4,444 matches
-
o reverie a contemplării lumii interioare. În sufletul ei „doarme” un cântec al iubirii, „tradus” în limbajul poetic prin cuvinte magice, prin rime - ispite ale cuvintelor - încărcate de semnificații și de sugestii magice. Chiar și Ardealul „doarme” ascuns în centrul labirintului din „casa” sufletului ei. Prin poezie, Ardealul „ec-sistă”, „iese - din ascunderea” sufletului, cum ar spune Martin Heidegger (Originea oprei de artă, Editura Univers, București, 1970): „Sub streașina casei ce straniu rostește tăceri/ Ferită de vântul nebun, de ploi, de ninsori
POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI – COMORI DE MIR de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359153_a_360482]
-
miraculos al copilăriei și al adolescenței. Aducând un elogiu limbii române, scriitorul afirma: „pentru orice exilat, patria e limba maternă pe care continuă să o vorbească. (...) Nu este vorba, deci, numai de o patrie exclusiv interioară, onirică.” (Mircea Eliade, Încercarea labirintului, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1990, p.43). Din perspectiva acestei afirmații, se poate vorbi de o prezență veșnic vie a patriei în imaginația istoricului religiilor, patrie pe care, prin această prezență, nu a părăsit-o niciodată. Limba română a devenit un
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
ci întâlnirea cu „modelul mental”, o împlinire a prea plinului sufletesc, o regăsire a sinelui. Personajele demonstrează, în variatele lor confesiuni, că orizontul așteptării a fost pozitiv, că experiența exilului nu e o aruncare în neant, ci o „chemare” în labirintul existențial, în sensul căutării acelui centru care să dea un sens real vieții, să anuleze hazardul, nonsensul, să facă din viață un potențial de neogeneze, de noi semnificații care să aducă existența emigranților la adevărata ei lumină și valoare. Exilul
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > EPOCI MODERNE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 486 din 30 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului EPOCI MODERNE Vor dispare crânguri verzi, Merii plini de prin livezi Vor fi asfaltate alte străzi, Labirinturi unde să te pierzi! Vom avea alte false vitrine, La geamuri prin magazine. Vor fi plasate doar plasme, Care vor transmite basme! Vei apăsa pe niște butoane, Ca să cumperi trei batoane, Din acelea de ciocolată, Cu E-uri, nu adevărată
EPOCI MODERNE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359225_a_360554]
-
Cluceru Udricani nr. 20, et. 5 E-mail: bnpivariba2000@yahoo.com, bnpivariba@birounotarialbucuresti.ro ... 499. Societate Profesională Notarială "Dragomir și Eftimescu" Dragomir Ioana-Cristina, notar public înregistrat în RNENP sub nr. 3056/2020 Eftimescu Mihai Marian, notar public înregistrat în RNENP sub nr. 496/2013 Adresă: Str. Labirint nr. 104, et. 1, ap. 3 E-mail: dragomir.ioana-cristina@enp.ro, notar.eftimescu@gmail.com, eftimescu.mihai@enp.ro ... 500. SOCIETATE PROFESIONALĂ NOTARIALĂ "RADU MIRELA-SILVIA ȘI ASOCIAȚII" Ștefănescu Elena, notar public înregistrat în RNENP sub nr. 3114/2021 Radu Mirela Silvia, notar public înregistrat în RNENP sub nr. 718/2013
ANEXĂ din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296518]
-
Societate Profesională Notarială - "Consensus" Ciobanu Alin Constantin, notar public înregistrat în RNENP sub nr. 421/2013 Ungureanu Ana-Daniela, notar public înregistrat în RNENP sub nr. 2985/2019 Rasalingam Maria-Arșaluis, notar public înregistrat în RNENP sub nr. 2405/2013 Adresă: Str. Matei Basarab(Ansamblul Labirint) nr. 69, bl. L109BIS, parter, cam. 1, 5, 6, 7 folosință exclusivă, împreună cu cota de % din cam. 2, 3 și 8 (folosință comună) precum și din dependințele întregului spațiu E-mail: alin.ciobanu@gmail.com, consensus@cnpb.ro, daniela@notariat-consensus.ro, maria@notariat-consensus.ro, rasalingam.maria@enp.ro ... 554. Iacob Ioana
ANEXĂ din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296518]
-
nr. 360 din 2023 a plecat la drum cu ambiții nobile - echitate, predictibilitate, respect pentru contributivitate. Frumos în teorie. În practică, însă, realitatea s-a împotmolit în birocrația caselor de pensii, unde procedura de recalculare s-a transformat într-un labirint administrativ. Nu întâmplător. S-a dorit, probabil, așa. Ca să se mai câștige timp, eventual, până la următorul ciclu electoral. În tot acest timp, România rămâne cu a doua cea mai mică speranță de viață la 65 de ani din
MOȚIUNE SIMPLĂ nr. 3 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296977]
-
și în interior cu alte forme, curgeau primele vise date cu tuș și primele șoapte ce palpitau să torn ideile mai repede căci Timpul era pe cale să adoarmă și probabil cu acea baghetă adormită putea să facă să iasă din labirintul Lui Creația. Ca un psiholog, fenomenolog sau semiot, încercam să-i controlez temperamentul și Timpului , și hârtiei și începui calm să ornez mijlocul acestei banale coli cu delicatesuri proaspete, cu creaturi gelatinoase, figuri anoste, idei fără logică, așezate amorfic. Caracterele
NOUĂ ANI LA PORȚILE HADESULUI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340247_a_341576]
-
LX, 2009, nr. 1 - 2, p. 93; Olimpia Berca, Dan Florița-Seracin - proza dramelor indefinite - , „Banat”, VII, 2010, nr. 2, p. 10; Constantin Buiciuc, Dan Florița-Seracin: Scrisul românesc în Banat. Lirica interbelică, „Banat”, VII, 2010, nr. 9, p. 4; Alexandru Ruja, Labirint critic, „Orizont”, XXII, 2010, nr. 11, p. 8; Alexandru Ruja, Labirint critic, "Orizont" XXIII, nr. 12, p. 11; Cristian Ghinea, Seducția romanului - Dan Florița-Seracin, "Întoarcere din larg", "Reflex", XII, 2011, nr. 7-12, p. 85-86 ș.a. Referință Bibliografică: Dan Florița Seracin
DAN FLORIŢA SERACIN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340349_a_341678]
-
proza dramelor indefinite - , „Banat”, VII, 2010, nr. 2, p. 10; Constantin Buiciuc, Dan Florița-Seracin: Scrisul românesc în Banat. Lirica interbelică, „Banat”, VII, 2010, nr. 9, p. 4; Alexandru Ruja, Labirint critic, „Orizont”, XXII, 2010, nr. 11, p. 8; Alexandru Ruja, Labirint critic, "Orizont" XXIII, nr. 12, p. 11; Cristian Ghinea, Seducția romanului - Dan Florița-Seracin, "Întoarcere din larg", "Reflex", XII, 2011, nr. 7-12, p. 85-86 ș.a. Referință Bibliografică: Dan Florița Seracin / Dan Florița Seracin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 209, Anul
DAN FLORIŢA SERACIN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340349_a_341678]
-
în vânt spre o altă stare de bejenie; atunci galopul unui cal venea cutremurând pădurea ca o nălucă și prin el vedeam fetele despletite de cozi ca niște naiade antice și mama îmi spunea rugăciuni să mă depărteze de acest labirint; ploile nopții micșorau cerul și gândul meu se ascundea în capcanele beznei și călcam pe morminte de întuneric unde grăitorul îmi spunea povești despre viață și despre moarte și despre altecele... marți, 16 decembrie 2014 Referință Bibliografică: despre copilărie / Ion
DESPRE COPILĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340387_a_341716]
-
într-un fel sau altul tot încercam să facem ceva bun pentru copii, mulți din cancelarie veneau cu gândurile cele mai frumoase, dar, practic, nu știam cum. Și ideea e că foarte multă vreme am rătăcit într-un soi de labirint, întrebându-mă ce să fac. Ce-ul era evident, pentru că ținea de conținuturi, eu predam română și trebuia să îi ajut pe copii să învețe română. După aceea, m-am prins că nu era despre a-i învăța să treacă
Veriga lipsă din școala românească. „Nu poți să pui structură în capul unor copii dacă nu reușești să construiești mai întâi o relație cu ei” () [Corola-blog/BlogPost/338335_a_339664]
-
lui Iov: 7. El își bate joc de zarva orașelor; el nu aude strigătele niciunui stăpân. 8. El străbate munții, locul său de pășune, si umblă după orișice verdeața. Era vorba despre... măgar. Soarta omului e un itinerar printr-un labirint. Un itinerar pe care nu îl putem trasă decât după (și pe masura) ce l-am parcurs. Din când în când, primim indicii că ne aflăm pe drumul cel bun. Viața e o călătorie inițiatica. Ne putem bloca în calvarul
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
să străbatem drumul de întoarcere împliniți. De ce e drumul spre Centru un calvar? Pentru că, dacă ai un ochi ațintit pe destinație, iti rămâne un singur ochi pentru a putea privi drumul. Dacă îi ațintești pe amândoi, orbecai (proverb chinez). Prin Labirint. J. L. Borges, genial, conchidea într-o povestire că labirintul perfect e o linie dreaptă. În geometrie, linia dreapta e drumul cel mai scurt între două puncte. Iar drumul cel mai scurt între două puncte, în viață, spunea Bruce Lee
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
Centru un calvar? Pentru că, dacă ai un ochi ațintit pe destinație, iti rămâne un singur ochi pentru a putea privi drumul. Dacă îi ațintești pe amândoi, orbecai (proverb chinez). Prin Labirint. J. L. Borges, genial, conchidea într-o povestire că labirintul perfect e o linie dreaptă. În geometrie, linia dreapta e drumul cel mai scurt între două puncte. Iar drumul cel mai scurt între două puncte, în viață, spunea Bruce Lee, e simplitatea. În lumea complexă a oamenilor, simplitatea e un
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
Toate Articolele Autorului Sorbind vraja naturii, mă aflu pe-o creastă, În zorii zilei, prin pădurea măiastră, Printre izvoare, cerbi și zvelte căprioare, Admirând creația divină în floare! În mirifica pădure oxigenată, Stau în Mama natură, cea fără de pată, În labirintul de poteci de prin desișuri, Simt briza răcoroasă-n palme, prin frunzișuri! Omule, care-i menirea ta pe-acest pământ? Simt că Bunul Dumnezeu, prin dulcele-i cuvânt Ne cere doar să simțim puterea divină... S-o folosim cu drag
SĂ NE BUCURĂM DE DIVINITATE de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340097_a_341426]
-
ultima rază a soarelui pe pielea feței.” Citind această poveste te simți transportat în Constantinopolul secolului al XVI-lea, în lumea fascinantă a curții sultanului Murad III. Purtat pe aripile imaginației, te plimbi pe culoarele palatului urmat de eunuci în labirintul camerelor din palat, asemeni femeilor din harem pregătite pentru noaptea cu sultanul. Ai tot timpul în gând speranța că pentru Celia și Paul drumurile lor se vor intersecta din nou. Din paginile cărții se aud șoapte și mirosul uleiurilor și
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
temperată, care îl determină pe rege să se îndrăgostească atât de tare de ea încât să divorțeze de Caterina de Aragon pe motiv că această căsnicie este blestemată de vreme ce regina nu îi poate oferi un moștenitor. Romanul este un întreg labirint de intrigi și secrete, toate învârtindu-se în jurul regelui Henric. Mary nu mai este de nici un folos la curte, dar trebuie să o susțina pe Anne, care, în ciuda promisiunii făcute, nici ea nu îi poate oferi regelui un băiat. Iar
Philippa Gregory : Surorile Boleyn. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339451_a_340780]
-
de la eroarea functionarlor. Eroare care se comite la transcrierea numelui său, perindarea amețitoare, prezentarea unor instituții care își schimbă mereu sediul, toate aceastea amplifica și mai mult încurcăturile în plasă cărora se zbate personajul. Goana aceasta se transformă într-un labirint grotesc al lumii exclusive și date peste cap, al instituțiilor statului. Protagonistul Diavoliadei pare a fi singurul om normal într-o lume nebună, halucinanta, populată de strigoi și roboți. Această lume va pune stăpânire și pe el, Korotkov devenind o
Mihail Bulgakov: Ouăle fatale. Diavoliada. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339450_a_340779]
-
nemurirea vieții afective, a sensibilității și rafinamentului său intelectual. În setea de divin, de absolut, un topos concret se particularizează, acela al nașterii Poetului. Prin tehnica juxtapunerii, ca procedeu literar, poetul construiește în jurul fiecărui element al universului liric paranteze spre labirintul limbajului, în comunicarea cu Nemărginirea. Fascinante prin complexitate, adevăr și frumusețe, ele potențează trăirile - imperfecțiuni ale suferinței - dar care îl ajută să treacă punțile până la suprema formă de existență: Poezia! Evanghelia Apocalipsei - Epifanii împlinește cele două arii semantice, una religioasă
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
-urile poeticii sale nu sunt legate de un spațiu anume, ele fiind cele generale ale umanității. Sonete sau poeme lungi cât un volum, haiku-uri sau poeme în vers alb, versurile sale - meditații asupra existenței umane - ne invită într-un labirint plin de enigme. Disperat, acid, nihilist și debordând de încredere, interogativ-filosofic și exclamativ, retoric și încifrat, romantic și de o terifiantă luciditate, melancolic și gânditor profund și teatral, plin de entuziasm și golit de iluzii, el este preocupat continuu de
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
El se mișcă în cadrele unei libertăți iluzorii (este liber să meargă la serviciu, se întâlnește cu femei, caută avocați ) însă evoluția procesului, cu toate că îl obsedează pretutindeni, nu depinde de el. Omul devine o cifră neglijabilă, un dosar purtat prin labirintul birocratic în care deciziile instanțelor invizibile întârzie la infinit. Universul kafkaian este prin definiție straniu, absurd, rigid, determinist, generator de perpetuă suferință. Acestei realități mundane îi corespunde o arhitectonică inteligibilă la fel de impersonală, absconsă, arbitrară și incomprehensibilă. În fața unei astfel de
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
al cronicilor, se evaluează, în mod instruit și mobil, aspectele originale ale volumelor vizate. Moara de nisip de Viorel Știrbu e o „stranie întâlnire între imaginarul povestirii și evenimentele reale înfățișate”, „cel de-al treilea roman al lui Florin Logreșteanu, Labirinturi, este un roman polifonic, psihologic și de idei”, iar în Trecătorul, roman semnat de Ion Floricel, regăsim „o lume a sensului moral și a tâlcului adânc”. Evidențiem noblețea comentariului asupra cărții lui Zaharia Gărău-Borloveanu, Zborul frânt al păsării de pradă
Petre Ciobanu: Minotaurul şi floarea de crin / Minotaur and lily flower, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339579_a_340908]
-
discontinuităților de tot felul, poveștile rămân singurul conectiv” (p. 54). Acest al doilea jurnal permite literaturizarea și nu se mai concentrează pe „regăsirea de sine”: Aici se dă curs unor experiențe livrești și, uneori, îl vedem pe diarist „rătăcit în labirintul livresc” (p. 115). Dincolo de această raportare a eului la imaginar înregistrăm și preocuparea raportării eului și alterității la persuasiune. Se constată că „omul contemporan” este „vulnerabil în fața formelor de persuasiune, între care publicitatea ocupă primul loc” (p. 176). Totodată, se
Constantin M. Popa: Cum se comunică sfiala şi devoţiunea, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339630_a_340959]
-
din transcrierea a 12 dintre convorbirile avute de Radu Călin Cristea la Radio Europa Liberă în intervalul 2 noiembrie 1999 - 24 iunie 2000 cu personalități ale spațiului public și ale elitei românești. Axa izotopică se cristealizează sub titulatura „Amintiri din labirintul tranziției”. Abordarea subiectelor, cele mai multe derivate din tema tranziției, se realizează în cadrul unei grile asumate și cantonate în „caracteristicile jurnalismului cultural”. Autocalificarea demersului cadrează cu standardul de „interviu cultural” așa cum se desprinde din cercetările de specialitate. (Profesoara Gabriela Rusu-Păsărin, în studiul
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]