1,574 matches
-
Candida în IIA; atunci prognosticul devine rezervat (17). După constatările lui Senn (2009), 30-40% dintre pacienții cu perforații gastro-intestinale, infecții pancreatice sau leziuni anastomotice dezvoltă importante candidoze intraabdominale (235). Factorii de risc pentru aceste infecții sunt:folosirea antibioticelor cu spectru lărgit;utilizarea cateterului venos central;nutriția parenterală; - aplicarea imunosupresivelor (corticoterapie, chimioterapie imunomodulatoare); - spitalizare în secția de terapie intensivă a bolnavilor cu insuficiență renală sau neutropenie. Solomkin (2010) consideră că tratamentul empiric antifungic cu Fluconazol poate descrește incidența candidozei peritoneale la pacienții
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
geți, adepți ai creștinismului arimin sau mitraismului care au condus imperiul roman în perioada 268-378: Claudius, Aurelian, Probus, Dioclețian, Ga-leriu,, Constantin cel Mare, Constantius, Iulian Apostatul, Iovian, Valens. Pînă la Iovian, ei au făcut parte din același clan sau familie lărgită, avîndu-l ca strămoș pe Claudius. La 17,16-17, Ioan ne arată comportamentul acestor împărați față de cetatea Ro-mei, capitala imperiului roman. ,,Cele zece coarne pe care le-ai văzut, și fiara, vor urî pe curvă, o vor pustii, și o vor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Urechile sunt mici, asimetrice, implantate neregulat uneori nelobulate sau cu lobul aderent. Gâtul este scurt și gros, capul părând a fi implantat în torace. Din cauza lipsei șanțului cefei, occipitalul, gâtul și toracele sunt într-un singur plan. Toracele este mult lărgit, iar coloana vertebrală este hiperlordotică în poziție șezând și rectilinie în decubit. Abdomenul este mare, hipoton, flasc. Membrele superioare și inferioare sunt scurte, contribuind la determinarea hipertrofiei staturale. Mâinile sunt mici, scurte, late, cu degete divergente, aparent de aceeași lungime
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
forme sociale, viciile sociale (proprietatea și dominația) produc efecte incomparabil mai mari ca extensie și depășesc cu mult cadrul familial. Proprietatea de pildă, care în general este familial ă, poate genera conflicte în sensul că pot răci relațiile în familia lărgită, generează discordii, certuri, violențe și chiar crime. Dincolo de cadrul familial,în spațiul social deci, încurajează camăta, înșelăciunea, furtul și chiar crima, iar la nivelul națiilor disputa teritorială a condus de cele mai multe ori la războaie, jafuri și măceluri. Alterarea instinctului de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
din părinți este pătimaș, cauzând nu rareori (destul de frecvent astăzi) discordie, divorțialitate și violență. Dincolo de cadrul familial alterarea acestui instinct ia aspectul de mândrie exagerată, orgoliu și dorință impetuoasă de supremație, cu consecințe nefaste în relațiile interpersonale. La nivelul societății lărgite sau națiunii, pătimașul caută cu ardoare orice oportunitate pentru a accede în poziții dominatoare, raliinduse unor grupuri de interese, clanuri sau partide politice (vezi realitățile lumii politice de astăzi). Atunci când acestea din urmă ajung să fie conduse de oameni călăuziți
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
median mai scurt și cel inferior bidințat; toți dinții sunt triunghiular lanceolați și aristați. Corola este gamopetală, violetă, rar albă (f. albiflora), de 2,5 ori mai lungă decât caliciul, slab păroasă pe fața externă, cu tubul drept și treptat lărgit. Corola prezintă două labii: cel superior este drept și slab marginat, cel inferior mai lung, obovat, emarginat și bombat. Staminele sunt în număr de patru; cele anterioare au filamentele lungi. Conectivul este scurt și îndoit, cu ramura posterioară mai lungă
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
care nu știu românește (art. 84). Subiecții acestei agenții terțiare de naționalizare erau astfel, pe de o parte, etnicii români care din varii motive nu au trecut prin învățământul primar. Pe de altă parte, în urma încorporării noilor teritorii în granițele lărgite ale României Mari, minoritățile naționale au intrat în ținta proiectului statal de românizare. Două sunt astfel finalitățile ideologice ale școlilor de adulți (vizibile cu atât mai translucid în cursurile de adulți organizate în cazărmi): naționalizarea țăranilor prin alfabetizare, în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
social real, care, în ciuda tuturor carențelor sale structurale, a funcționat (și nu doar în regim de avarie) pentru aproape o jumătate de secol. Din acest motiv, modelul carceral al comunismului românesc instituit ca "dogma centrală" a memoriei oficiale trebuie relativizat, lărgit și îmbogățit prin includerea aspectelor mai puțin sumbre și sinistre ale aceluiași sistem social. Memorialistica detențională prezintă, neîndoielnic, ipostaza cea mai grozavă a fostului regim. Însă aceasta nu epuizează totalitatea trăirilor sub și în comunism. O fenomenologie retrospectivă a comunismului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românești este fundamentată, în mare, pe aceleași baze structurale în care a fost turnată și formula națională a memoriei românești. Marja de variație în cadrele căreia a fost construită versiunea socialistă a memoriei românești, deși cu siguranță a fost amplu lărgită, este totuși definită de o serie de parametri absoluți. Cel puțin la nivel structural, jgeaburile formale care au asigurat continuitatea structurală a memoriei istorice românești au fost date de mitul fondator al originii, chestiunea continuității, mitologema arhetipală a unității, dezideratul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ion Heliade Radulescu, Bucuresci: Tipografia modernă, Grigorie Luis. *** (1957). Educația patriotică și sarcinile științei istoriei. Studii. Revista de istorie, Anul X, 6, 9-15. *** (1964). Declarație cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Romîn în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale adoptată de Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din aprilie 1964, București: Editura Politică. *** (1973). Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu secretar general al Partidului Comunist Român președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. București: Editura Politică. *** (1975). Programul Partidului Comunist Român de făurire a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
singuri și că durerosul sentiment de singurătate a fost abandonat. Desigur, precizează L. Marinoff (2009), "tehnologia a îmbunătățit în mare măsură viețile oamenilor. Unul dintre avantaje este reprezentat de expansiunea cercului relațiilor noastre potențiale. Însă costurile implicate de acest cerc lărgit este acela că ne pierdem într-o nesfârșită mare de opțiuni și de posibilități. În lipsa limitelor ce erau impuse în mod obișnuit, nu mai știm cum să localizăm sau să evaluăm potențialii parteneri. Dusă la extrem, după cum ne stă în
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2005, prezentat de prof. Ioan Iacomi; aniversări și simpozioane: „Confluențe spirituale" de Dumitru Apostolache, manifestare desfășurată la Vetrișoaia, prilej cu care a avut loc și o sesiune de comunicări pe teme de arheologie, istorie și cultură, dar și o ședință lărgită a cenaclului literar „Ion Iancu Lefter", cu participarea și a notabilităților din județ, lansări de volume literare cum ar fi medalionul „Ion Mâcnea Vetrișanu", autor și al volumului „Un veac într-un vis", apărut la Ed. Junimea, Iași, 2005; „Stoișești
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
organizează și dirijează cursul interviului. Cercetătorul are libertatea de a formula întrebările, de a determina succesiunea acestora, de a pune întrebări suplimentare atunci când situația o impune. În cadrul interviului, li s-a cerut deținutelor să vorbească despre: - familia de origine; - familia lărgită, tipul de relații existente între membri; - boli, obiceiuri, vicii (consum de alcool) existente în familia naturală, lărgită, istoria criminală a familiei; - nivelul de instrucție al părinților, ocupația, sistemul de valori și credințe ale acestora, poziția socială a familiei în cadrul comunității
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de a pune întrebări suplimentare atunci când situația o impune. În cadrul interviului, li s-a cerut deținutelor să vorbească despre: - familia de origine; - familia lărgită, tipul de relații existente între membri; - boli, obiceiuri, vicii (consum de alcool) existente în familia naturală, lărgită, istoria criminală a familiei; - nivelul de instrucție al părinților, ocupația, sistemul de valori și credințe ale acestora, poziția socială a familiei în cadrul comunității, relațiile cu aceasta, dacă a beneficiat de un climat educativ pozitiv, funcțional sau, dimpotrivă, de un climat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
trei frați buni la părinți - inculpata și doi băieți și încă două fete ale mamei rezultate dintr-o căsătorie anterioară. Inculpata provine dintr-o familie modestă, săracă, fără posibilități materiale, cu un nivel de instrucție scăzut. Relațiile dintre membrii familiei lărgite se pare că erau amicale. În familia inculpatei exista un climat tensionat, generat de atitudinea tatălui: „Mai venea uneori beat și o dădea pe mama cu capul de pereți ... ea tăcea...”. Inculpata a absolvit două clase, fratele mai mare (victima
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fiica lui B.D. și B.G. Tatăl și mama deținutei provin din familii modeste (tatăl agricultor, mama casnică), cu un nivel material și cultural scăzut. Tatăl mai are doi frați, iar mama patru. Nici unul dintre părinți nu aveau școală. Membrii familiei lărgite, specific familiei tradiționale, au dezvoltat relații de cooperare, întrajutorare, relații ce luau formă manifestă cu ocazia diferitelor sărbători familiale, ,,nunți, botezuri... sau a năcazurilor, înmormântărilor” și în contribuția pe care fiecare membru o aducea odată cu ,,construirea unui grajd, case... arat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
întrajutorare, relații ce luau formă manifestă cu ocazia diferitelor sărbători familiale, ,,nunți, botezuri... sau a năcazurilor, înmormântărilor” și în contribuția pe care fiecare membru o aducea odată cu ,,construirea unui grajd, case... arat... năcazuri ... la care săreau cu toții...”. Nimeni din familia lărgită nu a mai făcut pușcărie. Starea materială a familiei ,,era de mijloc”, toți membrii familiei muncind în gospodăria comună, asigurând cele necesare vieții de zi cu zi. Deținuta, frații și surorile au doar trei-patru clase absolvite ,,așa era obiceiul în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fizice și emoționale; d) nevoile educaționale și urmărirea obținerii de rezultate școlare corespunzătoare potențialului de dezvoltare a copilului; e) nevoile de petrecere a timpului liber; f) nevoile de socializare, inclusiv modalitățile de menținere a legăturilor, după caz, cu părinții, familia lărgită, prietenii și alte persoane importante sau apropiate față de copil. (2) Programele de intervenție specifică trebuie să conțină obiective pe termen scurt, mediu și lung, activitățile corespunzătoare acestor obiective, care pot fi periodice, inclusiv de rutină, sau ocazionate de anumite proceduri
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
existențială” a lui L. Binswanger și cu „hermeneutica actului psihiatric” de către H. Tellenbach. Toate aceste metode, de inspirație filozofică, își recunosc filiera în fenomenologia husserliană și existențialismul heideggerian. Persoana umană aflată în suferință psihică este înțeleasă într-un sens antropologic lărgit, ca păstrătoare a unei „istorii interioare sufletești” de o formă particulară (L. Binswanger), constituindu-se din cunoașterea acesteia o „antropologie psihopatologică” (V.E. von Gebsattel, R. Kuhn, A. Zutt, A. Christian). Ideea unei antropologii psihopatologice o regăsim încă de la I. Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
desfășurării existenței persoanei umane. Aceste experiențe sunt intrapsihice, strict personale și din acest motiv ele pot fi, așa cum remarcă K. Jaspers, cunoscute dar nu și înțelese, întrucât rămân strict individuale. Din acest motiv, ceea ce trebuie să intereseze psihopatologia, în sens lărgit, este, de fapt, „experiența vieții interioare” morbide sau „istoria interioară a omului bolnav psihic” la care face referință L. Binswanger. Psihopatologia se va interesa de natura transformării ființei umane și de destinul acesteia ca o nouă conduită ontologică (R. Allendy
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alteralității persoanei umane. Acest punct de vedere antropologic schimbă complet înțelesul suferinței psihice deschizând în felul acesta calea unei abordări psihopatologice de factură antropologică. Abordarea antropologică a fenomenelor psihice morbide pune ca temă de reflecție nebunia, dintr-o perspectivă epistemologică lărgită. În cazul acesta însă nebunia, prin sfera conținutului ei, depășește cadrul strict delimitat al bolii psihice. Prin aceasta sunt depășite „limitele epistemologice” impuse cu strictețe de procesul de „medicalizare” a nebuniei 3. Ceea ce este în esența sa nebunia, depășește cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pot fi reduse exclusiv la conceptele de sănătate și boală. Conținutul lor este mult mai larg, mult mai nuanțat ca semnificații. Punctul de vedere medico-psihiatric opune „boala” stării de „sănătate”. Punctul de vedere antropologic, din perspectiva reflecției filozofice, cu caracter lărgit, „nu vede” între normalitate și anormalitate o opoziție, ci, așa cum spuneam, o complementaritate ca expresie a naturii dialectice a persoanei umane. Ambele stări nu sunt decât ipostaze ontologice, egal posibile, de „a fi” ale persoanei umane. Acest punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt decât ipostaze ontologice, egal posibile, de „a fi” ale persoanei umane. Acest punct de vedere ne obligă să revizuim și să căutăm a înțelege altfel nebunia, diferit de punctul de vedere medical, pentru a-i da o altă interpretare, lărgită, semnificației acesteia. Faptul de „a fi” atât normal, cât și anormal, presupune că ființa umană are o dublă disponibilitate funciară, manifestată printr-o dublă orientare ontologică. Aceasta ne revelează faptul că natura persoanei umane este, cum spuneam, constituită dialectic. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
descoperi că „simptomele bolii psihice” reprezintă materialul din care, din punct de vedere epistemologic, se constituie „discursul (contextul) alteralității” sau al „negativității ființei umane”. Simptomul depășește astfel cadrul criteriologic al delimitării medico-psihiatrice a bolii psihice, devenind prin înțelegerea conținutului său lărgit o veritabilă „semiotică epistemică” a nebuniei. Dar, din această perspectivă, „semiotica nebuniei” iese din cadrele „semiologiei clinico-psihiatrice” constituind, așa cum spuneam mai sus, contextul epistemologic al unei antropologii psihopatologice explicative care justifică statutul psihopatologiei ca domeniu de cunoaștere specific al anormalității
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mod de trăire a bolnavului Gândirea medicală sau raționamentul clinic Boala ca suferință clinică Observarea clinică a bolnavului Sinteza fenomenologică a observației clinice Diagnosticul clinico-psihiatric Fundamentând observația clinică a bolnavilor psihici, pe „metoda fenomenologică”, K. Jaspers ne oferă un cadru lărgit, introducând conceptul de experiență clinico-psihiatrică. Aceasta îmbogățește considerabil cadrul strict medical al examenului clinic. K. Jaspers pune în discuție conceptul de boală ca pe o abatere de la medie, considerată ca reprezentând valorile de normalitate. Abaterea poate fi staționară, fapt care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]