), această procedură de mediere, analogă schematismului kantian servește la transformarea unor fenomene eteroclite într-un ansamblu supus unor legi. MODELUL DICȚIONARULUI ȘI MODELUL ENCICLO-PEDIEI Modelul dicționarului presupune că în limbă există unități de bază care le definesc pe toate celelalte, în timp ce modelul enciclopediei (U. Eco) presupune că
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
credinței. În forma mistică a cunoașterii, realismul scoate omul din lumea vizibilă, transgresând indistincțiile dintre exterior și interior și situând ființa în orizontul arhetipurilor. În plan uman, potrivit concepției lui Petre Țuțea, Realul nu se identifică cu obiectul cunoașterii fenomenalismul kantian, ficționalismul -, iar sub raport mistic, Realul echivalează cu Adevărul Unic. Iată de ce gânditorul român formulează o concluzie pertinentă: nu se poate niciodată gândi real fără termenii fundamentali: creație ex nihilo, ordine, ierarhie, vocație, revelație și finalitate ultimă. De aceea, un
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
termeni în proces: ceva care transcende față de ceva care este depășit. În chestiunea universului, ființa umană este și transcendentă, întrucât ființa umană face parte din univers, și depășită, întrucât ea este subiect de cunoaștere. Conștiința modernă este antinomică, potrivit gândirii kantiene; chiar dacă opozițiile sunt nefericite, simțul filosofului pentru caracterul antinomic al rațiunii este de o precizie și de o tărie clasică. Rațiunea fragmenteză universul; ea desface și despică totul, vindecarea existenței fiind realizată de gândirea ascetică, cea purtătoare de Dumnezeu. Deci
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
rațiunii, chiar și "rațiunii pure" (care ar putea fi sensul acestui termen dacă nu: rațiunea purificată de orice căutare a satisfacțiilor impure: dorințele sexuale și materiale chiar și sub forma lor naturală; ceea ce reiese în cele din urmă din soluția kantiană a problemei etice). În ceea ce privește aspectul imanent al moralei, acesta este constituit de conflictul imanent din punct de vedere psihic dintre supraconștiința etică și tentațiile subonștiente. Datorită faptului că noțiunea de extraconștient psihic era ignorată în epoca lui, Kant se vede
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 104 pag. • Memoria autobiografică, Ticu Constantin, 388 pag. • Pedagogie postmodernă, Emil Stan, 162 pag. • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag. • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 280 pag. • Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 304 pag. • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica, 186 pag. • Relații publice și publicitate, Flaviu Călin Rus, 236 pag. • Româna de bază vol. 1(manual de învățare a limbii române pt. studenții străini), Mircea Fotea și Ana Dorobăț, 264 pag. • Româna de bază vol. 2, Mircea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
este purtătoarea unei calități morale intrinseci, și anume capacitatea de a crea unitățile sociale. O detaliere a consecințelor socializatoare ale morfologiei voinței sociale se află în M. Larionescu (1996, 14-18). O altă dimensiune a moștenirii culturale germane, din direcția filosofiei kantiene și husserliene, privește opțiunea fenomenologică asumată de D. Gusti, nu însă înainte de a o „contagia” cu influențe pozitiviste franceze și românești. Educația sa l-a sensibilizat față de cele două influențe copleșitoare din filosofia germană, cea kantiană de la începutul secolului al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sociologice: sinteză creatoare între tradiția fenomenologică și teoriile sociologice deterministe Punctul de plecare în elaborarea modelului cauzalității sociologice a fost analiza critică cuprinzătoare a științelor sociale particulare și a sociologiilor de ramură, întreprinsă de fondatorul Școlii de la București. Urmând metodologia kantiană a deducției transcendentale (Herseni, 1934, 98-99), Gusti a reținut patru categorii ce îndeplinesc funcțiunea de „condiție generală a priori sub care lucrurile pot deveni obiecte ale cunoașterii noastre în general” (Kant). Acestea sunt cadrele voinței sociale: cadrul cosmic (mediul natural
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
teoriei manifestărilor voinței sociale. Definite drept categorii a priori care structurează realitatea socială, manifestările economice și cele spirituale constituie substanța vieții sociale, în vreme ce manifestările juridice și politice alcătuiesc funcțiunea acesteia. Tipologia manifestărilor gustiene își află izvorul de inspirație in filosofia kantiană. Tr. Herseni prezintă raportul dintre cele două tipuri de manifestări, formulat de D. Gusti ca un răspuns kantian: activitatea economică și spirituală fără reglementarea juridică si ierarhizarea etică ar fi o activitate oarbă, haotică; activitatea juridică, morală, politică și administrativă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
constituie substanța vieții sociale, în vreme ce manifestările juridice și politice alcătuiesc funcțiunea acesteia. Tipologia manifestărilor gustiene își află izvorul de inspirație in filosofia kantiană. Tr. Herseni prezintă raportul dintre cele două tipuri de manifestări, formulat de D. Gusti ca un răspuns kantian: activitatea economică și spirituală fără reglementarea juridică si ierarhizarea etică ar fi o activitate oarbă, haotică; activitatea juridică, morală, politică și administrativă fără o materie pe care să o organizeze ar fi o activitate lipsită de conținut, goală (Herseni, 1934
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care renunță la seducție pentru a spune adevărul acolo unde formularea lui are nevoie de figură. Scriitorul lucrează cu figuri dar nu pregetă să recunoască statutul de figură a poveștilor pe care le inventează. Dacă arta modernă efectuează, În spirit kantian, sublimul, prin orice mijloace atîta vreme cît nu-i Încalcă limitele (Înspre politică, de pildă), la sfârșitul modernității artistul se denunță el Însuși ca mic zeu al propriei creații. La drept vorbind, spune scriitorul cititorului, eu nu creez, ci semnific
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
diferite culturi și filosofii de guvernare. O sarcină centrală a diplomației, în viziunea lor, este să găsească un teren comun între state care sunt radical diferite și au adesea suspiciuni reciproce. După cum susținea Wight (1991: 41-2) împotriva liberalilor de inspirație kantiană, ei nu se lasă convinși de aceia care cred că membrii societății de state trebuie să aibă ideologii politice identice. Totuși, autori precum Wight au argumentat și că societățile cu un atașament puternic față de constituționalism și cu o istorie a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
orizontal între ideologii, ce taie de-a curmezișul granițele statelor și divizează societatea umană în două tabere cei care cred în comunitatea imanentă a omenirii și aceia care îi stau în cale; dreptcredincioșii și ereticii, eliberatorii și oprimații". Conform interpretării kantiene a societății internaționale, convențiile diplomatice trebuie să fie lăsate deoparte, de dragul unificării umanității. "Buna credință cu ereticii" nu avea valoare intrinsecă, nu avea nimic mai mult decât "utilitate tactică" pentru că "între aleși și damnați, între eliberatori și oprimați, nu se
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
preocupat de înfăptuirea unei vieți drepte. Există totuși o diferență importantă între teoria critică și gândirea greacă, legată de condițiile în care este posibilă cunoașterea vieții politice și sociale. Două aspecte merită amintite în această privință: în primul rând, ideea kantiană că reflecția asupra limitelor a ceea ce putem cunoaște este o parte fundamentală a teoretizării și, în al doilea rând, o idee hegeliană și marxistă conform căreia cunoașterea este întotdeauna și în mod ireductibil condiționată de contextul material și istoric; în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fost elaborată de Habermas (1984: 99), etica discursivă pleacă de la nevoia subiecților comunicanți de a-și exprima credințele și acțiunile în termeni ce sunt inteligibili pentru ceilalți și pe care aceștia îi pot accepta sau contesta. Ea este fidelă principiului kantian că deciziile sau normele politice trebuie să fie generalizabile și consistente cu cerințele normative ale supravegherii de către public, dacă doresc să obțină legitimitate. În momentul în care un principiu internațional, o normă socială sau o instituție își pierde legitimitatea sau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politicii. El vrea să știe când a început gândirea politică să imagineze, poate de manieră contraintuitivă, că războiul servește ca principiu pentru analiza relațiilor de putere în cadrul ordinii politice. Această înțelegere conflictuală a societății este în opoziție atât cu liberalismul kantian, cât și cu realismul hobbesian. Ea pare să anticipeze accentul pe luptă pus de Nietzsche. Puterea politică, instituită și legitimată în statul suveran, nu pune capăt războiului; mai degrabă, "în cea mai mică din cochiliile sale, pacea duce un război
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
noțiunile de subiectivitate și responsabilitate în lumina unei etici a celuilalt, sau a alterității. "Etica redefinește subiectivitatea ca ... responsabilitate heteronomă" (Levinas, citat în Campbell 1994: 463, 1998a: 176). Astfel ia naștere o noțiune a eticii ce se abate de la principiul kantian al generalizării și simetriei ce poate fi găsit în teoria critică. În loc să înceapă de la Sine pentru ca apoi să generalizeze imperativul universal la o comunitate de egali, Levinas începe cu Celălalt. Celălalt are anumite cerințe pentru Sine, astfel existând o relație
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
alterității, și nu lupta pentru a pune în umbră, a șterge sau a eradica alteritatea" (Campbell 1994; 477, 1998a: 191). Însă, așa cum a arătat Michael Shapiro (1998b: 698-9), acest etos ar putea să nu fie atât de diferit de etica kantiană a ospitalității ce încurajează toleranța universală a diferenței ca mijloc de reducere a violenței globale. Consecința luării în serios a criticii pe care postmodernismul o aduce totalității și suveranității este că noțiuni politice centrale precum cele de comunitate, identitate, etică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]