1,589 matches
-
În demența mea, am sperat că poate vreuna dintre ele are un sens ascuns, care să deschidă povidențial o pistă pentru dezvoltări ulterioare. De pildă, la un moment dat, mi-a ieșit un șir ce părea să conțină două cuvinte latinești: MANU REX CDL. La descifrare Însă m-am blocat. Bun: să spunem că ar fi fost vorba de „mâna regelui” - care mână și care rege, nu contează. Ce semnificație putea avea Însă grupul de litere care rămânea: CDL sau DLC
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
sacrului, a acelui mysterium tremendum, a acelei majestas care emană o putere copleșitoare; descoperă de asemenea teama religioasă de un mysterium fascinans, în care înflorește ființa în plenitudinea ei desăvârșită. Otto desemnează toate aceste experiențe prin termenul de numinoase (din latinescul numen, "zeu"), pentru că sânt determinate de revelația unui aspect al puterii divine. Numinosul este un fel de ganz andere, ceva cu totul deosebit, care nu are nimic omenesc și nici cosmic, și care-i dă omului sentimentul nimicniciei sale, făcîndu-l
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Oceanului Pacific. Autorul comite o inadvertență, Întrucît cel care a dat numele de Pacific acestui ocean a fost Magellan, nu Balboa. Magellan a avut parte de vreme frumoasă În timp ce naviga pe apele Oceanului și de aceea l-a botezat Pacific, din latinescul pacifica, „liniștit” (n. t.). Vechiul nume al Istmului Panamá (n.t.). Aluzie la felație, Întrucît termenul de „francés” are În spaniolă și această accepție. (n.t.). PAGE PAGE 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
strălucească La curte împărătească. Și ca să nu credeți doară Că --ndrugăm ca și la moară, Vorbe de-ale satului Pe seama - mpăratului, Am adus cu noi hârtie, Carte de la --mpărăție 304 {EminescuOpVI 305} Spre crezare să ne fie. De știți carte latinească Puneți ca să v-o citească, Ori ne - aduceți, socri mari, Niște oameni cărturari, Nu popă cu barba deasă S-o citească nențeleasă, Și nu cu barba cănită Să rămîe necitită, Nici unul cu barba lungă Trei zile să nu-i ajungă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lucrurile, bilanțul meu subiectiv sună cam așa : atunci credeam că știm, iar acum știm că nu mai putem crede ! 2. D’ale integrării. Narghilele, cîini, vaccinuri și alte obiecte antropologice Haudricourt Un podnica peste Dunăre Românii îi spun țest, de la latinescul testu, despre care povestește și Cato în De Agricultura. Peste Dunăre, bulgarii îi spun mai ales podnica. Acești termeni desemnează un cuptor mobil de pîine pe care îl întîlnim în toată aria balcanică, dar și în Europa Centrală, în Italia
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
o fi vrut să spună franțuzoaica ? Și dacă are dreptate ? Dar în ce sens ? Sigur nu în sensul restrîns, extrem de peiorativ și eminamente moral cu care a intrat acest franțuzism în uzajul limbii noastre. Mult mai vechiul „a parveni”, din latinescul pervenire, era mai neutru, mai apropiat de „a ajunge”, „a reuși”. Poate că de aici trebuie începută „hermeneutica” acestui dialog. În orice caz, dacă înlăturăm adaosul excesiv de reprobabil din semnificația parvenirii, obținem o definiție de genul următor : o persoană care
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
care reprezintă ceea ce este mai bun, mai valoros, mai ales într-o comunitate, o societate etc. Ceea ce este mai bun, mai demn de a fi ales”. „Viziunea” se află în proximitatea etimologiei, „elită” provenind, pe filieră mai ales franceză, de la latinescul eligere, cu sensul de „ales” sau „demn de a fi ales”. Elita este, în această viziune, un model demn de urmat și promovat. Și anume un model integral, de urmat în toate privințele importante ale vieții, precum acel kalos kagathos
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dalele reci de piatră de sub genunchii juliți. Pe lângă frigul cumplit, iarna la ora șase dimineața, mai era și mâna domnului părinte care lovea, dar măcar nu folosea instrumente precum umerașele sau cârjele, plici, încă o palmă fiindcă a încurcat textul latinesc și pe deasupra a dat și unul sau mai multe răspunsuri obraznice, când nimeni nu l‑a întrebat nimic, ci i s‑a dat un ordin. Veșmintele albe cu garnitură de dantelă și guler negru atârnă lălâi pe el și‑l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
comună folosită de... toți oamenii, la zorii apariției limbajului articulat. Teoria unei limbi unice folosite În preistorie a fost propusă pentru prima oară În 1903 de lingvistul danez Holger Pedersen, care a și inventat termenul de „nostratiană”, termen derivat din latinescul „nostras”, care semnifică „tovarășul meu de la țară”. Teoria lui Pedersen a fost susținută de lingvistul francez Albert Cuny În 1943. Începând din anii ’60 ai secolului XX, Aaron Dolgopolsky și Vladimir Svitych au aprofundat această teorie. Actualmente, argumentația pentru teoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ceva se contura și mai bine În jurul acelei prime Întâniri. Zicea, spre exemplu, că În răspunsul la o scrisoare din vară, profesorul se bucura că pe un anume Țuluca Îl chema și Anton. Îi vorbea fostului elev despre numele gentilice latinești și de evoluția lor ulterioară. Antonius era o excepție chiar printre acelea, provenit probabil din etruscă și fără o semnificație primitivă, el nu se transmisese În română pe aceeași cale ca și celelalte nume gentilice (Aemilius, Claudius, Cornelius etc., respectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cedează ușor în fața instinctului de conservare. De aceea, și mai ales în contextul relației cu sexul opus, se va fi vorbit de „egoismul” bărbaților, prin contrast cu statornicia, generozitatea și capacitatea de sacrificiu ale femeii. Chiar etimologia cuvântului femeie (din latinescul familia) sugerează că amintitele calități ale ei sunt „liantul” decisiv al acestei „celule sociale”. Va fi avut dreptate filosoful (H. Bergson) când a remarcat că bărbații sunt sentimentali, iar femeile - inteligente. Sentimentalismul deraiază ușor în superficialitate, pe când inteligența face loc
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
în corpul taurului în coridele spaniole, să altereze starea psihică a luptătorului și să suscite compasiunea și empatia publicului. Cetățenii liberi, dimpotrivă, erau obligați să-și protejeze pieptul. Limes (pl. limites): granițele formale ale Imperiului Roman. Lorica (pl. loricae): din latinescul loreus, „fâșii de piele“. Este o armură din bucăți tari de piele suprapuse. Foarte rezistentă și ușoară, are drept scop să strângă și să protejeze, asemenea unui corset, spatele soldaților însărcinați cu lucrările de geniu. Printre principalele ei atestări documentare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și concav, care îi înconjoară corpul, acoperit de un coif special ce joacă rolul de capac, datorită aripilor sale metalice rotunde, late. Asemenea țiparului, este greu de atins, în schimb poate țâșni repede pentru a-și lovi adversarul. Missus: din latinescul mitto, „liber“, „eliberat“. Mithra: zeul Mithra, de origine indo-iraniană, este identificat în epoca romană cu soarele (Sol Invictus) și este zeul luptei împotriva Răului. Cultul misteric al lui Mithra s-a răspândit în Imperiul Roman în secolul I, mai întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și dătător de viață. În Saturnalii se împletesc mituri ce datează din epoci străvechi ale romanității, de la Enea la Romulus. Când a fost alungat de fiul său Jupiter, zeul Saturnus s-a stabilit într-o zonă numită Latium („refugiu”, din latinescul latere, „a ascunde”). A fost primit de regele acelui ținut, Ianus, și a întemeiat un orășel pe Capitolium. Saturnaliile reprezintă întoarcerea la vârsta de aur, în care se regăseau armonia ritmurilor cosmice, libertatea, pacea și dreptatea. În timpul Saturnaliilor era interzisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
adversari care nu corespund rețiarilor. Scorpio (pl. scorpiones): catapultă mare, așezată pe un trepied. Spre deosebire de catapultele tradiționale, are două brațe articulate, tensionate cu ajutorul unor frânghii împletite, făcute adesea din coamă de cal sau păr de femeie. Scutum (pl. scuta): din latinescul sectura, „tăietură” sau „făcut din bucăți mici de lemn”. Este un scut de origine samnită, format din bucățele de mesteacăn sau fag dispuse în trei straturi, încrucișate, modelate și lipite cu clei obținut din grăsime de vită. Odată obținută forma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
nu este factorul timp, ci particularitățile structurale și sferele de aport la constituirea limbii române: latina aduce la constituirea noului edificiu organizarea morfematică și paradigmatică a cuvântului, în timp ce traca pune la dispoziție materialul lexical, acesta identificabil uneori și în etimoanele latinești. Un loc important în conținutul științific al lucrării îl ocupă evoluția spațiului tracic după începuturile romanizării, în urma căreia nu a rezultat o romanitate compactă și atotcuprinzătoare pe întreg acest spațiu. Lipsa unei administrații centrale continue și de largă cuprindere, de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
feței, a părului (F. Braudel, 1979/1984, 77-78). Se pare că identificarea modei cu vestimentația provine nu numai din vorbirea curentă sau din literatura de specialitate, dar este și o consecință a evoluției cuvântului și a semnificației acestuia. Derivat de la latinescul modus care înseamnă măsură, moderație, termenul de "modă" a intrat în circulație la sfârșitul secolului al XV-lea, semnificând modul de utilizare, de comercializare și de producție de îmbrăcăminte (C. Buffa, 2004, 300). Trei sute de ani mai târziu, cuvântul "modă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
latini creștini, diferiți de cei ai limbilor romanice apusene: românii spun biserică (basilica) față de ecclesia apusenilor, sărbătoare-faste, crăciun (creatio)-dies natalis, rugăciune (rogatio)-prière, credință-foi. Însă, din limba română, lipsesc unele cuvinte, precum religio (în limba română, avem lege, din latinescul lex). Deosebirea dintre cei doi termeni se explică prin ruperea legăturilor dintre romanitatea apuseană și cea răsăriteană, în secolul al VII-lea, de aceea creștinismul nostru a păstrat forme latine mai vechi, arhaice, din secolele IV-VI. 56 Respectivele cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Rămâne de stabilit, subliniază el, dacă această populație daco-romană s-a menținut în întreaga Muntenie actuală sau numai într-o parte a ei (Oltenia). Lot precizează: "Ar trebui extrase (Brătianu nu a făcut-o) toate denumirile românești din cartele ungare latinești, din secolele XI-XII. Daco-romanii care au venit în sudul Dunării au fost și ei reduși la o condiție mizeră, poate mai mult ca a celor din nord. Alungați în primul rând de slavi, ei au început să rătăcească din loc
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
trebuie să sprijine organizația pentru identificarea și monitorizarea riscurilor cu care aceasta se confruntă, trebuie să înțeleagă și să supervizeze funcționalitatea sistemului de control intern, care este elementul fundamental pentru implementarea principiilor guvernanței corporative. Etimologia cuvântului control provine din expresia latinească „contra rolus”, prin care se înțelege „verificarea unui act duplicat după original”. Controlul, în accepția lui semantică, este o „analiză permanentă sau periodică a unei activități, a unei situații, pentru a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
martyros", adică cel ce face declarația credinței sale, cuvânt care capătă apoi și un înțeles juridic, fiind folosit în limba noastră înainte de epoca adoptării legilor scrise bizantine și pronunțându-se în formă arhaică "martur", ca în latina vulgară. După termenul latinesc "testis" proba cu martori se mai numește și "probă testimonială". 451 Gh. Beleiu, op. cit., p. 109. În același sens, a se vedea și G. Boroi ș.a. Noul Cod de procedură civilă, Editura Hamangiu, București 2013, p. 247. 452 V. M.
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
știe să aștepte nu are de ce să facă concesii"385. Dacă ar fi să ne luăm după ceea ce se întîmplă astăzi, cînd cuvîntul "libido" s-a evaporat din limbajul psihanalizei, pierzîndu-se și dispărînd cu totul într-un nor de perifraze latinești ori matematice, nu ne-ar rămîne decît să tragem concluzia că oamenii zilelor noastre nu mai știu să aștepte. Dar să reluăm ideea lui Freud: legăturile dintre oameni au la bază iubirea. În orice relație în aparență abstractă, neutră și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
subliniază rolul de factor care asigură supraviețuirea culturii, precizând că „fenomenul comunicării este o trăsătură centrală a culturii întrucât prin procesele de comunicare se transmit valorile, atitudinile și percepțiile sociale de la o generație la alta“. Etimologic, termenul comunicare provine din latinescul communico - „ a face comun, a împărți ceva cu cineva, a împărtăși” informații, cunoștințe, reflecții, idei, impresii, păreri, opinii, atitudini etc. Treptat, odată cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare, termenul capătă și sensul de transmitere, care trece pe primul plan. 1.2. Modele
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
o nouă limbă națională, adică corespunzătoare identității etnice și tradițiilor poporului moldovenesc, dar în același timp deosebită de limba română, căreia îi corespunde un popor cu tradiții și conștiință etnică identică poporului moldovenesc; aspirația la o limbă lipsită de neologismele latinești și romanice occidentale, dar și introducerea unor neologisme rusești sau inventate, pe care poporul nu le înțelegea; încercarea creării unei limbi literare având la bază strict graiurile de la est de Prut, atât timp cât nu există o unitate a acestora pe teritoriul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
constată că în Transilvania locuiesc „și români peste tot locul, de multu-i țara lățită de români decât de unguri”. Referindu-se la originea denumirii de Valahia, cronicarul face o nouă remarcă despre unitatea de origine a moldovenilor cu muntenii: „Letopisețele latinești” scriu despre Moldova și Muntenia că „au fost un loc și o țară”, la care cronicarul afirmă că Muntenia „mai întâi” s-a descălecat, „măcară că s-au tras de la un izvod, muntenii întâi, moldovenii mai pre urmă” Miron Costin
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]