15,723 matches
-
la această prestigioasă revistă se numește Gazeta de stradă, 4, nr. 6, iunie 1951, p. 53-55. 4. Vasile Gh. Popa (n. 1912 - m. 1976), profesor, folclorist și memorialist. La Liceul „N. Gane" din Fălticeni a predat limba română și limba latină în perioada (1947-1973). Remarcabile sunt cărțile: Folclor din Țara de Sus (1984), Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau elogiul spiritualității Germaniei (1998) și Nicolae Labiș, folclorist (2005). 5. Radu Boureanu - Sângele popoarelor. Cu 20 de desene ale autorului și un autoportret
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
nimic nu-l împiedica să o apuce pe drumul micilor afaceri, vînzări-cumpărări, al speculațiilor bănești, drum urmat de tatăl lui și de aproape toți membrii familiei. Și nici să pornească măcar pe calea profesiilor intelectuale, foarte solicitate la Florența (Brunetto Latini, de pildă, era notar și tot notar era și amicul Lapo Gianni). Dante este primul și unicul Alighieri care trăiește din rentă. Dar să fie clar, nu duce o viață trîndavă de „tînăr domn”; vrea să trăiască asemenea unui nobil
Marco Santagata: Dante. Romanul vieții lui Dante by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3382_a_4707]
-
române. Din această cauză avem: cruce, lumânare, candelă, botez, creștin, Cristos, sărbătoare (dies servatoria), Florii, Paște, lege, păcat, păgân, cuminecătură, comând, rugăciune, nuntă, câșlegi, păresimi, Dumnezeu Tatăl, Fiul lui Dumnezeu [7, pp. 76-79], dar nu Sfântul Spirit. Nu Sfântul Spirit latin ci Sfântul Duh slav, abia târziu fiindcă arienii românogotici nu-l invocau destul în practicile lor, căci însuși Arie nu era prea interesat de a treia persoană a trinității [2, p. 98]. Și primele formulări ale Crezului abia îl pomenesc
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
în Notă asupra ediției, Ioan, și nu Ion, cum apare în cea mai mare parte din istoriografia noastră literară. În absolut toate actele și publicațiile din timpul vieții autorului, acesta și-a ortografiat numele Ioan, fie că a întrebuințat alfabetul latin, fie că a recurs la cel chirilic (pe copertă este reprodusă o scrisoare olografă în alfabet chirilic, în care se vede negru pe alb semnătura Ioanu Budai). Timotei Cipariu, Alexandru Papiu-Ilarian, Virgil Onițiu - al doilea editor al Țiganiadei, în 1900
O nouă ediție Budai-Deleanu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3398_a_4723]
-
epocă scriau și în alte limbi decât româna (creându- se, astfel, o cutumă și nu o excepție), textul prim în ediția prezentă este cel în limba română, indiferent dacă a fost tradus de autorul însuși sau nu, iar cel în latină sau germană este trecut la variante. Un principiu funcțional, chiar dacă, într-un fel, canonul editologic este încălcat. Dacă Țiganiada ar fi fost reprodusă integral, atunci cronica mea ar fi trebuit să abordeze obligatoriu diferențele de lecțiune între diversele ediții mai
O nouă ediție Budai-Deleanu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3398_a_4723]
-
Alexis Macedonski, fiul poetului, care-i face o genealogie a familiei, important document de istorie literară; N.I. Herescu, profesorul care îl roagă să-l ajute cu o fotografie a lui Ovidiu de la Constanța, în vederea congresului (celebru de acum) dedicat poetului latin, preocupat însă și de corectitudinea articolelor sale publicate în Revistă... sau Vintilă Horia, din ale cărui scrisori se deduce ușor dorul de țară, precum și activitatea sa cultural-științifică; prietenul Virgil Ierunca se dovedește un cititor și un colaborator activ al publicației
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
citiseră și apreciaseră opera. * București, 9 sept[embrie] 1927 Iubite domnule Rebreanu, Te-am căutat chiar acasă, și să mă scuzi, spre a te ruga să faci să fiu delegat din partea S[ocietății] S[criitorilor] R[omâniț] la Congresul presei latine, întrucât vreau să particip. Societatea delegându-mă, cred că voi primi de la biroul congresului și un program, în cazul când el nu s-ar publica din vreme în gazete. Îmi iau voie să-ți mai reamintesc despre permisul meu pe
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
deja și care va apare, poate, și în englezește. Urma ca la 15 martie să se reîntoarcă la Chicago și de acolo să mă informeze. Cât privește bibliografia M[ircea] E[liade] la ea lucrează și Mircea Handoca 5 (Strada Latină, nr. 4, sectorul 2, București, 9, telefon 164773) și n-ar fi cazul să faceți double emploi. De altfel, până în 1968, există una tipărită, engleză, pe care o am, dar nu este completă, în zona începuturilor lui M[ircea] E
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
lămuritor al lui Eckhart îi va aduce incriminarea papală din rațiuni de abatere doctrinară, ba chiar un proces în fața Inchiziției. Va muri în 1327, fără a suporta represalii pe linie clericală, lăsînd în urmă o operă scrisă în două limbi, latină și germana veche, teologul turingian fiind printre primii care au făcut „pasul vernacular”: a trecut de la lingua franca a bisericii la lingua vernaculara a poporului, dînd enoriaș ilor nemți ceea ce ei își doreau: o limbă a locului de uz bisericesc
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
nu-și bănuia iminenta moarte (Monolog în Babilon). Iar ultima poezie din ultimul volum de Philippide, poemul Călătorie și popas, capătă valoare testamentară - căci „vrednicul Evandru“, strămoșul nostru al tuturor, trimite din depărtări o încurajare românilor, asigurîndu-i de solidaritatea culturii latine cu poporul de la Dunăre: El mă luă de braț, domol mă duse/ Pe prispa cu perdele de iederă și-mi spuse:/ „Știam că, hoinărind din vers în vers,/ Ai să sosești la mine din vremea ta tîrzie./ Nu cred că
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
și le-a împărțit la prietenii și cunoscuții din sală. Eu n-am putut să asist la inaugurare, fiind bolnav, așa că n-am putut avea un exemplar din neprețuita broșură; am aflat însă prin Nae Ionescu- Barbă, fost profesor de latină și română la Liceul Matei Basarab, că mitichiada de la Poiana Țapului a uitat s-o utilizeze... Păcat !” (p. 223) Față de aceste prezumțioase pretenții auctoriale, eventualele „ornamente” pe care le mai adaugă unii dintre memorialiștii antologați de Ștefan Cazimir unor povești
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
te gîndi la acest lucru nu mai este, în zilele noastre, ceva natural și simplu. Nu am nici o îndoială că poezia este în continuare recunoscută, iubită și practicată din plin în țara dumneavoastră, ca și în celelalte țări ale Americii Latine. Există încă în societatea mexicană, ancorată într-un bogat trecut prehispanic, o frumoasă continuitate între cultura populară și preocupările intelectuale, acea parte a spiritului din care poezia se nutrește în modul cel mai viguros. Văd adesea mari opere literare apărînd
„Ce bine că Turnul Babel s-a prăbușit!“ () [Corola-journal/Journalistic/2925_a_4250]
-
în care autorul realizează o pertinenta radiografie a stadiului în care se află cercetarea lingvistică românească la 1865, identificînd trei vicii fundamentale ale acesteia: insuficientă preocupare pentru culegerea materialului de limbă vie, manieră în care se face apel la limba latină (incluzînd și o critică a școlii latinizante) și, mai cu seamă, galomania, abuzul de împrumuturi franțuzești, considerat principalul pericol la adresa individualității limbii române. În acest sens, Frollo nu ezită să afirme: " Dacă românii ar fi bătut ceva mai rar drumul
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
de ortografie este precedată de o critică judicioasa a orientărilor lingvistice manifestate în cultura românească (în special a hiperlatinismului și a purismului), fără a pierde prilejul unei pledoarii pentru studiul limbii italiene, în viziunea autorului auxiliar neprețuit pentru înțelegerea originii latine a limbii române. De-a dreptul remarcabilă în capitolul al IV-lea, ( Cestiunea ortografica la români), analiza lui Frollo, inserează exemplele unui relativism extrem către care ar putea conduce orientarea etimologica (cu exemple grăitoare: nătărău, care putea fi scris: nătărău
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
un pic artă de a se face ascultat. Timp de trei ani, fără a frecvență vreo altă școală l-am avut profesor în tovărășia cîtorva veri, apoi, fără ei, timp de alți patru ani... De la Luigi Frollo am invatat puțină latină, franceza și germană, puțină istorie și geografie, să desenez și să fac versuri. 2) Vezi Raport asupra cercetărilor făcute în Arhiva Statului și în Biblioteca Marciană din Veneția cu privire la istoria românilor, în Analele Academiei Române, Seria ÎI, Tomul VI, București, 1884
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
Anca Murgoci În istoria României s-a pus foarte mult accentul pe latinizare. Lingviștii spun că avem o moștenire de la daci de aproximativ 100-150 de cuvinte și că cele mai multe dintre cuvintele din limba română sunt din fondul latin. Se pare că această teorie este greșită, lucru care se poate demonstra. Simona Crețu, consilier general al Consililui General al Municipiului București (CGMB), a vorbit pentru despre plăcuțele de la Sinaia. Acestea din urmă au fost adunate de autorul Dan Romalo
Istoria românilor ar putea fi rescrisă. "Nu este normal să spui un astfel de lucru" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29607_a_30932]
-
pe Christine să facă un tur pe strada Măcelarilor. Ea își va pune fusta pantalon din jeans și tricoul cu dungi albastre și albe. Iar el îi va spune cât de mult îi amintește acest colț din Bruxelles de cartierul latin din Paris. Vor asculta un ghitarist cerșind la intersecția cu galeria Saint- Hubert și ea își va cuibări mâna într-a lui; vor fi fericiți. După aceea, vor hălădui la-ntâmplare pe străzi ca să găsească fereastra odăii în care Verlain
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
Mihai Zaharia, în anii 1950-1951, precum și două poeziiț. 4. Poezia Scânteia noastră nu a identificată fost până acum. 5. Vasile Gh. Popa (n. 1912-1976), profesor, folclorist și memorialist. La Liceul „N. Gane” din Fălticeni a predat limba română și limba latină în perioada 1947-1973. Remarcabile sunt cărțile: Folclor în Țara de Sus (1984), Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau elogiul spiritualității Germaniei (1998) și Nicolae Labiș, folclorist (2005). 6. Pentru biografia, formația și activitatea sa e imperios necesar să se consulte interviul
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
Paris, 1918, 667 pages + 1 carte. 9. Eudoxiu de Hurmuzaki -Documente privitoare la istoria românilor. Volumul I. Partea a 2-a. București, Academia Română și Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, 1890, pp. 168-171. [Documentul CXXXI din anul 1371, scris în limba latină, prin care Florian, episcopul Cracoviei, adeverește dimpreună cu alți doi episcopi din Polonia că au sfințit pe călugărul minorit, Andrei, ca episcop al Șiretului]. 10. George I. Brătianu - Vicina, I, Contributions à l'histoire de la domination byzantine et du commerce
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
transpuse în altă limbă numai folosind parafraze complicate, iar chiar și în acest caz fericit, varianta propusă de traducător, căci, în acest caz, fiecare tălmaci, asemenea unui actor, va prezenta propria interpretare, transpunerea rămâne o umbră palidă a originalului, sintagma latină arhicunoscută traduttore traditore aflându-și o minunată exemplificare. Totodată, polisemia și, uneori, posibilitatea unui cuvânt de a migra de la o clasă gramaticală la alta dau multă libertate traducătorului, în sensul că opțiunea sa nu poate fi ușor contestată, dar, în
Anul Mo Yan by Tatiana Segal () [Corola-journal/Journalistic/3191_a_4516]
-
ecourile marilor poeți nu sună nici strident, nici plictisitor. Zestrea literaturii europene preluată de o conștiință originală ajunge pînă la noi atent filtrată, lipsită de pedanterie. Poetul român întreprindea o lectură selectivă și personală a poeziei europene. Îi citește pe latini și pe greci după cum îi citiseră și romanticii, în frunte cu Goethe și Hölderlin; umbra lui Nietzsche plutește pretutindeni, așa că Antichitatea nu mai arborează o seninătate înțepenită; pe Novalis, figură tutelară, îl preia prin intermediul simboliștilor și al poeților post-baudelairieni; iar
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
dramaturgii români își îndreaptă atenția spre opere din alte genuri literare adaptate rigorilor teatrale. În ultimele lui piese, Fântâna Blanduziei și Ovidiu, în care tratează bătrânețea și moartea artistului de geniu, Alecsandri îi alege ca protagoniști pe doi mari poeți latini preocupați în operele lor de scurgerea inexorabilă a timpului: Horațiu, autorul odelor clipei trecătoare, și Ovidiu, cântărețul elegiilor surghiunului echivalat cu moartea. În dramele Socrate, Platon și Diogene câinele, Dumitru Solomon pornește de la cele mai cunoscute texte filosofice, memorialistice și
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
români care optează pentru subiecte mitice intră în dialog cu operele tragicilor greci, modelele consacrate ale genului. În Prometeu, Thebaida și Atrizii, nesatisfăcut de simplitatea monocordă a intrigii originale, Victor Eftimiu o îmbogățește prin contaminare, procedeu folosit și de scriitorii latini când împrumutau de la precursorii greci. Prin împletirea firelor narative provenite din surse multiple, el complică excesiv lucrurile, iar pitorescul substituie acumularea lentă de tensiune. În Casandra, Nicolae Iorga pornește de la o tragedie a lui Eschil (Agamemnon) și alta a lui
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
poezia sunetelor). E și motivul pentru care am ales titlul cărții. Sunt adunate poeziile mele din ultimii trei ani. Aici continui o serie de experimente. Inclusiv aici se pot găsi poezii în limba germană, poezii scrise în rusă cu caractere latine. Este o continuare a lucrului meu cu limba rusă. Nu scriu numai despre ceva, ci, în același timp, investighez posibilită- țile de expresie ale poeziei. Ai scris mai multe cărți dedicate avangardei. Am scris cărți despre avangardă, am alcătuit antologii
Interviu cu poetul suprarealist rus Sergej Birjukov „Avangarda este o încordare superioară a formei“ by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/3040_a_4365]
-
va fi „bogat și celebru”. Regăsim, prin urmare, aceeași schemă balzaciană, despre care Moretti observa că presupune doi poli - unul corespunzând situației și statutului real al personajelor (majoritatea studenți sosiți la Paris cu gândul parvenirii, care se stabilesc în Cartierul Latin), celălalt, obiectului dorinței acestora (foburgurile luxoase, populate de fabuloasele élégantes pariziene)10. Între cei doi poli, distanța dintre lumea deznădejdii și mizeriei și cea a strălucirii și luxului. O serie de indicii însoțesc această delimitare: printre acestea, faptul că Mitică
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]