1,447 matches
-
din 7 mai 1887, criticul se amuza pe seama tuturor regulilor moderne ale sacrosantei descrieri, constatînd absența descrierii fizice din romanul abatelui Prevost; îi ironiza pe romancierii naturaliști care, dacă ar fi fost în locul acestuia, nu s-ar fi dat în lături de la a "descrie hanul, bucătăria (...) acel du-te-vino al slugilor, vesela și camera" și de a împăna povestirea cu fraze precum "era o căldură din acelea exasperante și înăbușitoare cum sînt în serile de vară (...) urca pînă la noi o mireasmă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lemn bătut în părete1e casei părintești, pe care Pepelea a vândut-o unui om. Omul acela avea o fată cuminte și "mândră nevoie mare". Pepelea ar fi vrut să ia fata și nici fata "nu s-ar fi dat în lături", dar tatăl fetei se opunea. Pepelea îi cumpără casa cu o condiție, nu-i vinde și cuiul din peretele din răsărit. Pepelea avea întotdeauna ceva de pus ori de luat din cuiul lui, iar asta se întâmpla când omul lipsea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mă-ta a zis că mai curând ar da țâță la o vițică decât sor-tii, ca barem să nu crească o curvă!" sau "Huo, prusacilor! Huo, împuțiților! Grohăitorilor! Rahați cu ochi! Bastarzi de popi! Pui de târfă! Hoitarilor! Putregaiurilor! Lăturilor! Mortăciunilor! Boaitelor! Sectanților! Hoituri de pisici! Râioșilor! Băloșilor! Învârtiților! Păduchioșilor!"*, de o parte crima, de cealaltă un rit de trecere? violență sau joc? La fel, pedeapsa corporală a fost mult timp socotită o practică banală, normală, chiar indispensabilă în Occident
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
toate privințele de aceeași părere cu fariseii. Dar ei iubesc atît de mult libertatea în-cît apără cu înverșunare, recunoscîndu-l pe Elohim drept unicul lor stăpîn și rege. Sînt gata să înfrunte orice fel de moarte și nu se dau în lături de la suprimarea rudelor și prietenilor, spre a nu recunoaște vreun om ca stăpîn. Întrucît mulți oameni au văzut cu ochii lor asemenea fapte, mă feresc să vorbesc mai pe larg despre îndă- rătnicia lor. Nu mă tem deloc că vorbele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
altoiurile străine, pe care le-au convertit în opere de patentă originalitate", pentru a accepta în final că "arhitectul care a gîndit clădirea aceasta (nuvela Kir Ianulea n.n.) a cunoscut un proiect străin" și că "nu s-a dat în lături să folosească și cîteva piese prefabricate"; trec peste maniera tip advocatus diaboli și semnalez alte moșteniri cu bucluc: celebra Scrisoare pierdută rezonează cu O alegere la Senat publicată în 1878 de I. Negruzzi și cu Une camaraderie a lui Scribe
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
intelectuală a Occidentului", care ar "începe cu filosofia carteziană" (Roșu, 1936, p. 126). Același N. Roșu, într-o lucrare ce se dorea a fi "Prolegomene" la Sociologia națiunii, atinge paroxismul mișcării contra-luministe și anti-rațiune. Gazetarul extremist nu se dă în lături de la expresii de o vulgaritate explicită: "Matroana voință și curva rațiune, sulemenite de fardul libertății de gândire, treceau din mână în mână în lupanarele filosofiei oficiale" (p. 130). Undele diatribelor antidemocratice izvorâte din redacțiile gazetărești își găseau ecouri în emisii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
durerea resimțită acut, și plânge pierderea femeii iubite pe un ton elegiac („Eu cel prin moarte văduvit,/ De fericire jefuit,/ Suflet stingher, surpat, urând/ Zilele, nopțile la rând!/ Viața-mi urăsc, și orice desfături,/ Zvârl tot ce-i bucurie-n lături. Credea-va cine m-a zărit/ Că jalea însăși a ntâlnit,/ Căci eu sunt jalea, jalea-s eu.” 642), prilej pentru poet de a-l interoga în legătură cu pierderea suferită și de a-l provoca la confesiune. Mărturisirea devine o adevărată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe broască și i-a zis să se ducă în fundul apei și să vadă dacă este pământ. (...) Dumnezeu a poruncit apelor să se retragă și să iasă pământul deasupra. Apele au ascultat porunca lui Dumnezeu și s-au retras în lături și pământul stă deasupra apelor mereu până la vremea de apoi...".193 A. OBICEIURI FAMILIALE 1. APA În ritualurile de trecere, la români, apa antropomorfică descrie cadrul universal al desfășurării ceremonialului, făcându-l părtaș la procesualitatea logos-ului întemeietor de noi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
perspectivă cosmică, numărul trei simbolizând împreunarea dintre Cer și Pământ: "Sculați, boieri, nu somnați, / Că nu-i vremea de somnat, / Că-i vremea de colindat / Că cocoșii și-au cântat, / De tri ori / Până-n ziuări, / Cu tri raze-n tri lături. / Întâia-i rază unde-și rază? / Rază-n vârșii munților, / Pe poalele brazilor; / Și a doua rază d-unde rază? / Rază-n șes / La grâne verzi; / Ș-a tria rază unde-mi rază? / Rază-n cruce de fereastră, / La fereastră
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rigide" (V.N.). În Reflecții asupra revoluției din Franța, principala lucrare a fondatorului gîndirii conservatoare, citim o laudatio adusă prejudecății și înțelepciunii ascunse în ea: Este mai înțelept să perpetueze prejudecata, cu ceea ce are rațional în ea, decît să arunce în lături haina prejudecății și să nu lase în loc decît rațiunea goală; căci prejudecata aduce cu sine și un motiv care pune în acțiune acea rațiune cuprinsă într-însa. precum și un atașament care îi asigură permanența. Prejudecata este totdeauna gata de a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tehnica utilizata în interiorul organizației: urmând sfatul profesorului Bocancea, venea la ședințele de birou județean cu deciziile gata luate lăsându-și adversarii să se defuleze terapeutic în scandaluri de pomină, unde accepta senin, cu un zâmbet budist pe față, troaca de lături pe care, nestăpâniți, diverși bipezi, lejer alfabetizați, i-o prăvăleau în cap. Era un minunat test de anduranță și, pas cu pas, toți dușmanii astfel deconspirați au putut fi lesne îndepărtați. Cu cei mai șmecheri, care aveau voturi în spate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
e ceva mai mult decât pare: o blondă sulfuroasă la care bizonul electoral grohăie pofticios, dar, finalmente, admirativ. Ascensiunea ei rapidă în vârful piramidei, dexteritatea cu care a folosit eficient trambulinele la îndemână (conjugale, profesionale, politice), stăpânirea de sine la lăturile răsturnate peste ea periodic de "presa ticăloșită", precum și rolul de declanșator al unor crize comandate de la Cotroceni, o fac demnă de interes și pentru un analist. N-am nicio îndoială că știe foarte bine că poziția privilegiată pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o conjunctură favorabilă, de maximă focalizare mediatică, pentru ca primarul Sibiului să declanșeze, în mintea milioanelor de telespectatori, declicul că el este "neamțul de care avem nevoie", cel care prin rigoarea, cinstea și farmecul personal ar putea fi, în ciuda hârdaielor de lături prăvălite imediat, la comandă, de singura televiziune aservită președintelui, personajul providențial care să scoată țara din impas. Chiar dacă niciunul dintre liderii partidelor care s-au folosit acum de politicianul german nu are înțelepciunea de a vedea că domnia sa este singurul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a demonstrat cum ar trebui să arate frunza turismului nostru - ba chiar, spre amuzamentul general, a mai și dat, din când în când, la o parte, ușurel, acest cache sex preistoric, spre panica producătorilor de la Realitatea TV, cărora bărdăcile de lături aruncate în capul președintelui și a pedeleilor le sunt dragi, dar țâpuriturile deocheate ale lăutarilor la chef le cauzează la CNA. Salut această ințiativă a lui Mircea Dinescu de a redeveni el însuși și îi mulțumesc că ne-a însoțit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
urma mea, până la gardul din fundul grădinii, pe care neavând vreme să-l sar, o cotigeam înapoi, iar prin cânepă, fugind tot iepurește, și ea după mine până-n dreptul ocolului pe unde-mi era iar greu de sărit; pe de lături iar gard, și hârsita de mătușă nu mă slăbea din fugă nici în ruptul capului!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (b) "Să-ți spun drept, cât era Ionel mititel, mai mergea; acu, de când s-a făcut băiat mare, trebuie să
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ale cabi-rilor ce locuiau în insula Samos. Tucidide observa că: ,, așanumita Eladă nu arată a fi locuită statornic de mult timp; ci s-au întîmplat strămutări de noroade înainte vreme, care-și părăseau cu ușurință pămîntul și se dădeau în lături cu ușurință din fața neamurilor ce veneau peste ele.” Iliada are la bază conflictul dintre pelasgul Ahile și aheul Agamemnon, care s-a iscat în timpul asediului cetății Troia, ochită de aheu că ar trebui scuturată de toa-te averile pe care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
giuvaer de pahar, o minune ce-i deteră tracii, Cînd pe la dînșii fusese ca sol...’’ Și aceste informații din Iliada, arată că la sud și nord de Istru erau populațiile geti-ce cu o cultură dezvoltată, care nu se dădeau în lături cînd era pe undeva ceva arțag chiar dacă mai tîrziu urmașii aheilor și dorienilor au încercat să-i îngroape în uitare după ce le-au furat mare parte din cultură! Pausanias în Călătorie în Grecia spune despre arcadieni că aceștia susțin despre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
adus pe corcie pînă acasă și imediat moare. Cred că vicleanul Octavian a pus la cale această mișelie a uciderii fiului lui Cotizo pentru ca alianța să fie anulată. Dacă geții ar fi fost un popor de barbari așa cum au mîncat lături grecii și latinii pe această temă, atunci nu ar fi existat o umilință mai mare pentru un împărat roman decît să-și dea fata unor sălbatici care se considerau egalii lui. Prea pute această mizerie antică a mincinoșilor de profesie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
boierului, în calea căruia se ivesc mulțime de piedici, în urma unui semn rău. Plouă grozav, o pădure arde. Prozaică în aparență, poezia e străbătută de fior fantastic, și iată o bună scenă de noapte spectrală: Dodată calul se încordează! S-aruncă-n lături, se spăimîntează! Se svîrcolește! de frică multă, Nici bold, nici glasul nu-mi mai ascultă. Ager descalec, văz jos turtită Albind o trâmbă învăluită! Vântul stătuse, ploaia-ncetase, O raz-a lunei se arătase, Cea cât o mince stârcită mică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la "Junimea" era cam aceasta: 1. 1. absolută potrivire între fond și formă. Mai bine deloc universități,licee, reviste, cărți, dacă reprezintă o formă goală fără implicarea conținutului; 2. 2. inaugurarea spiritului critic în scopul de a se arunca "în lături"tot ce vine ca formă goală a civilizației, fără cuvenitul cuprins; 3. 3. așezarea criticii în marginile adevărului, adică descătușarea eide orice constrângere din afară. Aceste puncte dădeau un program negativ. Prin Convorbiri literare (1 martie 1867) se începe în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
originală de a trata fabulosul, realistic, așa cum va proceda și Caragiale în Kir Ianulea. Între dracul prefăcut în copil și Stan se încinge în poartă un dialog rupt din viața zilnică: "- Țibă! Hormuz, na! Bălan; nea! Zurzan; dați-vă-n lături (cotarle)... Da de unde ești tu, măi țică? și ce cauți pe aici, spaima cînilor? - De unde să fiu, bădică? Ia sunt și eu un băiat sărman, din toată lumea, fără tată și mamă și vreau să intru la stăpîn." Tot ce în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ardelenesc (Vasile Corbeiu) sunt neglijabile. Capitolul XV "LITERATORUL" ALEXANDRU MACEDONSKI Pe cât de mulți fură prozeliții "Junimii", pe atât de înverșunați se arătară adversarii ei. Maiorescu (din motive mai mult personale decât teoretice) e combătut cu stilul lui însuși, dat "în lături". La Revista contimporană (1 martie 1873) se strânseră un număr de inamici, încercînd a sugera prin titlu că îi privea literatura sub raportul conținutului, că înțelegeau anume să se aplice la viața "contimporană". Maiorescu îi ironiză crunt. Revista cu atitudini
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
laturi protivnice argații Seceră brazde prin holda de grâu sau de orz pe pământul Unui bogat moșier și dese poloagele pică; Astfel troienii și aheii se tot secerau cu grămada, Unii la alții sărind și nimenea nu se da-n lături. Odiseea, fiind tradusă în endecasilabe, are un mers mai natural. Aci autohtonizarea e desăvârșită. Zeii poartă opinci, stau pe scăuieșe, mesele sunt geluite, lavițele învelite cu lăicere, eroii se lauă, își pun primeneli. De la întîiele replici ai impresia a fi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
viața mahalalei bucureștene, G. M. Zamfirescu a debutat printr-un "ceremonial", Madona cu trandafiri, care e un fel de grotesc mai degrabă decât roman. În schimb Maidanul cu dragoste și Sfânta mare nerușinare sunt din speța romanului ciclic. Mediul de lături și insalubritate, unde copiii tânjesc anemici, e acela din opera Sărmanului Klopștock, cu mai puțină pastă dar cu mai multă tehnică literară. În scopul de a ne oferi un mare tablou de umanitate, scriitorul ne înfățișează câteva nuclee adunate într-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și simplu, pe Anton Pann. O Întîlnim peste tot: În parabole și istorioare morale sub chipul urîțit de acreala sufletului. Arma ei redutabilă este gura rea. Femeia bună este, după Pann, aceea care nu cîrtește și nu se dă În lături de la treabă. Punctul lui de vedere este rudimentar țărănesc: femeia să fie vrednică și sănătoasă: „Că ei țăranii, n.n. nu caut avere, Ci nevastă cu putere, Ceva de ani măricică, Ca pe „nu poci” să nu-l zică, Să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]