3,223 matches
-
altădată • Disidenți, marginali, neoexistențialiști • Reconfecționarea imaginii • Partida rusă din ȚĂrile Române • Drepturile minoritĂȚii, drepturile majoritĂȚii • Care reconciliere ? • Revoluția, Biserica și ungurii • Clasa politică citește • Șocul lui 11 septembrie • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist • „Revelatorul Kosovo” • „Mai lăsați‑ne cu Europa voastră, suntem de mult În ea !” • Triumfalism globalizant, localism identitar • Deficitul de memorie ca stil de existenȚĂ • Politicieni români, schimbați‑vă dioptriile ! • Medicina tradițională se numește UE și NATO" Mircea Mihăieș: Rămăsesem la momentul alegerilor și la
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
mare pentru mine, și apoi doar am ăă ... am mai pus și alte întrebări. Prefața pe care o face Sara episodului de mai sus este destul de lungă și include o evaluare a experienței („o experiență”). Introducerea include, de asemenea, fraze lăsate neterminate („Ceva foarte”, „Ceva...”) care nu sunt ușor de găsit în discursul obișnuit al Sarei. Acesta din urmă constituie un alt exemplu al importanței pe care o are contextul, și anume considerarea unei expresii lingvistice în contextul stilului de vorbire
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Ferdinand I de Habsburg cu un ordin dat juraților orașului Cluj. Sfatul orășenesc din Lvov solicită sprijinul sfatului orășenesc din Brașov “în stingerea unei datorii de 120 fl. a lui Iaczko Maly, tatăl evreului Salomon, [ân urma] ridicării mărfurilor sale lăsate acolo”. Cneazul Ilia Konstantynovici se angajează în fața regelui Poloniei să plătească vamă, în caz că se va adeveri că n-a fost plătită, pentru cirezile de boi aduse de doi evrei de pe plaiurile moldovenești. E posibil ca în împrejurarea menționată să fie
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
căuta coerența, fără a face legături pentru a articula diferitele scene. Trebuie să țină cont de detalii, precizând, atunci când memoria o permite, numărul, culorile, elementele de decor, hainele etc. Trebuie să fie neutră, iar observațiile ulterioare (impresiile, emoțiile și senzațiile lăsate) trebuie notate între paranteze. 4. Analiza: prima etapă va consta în identificarea deplasărilor, condensărilor și simbolurilor (vezi capitolul III). Pentru a le evidenția, ele pot fi subliniate în modul următor: deplasările cu albastru, condensările cu verde, iar simbolurile cu roșu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
că odată, În viitor, totul va ieși la iveală. Este, de fapt, atitudinea unei conștiințe duale: cea care recunoaște vinovăția și cea care caută să acopere vinovăția. Dar această judecată a conștiinței de sine este amânată În cursul vieții și lăsată să se desfășoare după moartea individului, la Judecata de apoi. Care sunt efectele Judecății de apoi? Ce rol are ea? Este știut că viața Încalcă persoana umană. Depozitară a evenimentelor trăite, persoana se confruntă cu acestea, le interiorizează și răspunde
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
stări emoționale pozitive. Programul recuperator impune ca, în selectarea tehnicilor, să se țină seama de gradarea progresivă a comenzilor, care trebuie să fie executate, pe cât posibil, cât mai corect și în ritmuri diferite (ritm progresiv sau ritm impus), pentru ca engrama lăsată să se fixeze temeinic. ROMBERG (nume propriu) - Probă prin intermediul căreia sunt puse în evidență tulburările de echilibru static. Așezăm pacientul în poziție ortostatică, cu picioarele apropiate, cu vârfurile și călcâiele unite și cu palmele lipite de corp. Dacă pacientul menține
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
-se ca un val, de câteva ori, prin trupușorul chinuit de suferința-i îndelungată. Se simțea fericit dar și trist, că fata a plecat atât de repede. Nu după mult timp ușa s-a mai deschis puțin și prin fanta lăsată fetița i-a făcut smecheros un semn discret cu mâna. Surpriza veni în zilele următoare, când conducerea spitalului primind dispoziție, în conformitate cu indicațiile proletare, a trebuit să facă mixtarea saloanelor. Astfel Nick și codana Maria, au devenit colegi de salon și
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
tare s-ar parfuma. Nu e ușor să rămâi curat pe străzi și la ora asta fiecare dintre aceste tinere deja miroase În locurile care contează ca o brânză franțuzească moale, foarte matură... Sunt amorțite și În privința gândurilor la copiii lăsați acasă, bebeluși de șase luni cu răceli crunte, care dorm În pătuțuri uzate, molfăind suzete și respirând cu greu... imune la gustul persistent de spermă din gură, combinat cu guma de mestecat mentolată, majoritatea de până În optsprezece ani, acest trotuar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cu ochelari Într-o dispoziție capricioasă, primăvăratică, domnișoara Baker gesticulând cu un gest de papă, ca pentru a binecuvânta aerul, În timp ce domnișoara Inglis (mereu În planul al doilea) se Întorcea să vadă ce Îi arăta colega ei. Pălăria cu borurile lăsate a domnișoarei Inglis Îi ascundea trăsăturile șterse. În singura notă avangardistă a lucrării, din capul domnișoarei Baker se Întindea o sârmă groasă, la capătul căreia plutea obiectul admirației sale: un colibri. Toate acestea mi-au fost sugerate de mingea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
tot ce-ți spun, zise ea. Apoi clătină din cap. ― De ce nu poți să fii băiat? Am ridicat din umeri, arătând că n-am nici un răspuns. Nu vedeam nici un apropo În asta. Nici Obiectul. Se uita la mine cu pleoapele lăsate. Ochii ei În lumina zilei, străbătută de curenții calzi care se ridicau din iarba arsă, erau foarte verzi, chiar dacă erau doar niște fante, niște semilune. Capul Îi era aplecat Înainte, sprijinit de brațul balansoarului. Se uita În sus la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mecanica orgasmului feminin. Sau să sondezi motivele psihologice pentru care anumiți bărbați Își expuneau goliciunea pe străzi. În 1968 doctorul Luce a deschis Clinica de Disfuncții Sexuale și Identitate de Gen. Luce Îi trata pe toți: pe adolescentele cu gâtul lăsat care sufereau de sindromul Turner și care aveau un singur cromozom sexual, un X singuratic; pe frumoasele cu picioare lungi și insensibilitate la androgeni; pe băieții XYY, care aveau tendința să fie visători și singuratici. Când erau aduși la spital
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de colaterală ar fi, riscă în orice moment să coaguleze în jurul ei nemulțumiri de tot felul, ca o bubă care se umple încetul cu încetul de puroi, până pocnește. La asta s-o referi Livia? O cercetează precaut pe sub pleoapele lăsate. S-o fi gândit vreodată că uniunea dintre Tiberius și Iulia a fost mai puțin menită să clarifice linia de succesiune la putere cât, mai degrabă, să aplaneze tensiunile și rivalitățile ce riscau să-i zădărnicească munca? Surâde enigmatic. Nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să-i înșele însă vigilența. Mi-a vorbit de un prieten de-al său..., nu... o simplă cu noștință, se corectează ea repede. — Cine? face adormit Augustus. — Nu știu, se apără Livia. Minte! E evident. Principele o privește pe sub genele lăsate. O fi ea mai șireată decât Ulysse, dar și eu mi s vulpoi bătrân. Se abține să nu zâmbească. Cu pleoapele întredeschise, lăsă să-i scape un fluierat ușor, ca un sforăit. — Tu m-asculți, ori ba? îl scutură impacientată
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
înțelege că lecturile publice răspund necesității oricărui scriitor de a primi sfaturile unui auditoriu cât mai larg și select cu putință. Și ne voii de a-și difuza opera. Ca să nu mai spunem că toți aspiră la glorie. Pe locul lăsat liber de Herius vine să se așeze Dorus Sosius. Îi răspunde cu un zâmbet rezervat la salut. Sosiii sunt librari și editori din tată-n fiu, o profesie lansată de bunicul ei și ajunsă la modă astăzi, când s-au
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cei care o plac pe Agrippina. Tânăra se foiește neliniștită, căci nu are darul de a răspunde prompt și nici nu găsește întotdeauna subiectul potrivit atunci când este nevoie. Ușor condescendent, Piso își răspunde singur: — Prefer să o atribui literaturii care, lăsată aproape în pără sire, începe să prindă iarăși viață. Cuvintele îi sunt însoțite de râsete un pic forțate. După un moment de tăcere, glasul Antoniei se înalță calm și egal: — Eu am venit să-mi ascult fiul și fiica. — Pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-l satisfacă? Pielea le e netedă și fermă. Ar trebui să-i dea sentimentul puterii și al plenitudinii. Doar e stăpân pe viața lor. Dar când le atinge devine și mai conștient de decrepitudinea care l-a cuprins. De mușchii lăsați. De carnea care se fleșcăie pe zi ce trece. Se întâmplă ca nici măcar amândouă la un loc să nu mai reușească să-l stârnească. Sunt atât de prostuțe și neîndemânatice! Uneori și-ar dori să le bea sângele. Să se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
contrazis în public. — Mă las pe mâna ta, adaugă moale, ca să arate că nu e convins de justețea spuselor celuilalt. Se mai foiește un timp, neștiind exact ce trebuie să le mai spună. Rufus îl supraveghează pe sub pleoapele pe jumătate lăsate. De obicei asta e sarcina lui. Ce l-a apucat azi? După câteva minute, Vittelius pare că se decide. Adoptă o poziție marțială și spune cu glas bubuitor: Aveți grijă cum luptați! Scade tonul: — Știți doar că prezidează Drusus, fiul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lor făgăduiește să-i ocrotească pe misionari și să îngăduie libertatea propovăduirii, aceasta nu înseamnă că e o promisiune din partea împăratului Japoniei. — Tu... îl întrerupse Velasco de pe scaun, tu și Ordinul Sfântul Petru din care faci parte vreți să vă lăsați păgubași acum că nu puteți pune capăt prigoanei creștinilor. Însă eu... sunt încredințat că putem șterge ura japonezilor față de creștini pe care voi le-ați trezit-o! Velasco strigă din toate puterile, uitând că de față erau și episcopii. Văzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
scrisoarea, regele Japoniei i-a alungat din țară pe toți misionarii și călugării care trăiau acolo. Mai mult, de acum încolo nu mai îngăduie nici unui misionar să mai pună piciorul în Japonia. Și tu, și solii japonezi... trebuie să vă lăsați păgubași. Scrisoarea era un înscris oficial datat noiembrie 1614. Iscălitura guvernatorului Juan de Silva țopăia ca un pitic pe ultimul rând. Velasco își păstră cumpătul. În momentul acela îi trecea prin fața ochilor imaginea judecății episcopilor din Madrid. Chipul acelui episcop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
vor întreba despre toate acestea la Manila. Când ceilalți soli au părăsit Japonia, eu m-am sfătuit cu vreo câțiva preoți și călugări franciscani care erau deja în Japonia și am rămas la Edo. Chipurile, urma să închei niște treburi lăsate neterminate de către soli și să le servesc drept tălmaci trimișilor străini care aveau să vină în Japonia de atunci încolo. Întrucât japonezii știau că sunt preot creștin îmi tot aminteau necontenit de scrisoarea trimisă de cârmuitorul japonez la Manila în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
udă de sânge, de când măturase spinarea taurului. „Gata, ultima.“ Față-n față cu taurul, după ce se Întorsese cu el de fiecare dată, Manuel Îi oferi capa pe care o ținea cu ambele mâini. Taurul Îl privi. Pândindu-l, cu capul lăsat, taurul Îl privea, Îl pândea. „Ha!“, făcu Manuel, „Toro!“ și, lăsându-se pe spate, zvârli capa-n față. Uite-l cum vine. Păși-ntr-o parte, zvârlindu-și capa În spate, și pivotă, așa că taurul o urmă și se trezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mai fie nici un drum istoric, doar drumul nostru nenorocit Înapoi În America! Da, fu de acord Lulu. La fel cred. Atunci de ce nu zburăm până la Mandalay și să Începem călătoria de acolo? Ea dădu Încet din cap, cu colțurile gurii lăsate. Se vedea clar că nu-i plăcea această idee. În dimineața asta, Înainte să ajungeți, am schimbat totul pentru voi să sosiți acolo mai devreme. Aceleași orașe, aceleași hoteluri, numai data mai devreme. Fără griji. Dar dacă zburăm la Mandalay
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
se auziseră mai devreme țipetele acelea Îngrozitoare. Porcul proaspăt tăiat era așezat pe-o parte, pe o platformă din piatră. De la gât i se scurgea Încă sângele, iar o parte din el fusese deja strânsă Într-un vas mare și lăsată să se Închege. Pe un grătar se găsea o grămadă impresionantă de surcele care ardeau. Doi bărbați se pregăteau să Înceapă să curețe porcul, cu cuțitele și gălețile la Îndemână. Într-un colț, niște femei tinere alegeau verdețurile din coșuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pe Walter pe când era adânc cufundat În somn pentru că, Îmi dădusem eu seama, acolo, În vise, În imaginație, În amintiri, puteam intra În contact cu ceilalți. Senzorialul nu-mi mai folosea acum la nimic. Dar puteam trăi Într-o conștiință lăsată să plutească liberă, fără să fie ancorată În realitate. Conștiința mea se putea suprapune peste a lui, care era acum extrem de maleabilă. Și astfel, prin osmoză, i-am transmis amintirea conform căreia eu l-aș fi sunat cu o solicitare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
din spumă sintetică, comprimată și acoperită cu o folie de plastic, legată cu o sfoară și prinsă deasupra unui automobil break. Cu o mișcare de cuțit tăiară și sfoara și folia protectoare. Canapeaua fu extirpată ca o tumoare și apoi lăsată să se desfacă până la o dimensiune atât de mare Încât ți se părea imposibil să fi Încăput Într-un pachet atât de mic. Pasagerii - trei bărbați și o femeie - păreau speriați și amărâți. O bătrână se apropie de mașină oferindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]