22,183 matches
-
unuia care, odată ajuns papă, s-ar fi temut de el. Deoarece oamenii își fac rău unul altuia fie din frică, fie din ură. Aceia cărora el le făcuse un rău erau, între alții, cardinalul de la biserica: Sf. Petru în Lanțuri, Colonna, San Giorgio, Ascanio; toți ceilalți, dacă ar fost papi, ar fi trebuit să se teamă de el, afară de cardinalul de Rouen și de spanioli, aceștia din urmă din cauza legăturii de rudenie și din cauză că îi erau îndatorați, iar celălalt pentru că
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de partea lui întregul regat al Franței. Așadar, înainte de toate, ducele trebuia să facă papă un spaniol, iar dacă nu putea să facă aceasta, trebuia să consimtă ca să fie ales cardinalul de Rouen și nu cardinalul de la Sf. Petru în Lanțuri. Căci se înșală acela care crede că oamenii mari uită insultele trecute pentru beneficiile prezente pe care le obțin. Ducele s-a înșelat, așadar, și el, atunci cînd a făcut această alegere, care a și fost cauza pieirii lui. CAPITOLUL
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nesocotiți și-i distruge. CAPITOLUL IX [Despre principatul civil] Nimic nu este mai inseparabil de ființa noastră decît sentimentul libertății; de la omul cel mai cultivat pînă la cel mai barbar, toți sînt pătrunși de acest sentiment. Cum ne naștem fără lanțuri, pretindem să trăim fără constrîngeri. Acest spirit de independență și mîndrie a produs mulți oameni mari în lume și a dat naștere guvernărilor republicane, care stabilesc un fel de egalitate între oameni, apropiindu-i de statul natural. Machiavelli dă, în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
campanii, conducătorul Poloniei n-a făcut niciodată mai multe. Eugen Villars, Marlborough, Luxembourg erau mari căpitani, dar fortărețele le-au știrbit întrucîtva din strălucirea succeselor. Francezii cunoșteau foarte bine utilitatea fortărețelor, căci, de la Brabant pînă la Dauphine, există un dublu lanț de locuri întărite, frontiera Franței cu Germania este ca o gură de leu, larg deschisă, avînd două șiruri de dinți amenințători, care ar vrea, parcă, să înghită totul. Acestea sînt suficiente pentru a demonstra marea utilitate a orașelor fortificate. CAPITOLUL
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vestea acestei invazii neașteptate, să-l cheme în ajutor pe țarul Rusiei; dar principele, mai înțelept decît ei, le răspunse că moscoviții sînt ca urșii, pe care nu trebuie să-i slobozi, pentru că nu-i vei mai putea prinde în lanț; a luat, generos, asupra lui, grija răzbunării și n-a avut de ce să se căiască. Dacă aș trăi în veacul următor, aș lungi cu siguranță acest articol prin cîteva reflecții care s-ar potrivi aici, dar nu eu trebuie să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
guverna lumea, ci capriciul oamenilor. Iar dacă trebuie să optezi între Creator și creatură, care dintre ei este automatul? E mai rezonabil de crezut că e ființa mai slabă decît ființa mai puternică: astfel, rațiunea și pasiunile sînt ca niște lanțuri invizibile prin care Providența conduce specia umană, pentru ca aceasta din urmă să contribuie la realizarea evenimentelor pe care înțelepciunea divină le-a hotărît din eternitate, și care trebuie să se petreacă pe lume pentru ca fiecare individ să-și îndeplinească soarta
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
structurală / 207 Capitolul VII Protejarea sănătății / 215 Îmbătrânirea populației și îmbătrânirea individuală / 216 Cheltuielile pentru sănătate / 225 Capitolul VIII Solidaritatea între generații / 243 Consum și economisire: agregate care variază odată cu vârsta / 245 Întrajutorare familială și gestionarea inegalităților între generații / 256 Lanțurile de solidaritate și arbitrajul statului / 263 Concluzii / 273 Bibliografie / 283 Index de nume / 301 Index tematic / 305 Introducere Evoluțiile demografice recente: tendințe și comportamente Termenul "demografie" a fost probabil imaginat și utilizat pentru prima dată de francezul Achille Guillard (1855
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a sprijini aceste acțiuni spontane, care completează sau înlocuiesc transferurile familiale, statul are propria-i politică de reducere a inegalităților, ale cărei implicații sunt mai mult sau mai puțin directe asupra grupurilor de vârstă (schimburi informale între tineri și vârstnici, lanțuri de solidaritate între generații și emergența unei compatibilități între generații al cărei obiect este măsurarea consecințelor, în termeni bugetari, asupra viitoarelor generații, a deciziilor luate de generația prezentă). Acest ultim demers va încheia capitolul. Consum și economisire: agregate care variază
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în rețelele familiale de proximitate când bunicii se ocupă în mod regulat de nepoți pentru a le permite mamelor să exercite o activitate profesională. Aici părăsim zona întrajutorării pentru a intra în aria politicilor familiale, în special în privința supravegherii copiilor. Lanțurile de solidaritate și arbitrajul statului O veritabilă economie de transferuri între generații caracterizează relațiile între persoane. Există transferuri private ca și ajutoare financiare, donații, suporturi în natură, moșteniri. Există și transferuri publice ca datoria publică, care este o formă de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
viața activă cu cele mai bune șanse de inserție. Între educație, datorie publică, pensionare prin repartiție și transferurile între persoane, relațiile poate nu sunt evidente, dar ele au în comun implicarea generațiilor succesive, care pătrund unele într-altele într-un lanț de solidaritate. Acest lanț are aspecte pur economice (e normal ca generațiile succesive să contribuie la finanțarea dotărilor publice care servesc prin natura lor mai multor generații), el are și aspecte sociale (este logic ca persoanele mature să finanțeze formarea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mai bune șanse de inserție. Între educație, datorie publică, pensionare prin repartiție și transferurile între persoane, relațiile poate nu sunt evidente, dar ele au în comun implicarea generațiilor succesive, care pătrund unele într-altele într-un lanț de solidaritate. Acest lanț are aspecte pur economice (e normal ca generațiile succesive să contribuie la finanțarea dotărilor publice care servesc prin natura lor mai multor generații), el are și aspecte sociale (este logic ca persoanele mature să finanțeze formarea copiilor lor și bătrânețea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
datorită faptului că persoanele ce muncesc mai mult câștigă mai mult. Zecile de indicatori care ne-au fost lăsați moștenire de economia bunăstării, indicatori normativi, sunt susceptibili să răspundă la această chestiune importantă a echității diferențelor de venit dintre generații. Lanțul de solidaritate se sprijină pe doi piloni: altruismul părinților față de copiii lor și prezența unor ireversibilități inter-temporale. Se consideră că părinții simt o satisfacție din bunăstarea copiilor lor. Aceasta este baza a tot ce le este dăruit, începând cu educația
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Această generație este adultă în t și varsă un ajutor părinților săi V2 și copiilor săi J4. Când îmbătrânește în (t + 1), este finanțată de copiii săi A4 care, paralel, își ajută copiii J5. Se vede combinarea tuturor acestor generații, lanțul de solidaritate între generații care fondează economia acestor transferuri. Statul își îndeplinește corect rolul ce-i este atribuit? Acesta este în special obiectul contabilității generațiilor, prezentată inițial de Auerbach, Gokhale și Kotlikoff (1992, 1994). Acest sistem contabil completează foarte util
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
bugetară prezentă, trebuie contabilizat și costul, pentru generațiile următoare, ale unei categorii de angajamente, cea a pensiilor. Actualele clase de vârstă ale unei țări au dobândit drepturi, iar claselor de vârstă viitoare le revine sarcina de a le onora în cadrul lanțului de solidaritate. Acesta poate fi asumat? Este o altă problemă la care contabilitatea generațiilor trebuie să răspundă. Dacă politica nu este "suportabilă", scenariul conduce cel puțin la a o prezice, fără a emite judecăți de valoare, cum e și firesc
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mai optimistă este în mod curios apărată de economiștii Școlii de Stat. Becker și Murphy (1988) introduc noțiunea de "contracte între generații", la capătul cărora cei activi finanțează educația copiilor lor și, în schimb, aceștia vor finanța pensiile părinților lor. Lanțul între generații nu se bazează pe noțiunea de transfer, foarte contabilă, ci pe noțiunea de contract, mai favorabilă dinamicii, creșterii, progresiei și avantajului mutual al diverselor generații. Cum fiecare generație contractează rând pe rând în calitate de copii, apoi de părinți, capitalul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
78-80, 93, 226 Îmbătrânire, 8, 22, 25-29, 31, 33-35, 37-38, 41-43, 45, 47, 49-55, 64, 69, 71, 85, 88-90, 92, 121, 131, 141, 146-147, 190-192, 205, 207, 215-216, 218-219, 223-224, 226, 231-235, 238, 240, 250, 273, 275, 277-278, 280-281 L Lanț de solidaritate, 244, 263-264, 267-268 Legea lui Engel, 247 Loc de muncă pentru tineri, 114-116 Loc de muncă pentru seniori, 109-113 Loc de muncă pentru femei, 117-120 Loc de muncă, 32, 37, 53, 94, 96, 99-109, 119, 142, 145, 152
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de care el leagă anume identități. Peisajele nu sînt tocmai cele de altădată, s-au alterat cu timpul, au căpătat patine și scînteieri proprii de la regimul lor recluzionar, alimentat numai de inten si tatea amintirii, nu de contactul cu modelul. Lanțurile de cris tale rupte, Împrăștiate, așchiile, pulberile, lăcrămările lor rănite, oglindind un cer de demult, conțin nu tocmai culori, ci emit nuanțe și penumbre cromatice care nu mai există sub soare, s-au format la fața locului prin amestecuri endogene
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
s-a scurs o altă tablă cu inscripția „Asia“. „Am gîndit atunci, mărturisea el, am gîndit că ne-or duce jos de pe pămînt.“ N-au făcut rușii Întocmai, dar nici mult mai altminteri. Coborîndu-i din tren, i-au legat cu lanțuri unul de altul și i-au Îmbarcat pe niște șlepuri cărora le-au dat drumul În josul apei. Era la vreme de primăvară, apele se umflaseră și se vărsau vijelios unele Într-altele, rîuri din ce În ce mai late pînă cînd s-au topit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lumea cealaltă cu taina botezului. Botezul înseamnă scoaterea omului vechi, reînnoit, din iad. Teologumena este reprezentată în iconografia ortodoxă, conform indicațiilor lui Dionisie din Furna, astfel: Iadul, ca o peșteră întunecoasă sub dealuri; îngeri purtând veșminte luminoase îi leagă cu lanțuri pe Belzebut, domnul întunericului, și pe demoni, pe unii bătându-i, pe alții gonindu-i cu sulițe; câțiva oameni, în pielea goală și legați cu lanțuri, uitându-se în sus; multe lacăte și încuietori sparte și porțile iadului dezrădăcinate; Cristos
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Iadul, ca o peșteră întunecoasă sub dealuri; îngeri purtând veșminte luminoase îi leagă cu lanțuri pe Belzebut, domnul întunericului, și pe demoni, pe unii bătându-i, pe alții gonindu-i cu sulițe; câțiva oameni, în pielea goală și legați cu lanțuri, uitându-se în sus; multe lacăte și încuietori sparte și porțile iadului dezrădăcinate; Cristos, având împrejur nemărginită lumină și mulți îngeri, calcă peste ele, cu dreapta ținându-l pe Adam, iar cu stânga pe Eva. De-a dreapta, Înaintemergătorul stând și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
o interpretare profesionistă. De altminteri, cu această mise en scène, cu această „tragicomedie” sacră desfășurată la porțile iadului încep unele slujbe de Înviere. Iadul îl ia în primire pe Satana și, după ce-i ține o predică moralizatoare, îl pune în lanțuri și-l aruncă la beci până la a doua Venire. Isus apucă dreapta lui Adam și rostește asupra tuturor o formulă de eliberare din păcat. Urmează urcarea la rai, unde se află deja trei personaje: Enoh, Ilie și tâlharul cel bun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
făcut zob, drugii de fier s-au rupt și au căzut la pământ și toate s-au deschis. Domnul Isus Cristos a venit cu blândețe, înconjurat de aura strălucitoare a luminii de sus, măreț și smerit, purtând în mâini un lanț. El însuși a legat strâns gâtul Satanei, apoi mâinile la spate, l-a azvârlit în tartar, i-a pus piciorul sfânt peste grumaz și i-a zis: Toată vremea aceasta ai făcut multe rele; n-ai vrut să te potolești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
putem înțelege toți cu toții... Păcat că lucrul ăsta se întâmpla numai noaptea. Și numai o dată în an. Oare de ce trebuie să se facă mai întâi noapte și abia după aceea să se înțeleagă toți, cu toții, mai întâi să fim în lanț ca să fim pe urmă liberi, mai întâi să ne fie foame ca să ne putem bucura de mâncare, mai întâi... Știi ce ?! Mai întâi o să-ți scuture ție stăpâna cojoaca și după aceea o să poți dormi !!!.... Aoleu ! mi-am zis, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
au oprit... Au privit unul la altul, cu chipurile obosite, ca și cum abia ar fi ieșit dintr-o intervenție chirurgicală foarte grea. ― Domnule doctor - a deschis vorba doctorul Pas - nu știu cum să vă spun, dar accidentul acestui individ poate genera neplăceri În lanț, Însă nu la vedere, ci Într-un mod insidios... Șefii lui Îl vor considera un ofițer conștiincios și perseverent, care a căzut la datorie, ca un erou. Și, drept urmare, e posibil să caute vinovați... ― Întâmplarea face ca, Înainte de a ajunge
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
funcționarul de la spațiul locativ se grăbi să încuie și să pună sigiliul. Câteva minute mai târziu Iorgu și ceilalți se văzură în stradă, în fața porții, peste care funcționarul cel negricios, pufăind de zor din țigară, petrecu de câteva ori un lanț, de care agăță un lacăt mare și roșu, pe care îl scoase dintr-un buzunar. Apoi vrură să plece, dar Iorgu îi mai reținu puțin. Spuneți-mi, vă rog, vru el să știe, așa, ca să nu mor neștiutor, ce-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]