1,876 matches
-
lactat de 4 mmoli/l, pentru a identifica pragul anaerob, pentru că, majoritatea cercetărilor arată că, cei mai mulți sportivi pot menține viteze de înot corespunzătoare celor 4 mmoli/l pentru aproximativ 30 de minute. La viteze mai mari și concentrații corespunzătoare de lactat mai mari, sportivii obosesc în mai puțin de 5-15 minute, iar la viteze mai mici și concentrații de lactat mai scăzute, ei pot menține efortul timp de 60 de minute sau mai mult, fără nici un pericol. Din această cauză, Mader
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
viteze de înot corespunzătoare celor 4 mmoli/l pentru aproximativ 30 de minute. La viteze mai mari și concentrații corespunzătoare de lactat mai mari, sportivii obosesc în mai puțin de 5-15 minute, iar la viteze mai mici și concentrații de lactat mai scăzute, ei pot menține efortul timp de 60 de minute sau mai mult, fără nici un pericol. Din această cauză, Mader a tras concluzia că: vitezele prea mari sunt prea rapide pentru a menține durata adecvată stimulării aerobe, la concentrații
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ei pot menține efortul timp de 60 de minute sau mai mult, fără nici un pericol. Din această cauză, Mader a tras concluzia că: vitezele prea mari sunt prea rapide pentru a menține durata adecvată stimulării aerobe, la concentrații ridicate de lactat, iar celelalte sunt prea lente, pentru a supraîncărca metabolismul aerob, la concentrații scăzute ale lactatului. Mader a elaborat un așa numit „test al celor două viteze”, pentru a stabili viteza de înot corespunzătoare pragului de 4 mmoli/l. În acest
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Din această cauză, Mader a tras concluzia că: vitezele prea mari sunt prea rapide pentru a menține durata adecvată stimulării aerobe, la concentrații ridicate de lactat, iar celelalte sunt prea lente, pentru a supraîncărca metabolismul aerob, la concentrații scăzute ale lactatului. Mader a elaborat un așa numit „test al celor două viteze”, pentru a stabili viteza de înot corespunzătoare pragului de 4 mmoli/l. În acest test sportivii au înotat două repetări cronometrate de 400 m, cu o pauză de 20
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
corespunzătoare pragului de 4 mmoli/l. În acest test sportivii au înotat două repetări cronometrate de 400 m, cu o pauză de 20 de secunde între ele. Prima s-a înotat la 85-90 % din viteza maximă, astfel că, concentrația de lactat a depășit-o pe cea de 4 mmoli/l. A doua repetare s-a înotat la un efort maxim. Mostre de sânge au fost luate, în timpul pauzei de odihnă, din 2 în 2 minute timp de 9 până la 11 minute
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cea de 4 mmoli/l. A doua repetare s-a înotat la un efort maxim. Mostre de sânge au fost luate, în timpul pauzei de odihnă, din 2 în 2 minute timp de 9 până la 11 minute, astfel încât concentrația maximă de lactat să poată fi stabilită. Rezultatele testului sunt arătate în figura 26. Linia care a unit cele două rezultate a fost prelungită în jos, până când s-a intersectat cu linia orizontală, prelungire a nivelului de 4 mmoli/l. O linie verticală
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
orizontală, iar viteza de prag (în metri/secundă) a fost identificată prin intersecția acestor două linii. O caracteristică importantă a acestui test, este aceea că, viteza primei repetări trebuie să fie suficient de mare, pentru a produce o concentrație de lactat de 4 mmoli/l sau mai mare. Înclinația liniei din grafic ar trebui să fie maximă peste acest nivel, iar linia ar trebui să fie dreaptă și nu curbă, astfel încât viteza care produce un lactat sanguin de 4 mmoli/l
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a produce o concentrație de lactat de 4 mmoli/l sau mai mare. Înclinația liniei din grafic ar trebui să fie maximă peste acest nivel, iar linia ar trebui să fie dreaptă și nu curbă, astfel încât viteza care produce un lactat sanguin de 4 mmoli/l să poată fi determinată, prin prelungirea ei verticală, în jos, de la nivelul de 4 mmoli/l. Principalul defect, în folosirea unei valori fixe de 4 mmoli/l, pentru a stabili vitezele de antrenament este acela
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cei cu un prag mai scăzut pot deveni supraantrenați, înotând prea des peste viteza de prag. Lucrul cel mai bun pe care acest test îl poate face, este de a aproxima viteza la care se realizează starea maximă stabilă de lactat a sportivului. Literatura este plină de studii care sunt sceptice în legătură cu folosirea pragului fix de 4 mmoli/l, pentru a stabili viteza optimă pentru antrenamentul de rezistență. De exemplu, Stegmann și Kindermann (1982) au găsit că 15 din 19 canotori
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cei mai mulți sportivi prea mari, pentru un antrenament eficient de rezistență. Există însă și informații, conform cărora unii sportivi ar avea pragul individual anaerob peste această concentrație de 4 mmoli/l. Există informații care arată că viteze corespunzătoare unei concentrații de lactat de 4 mmoli/l pot fi pre mici pentru sportiv' al căror prag individual anaerob este peste nivelul de 4 mmoli/l. Unul dintre canotorii din studiul Sregmann și Kindermann (1982) a avut un prag anaerob, care a corespuns cu
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
un efort de 50 de minute cu ușurință la o viteză de 4 mmoli. Jones și Ehrsham (1982) au arătat că unul dintre subiecții lor a fost în stare să lucreze, timp de o oră la o concentrație stabilă de lactat sanguin de 10 mmoli/l. Cu toate acestea, majoritatea sportivilor pot probabil să se antreneze la viteze corespunzătoare unui lactat de 4 mmoli, fără a greși în această pregătire, iar cei al căror prag se afla în mod semnificativ peste
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
că unul dintre subiecții lor a fost în stare să lucreze, timp de o oră la o concentrație stabilă de lactat sanguin de 10 mmoli/l. Cu toate acestea, majoritatea sportivilor pot probabil să se antreneze la viteze corespunzătoare unui lactat de 4 mmoli, fără a greși în această pregătire, iar cei al căror prag se afla în mod semnificativ peste sau sub aceasta valoare sunt cel mai bine sfătuiți să se antreneze în apropierea pragului lor individual anaerob. Capacitatea aerobă
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
să se antreneze o durată mai lungă de timp fără să obosească, și vor fi șanse mai scăzute să ajungă supraantrenați. Pragul anaerob individual Un prag individual anaerob poate fi, fie peste, fie sub acele viteze corespunzătoare unei concentrații de lactat de 4 mmoli/l; într-adevăr pragurile individuale anaerobe pot varia între 1.3 până la 6.8 mmoli. O experiență de peste 10 ani în teste de sânge, a arătat că pragul de 4 mmoli/l, aproximează pragul individual anaerob, doar
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
acest test, pragul individual anaerob corespunde unei viteze, care duce la creșterea acidului lactic sanguin cu peste 1.5 mmoli/l peste nivelul de repaus și car produce un unghi de înclinare de 45 procente. 2. Pragul de modificare al lactatului. Acest test se bazează pe rata de creștere a acidului lactic, peste nivelul de repaus; el este punctul, la care creșterea de 1 mmol a lactatului este egală cu 1 cm și o creștere a vitezei de înot cu 0
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
car produce un unghi de înclinare de 45 procente. 2. Pragul de modificare al lactatului. Acest test se bazează pe rata de creștere a acidului lactic, peste nivelul de repaus; el este punctul, la care creșterea de 1 mmol a lactatului este egală cu 1 cm și o creștere a vitezei de înot cu 0.10 m/sec este egală cu 2 cm. Starea maximă stabilă de lactat (Maxlass) O altă metodă pentru stabilirea pragului individual anaerob, prin care se pot
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
nivelul de repaus; el este punctul, la care creșterea de 1 mmol a lactatului este egală cu 1 cm și o creștere a vitezei de înot cu 0.10 m/sec este egală cu 2 cm. Starea maximă stabilă de lactat (Maxlass) O altă metodă pentru stabilirea pragului individual anaerob, prin care se pot determina vitezele optime pentru antrenamentul de rezistență, a fost denumită stare maximă stabilă de lactat sau pe scurt Maxlass. Ea se referă la concentrația maximă de lactat
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
10 m/sec este egală cu 2 cm. Starea maximă stabilă de lactat (Maxlass) O altă metodă pentru stabilirea pragului individual anaerob, prin care se pot determina vitezele optime pentru antrenamentul de rezistență, a fost denumită stare maximă stabilă de lactat sau pe scurt Maxlass. Ea se referă la concentrația maximă de lactat și la viteza maximă de antrenament, care poate fi menținută pe o perioadă mai lungă de timp - 30 min., sau mai mult - Maxlass-ului. Griess și asociații (1988) au
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
lactat (Maxlass) O altă metodă pentru stabilirea pragului individual anaerob, prin care se pot determina vitezele optime pentru antrenamentul de rezistență, a fost denumită stare maximă stabilă de lactat sau pe scurt Maxlass. Ea se referă la concentrația maximă de lactat și la viteza maximă de antrenament, care poate fi menținută pe o perioadă mai lungă de timp - 30 min., sau mai mult - Maxlass-ului. Griess și asociații (1988) au prezentat o metodă de stabilire a Maxlass. În primul rând, testul cere
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
la o viteză progresivă. Ei credeau că, o revenire normală va determina o scădere a concentrației de acid lactic, la o viteză sub Maxlass, și o creștere, atunci când o depășește. În alte cuvinte, un înotător care începe testul cu un lactat ridicat, va beneficia de o scădere a lactatului, până când viteza de trecere a lactatului în sânge o depășește pe cea de îndepărtare. Apoi concentrația va crește, semnalizând că, Maxlass a fost depășită. Un exemplu al rezultatelor de la un astfel de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
revenire normală va determina o scădere a concentrației de acid lactic, la o viteză sub Maxlass, și o creștere, atunci când o depășește. În alte cuvinte, un înotător care începe testul cu un lactat ridicat, va beneficia de o scădere a lactatului, până când viteza de trecere a lactatului în sânge o depășește pe cea de îndepărtare. Apoi concentrația va crește, semnalizând că, Maxlass a fost depășită. Un exemplu al rezultatelor de la un astfel de test, sunt prezentate în figura 27. Sportivul a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a concentrației de acid lactic, la o viteză sub Maxlass, și o creștere, atunci când o depășește. În alte cuvinte, un înotător care începe testul cu un lactat ridicat, va beneficia de o scădere a lactatului, până când viteza de trecere a lactatului în sânge o depășește pe cea de îndepărtare. Apoi concentrația va crește, semnalizând că, Maxlass a fost depășită. Un exemplu al rezultatelor de la un astfel de test, sunt prezentate în figura 27. Sportivul a înotat mai întâi 2 repetări maximale
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
figura 27. Sportivul a înotat mai întâi 2 repetări maximale pe 50 m, cu o pauză de 10 secunde între ele. O mostră de sânge a fost recoltată după 8 minute, după terminarea celei de-a doua repetări. Concentrația de lactat a acestei mostre a fost folosită ca valoare de plecare, pentru seria de repetări pe distanța de 300 m. În acest caz, valoarea a fost de 9.6 mmoli/l. Apoi o serie de 5 X 300 m a fost
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fost îmbunătățit cu câte 6 secunde la fiecare repetare. Mostre de sânge au fost recoltate imediat după fiecare repetare de 300 m. Maxlass a fost identificată de către linia punctată, verticală, la o viteză de 1,4 m/sec. Faptul că, lactatul sanguin a crescut de la 3.6 la 4.8 mmoli/l, după a patra repetare, reflectă că viteza de intrare a acidului lactic a depășit-o pe cea de îndepărtare, în acest punct. Deci, autorul a tras concluzia că, Maxlass
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
să mențină un nivel stabil sau ușor descrescând, al acidului lactic, la viteze mai mari decât acelea presupuse a produce Maxlass. Acest lucru nu ar fi fost posibil, dacă rezultatele testului ar fi stabilit cu exactitate starea maximă stabilă a lactatului. Autorii au concluzionat, prin urmare, că testul Maxlass a lui Griess și asociații a identificat de fapt, starea stabilă de lactat, dar nu starea stabilă maximă a lactatului. Exactitatea acestui test rămâne să fie demonstrată. Trebuie menționat de asemenea că
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Acest lucru nu ar fi fost posibil, dacă rezultatele testului ar fi stabilit cu exactitate starea maximă stabilă a lactatului. Autorii au concluzionat, prin urmare, că testul Maxlass a lui Griess și asociații a identificat de fapt, starea stabilă de lactat, dar nu starea stabilă maximă a lactatului. Exactitatea acestui test rămâne să fie demonstrată. Trebuie menționat de asemenea că exactitatea testului prezentat în figura 26 nu a fost nici ea demonstrată. Probleme care apar în folosirea testelor de sânge, în vederea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]