2,362 matches
-
țină Dumnezueu vreme bună. Neli ieșea pe plajă doar când avea chef, cel mult o dată pe săptămână, dar nu ne dădea mâna s-o silim și s-o zorim de vreme ce se descurca excelent ca bucătăreasă și soție pentru mine și Laur, și ca infirmieră pentru Zlate, care uitase să ne mai ceară cele două mii de lei pe zi, așa să ne-ajute Dumnezeu. Noapte de noapte maiorul făcea acum un fel de repetiție prin care părea să-și pună la punct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Oaaag, mor... Adu ligheanu’ Nelo, că vomit... Oaaag!... - Du-te, Nelo, și omoară-l dracului odată. Se trezea greu Neli. Bombănea și lovea pe Întuneric cu pumnii și genunchii pe cine se nimerea În pat lângă ea. Eu sau văru’ Laur, amândoi eram la fel de vinovați că-i strică somnul spurcăciunea și mortăciunea aia. - Da’ du-te odat’, Nelo, și liniștește-l! Du-te, c-ai să-l ai pe suflet! Se urnea greu, dar Îndeobște nu se sustrăgea de la sarcina asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
drumuri, Încât n-am fi avut cum să rezistăm fără acele popasuri frugale pe la toate chioșcurile și tarabele din stațiune. Nici două ceasuri pe zi nu ne mai permiteam acum să zăbovim În cameră. Până să se Însereze, plecam cu Laur după paharele de celofibră care ne dădeau de lucru până peste cap, fiindcă ne trebuiau multe. De la proprietarii de TEC-uri și din localuri, abia de reușeam să facem rost, pentru că le refoloseau și ei. Ne știau de-acum, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să apară cei care strângeau gunoaiele, dar grosul celor optzeci-o sută de pahare zilnice Îl completam din rigolele străzilor și din containerele cu resturi menajere din spatele vilelor și restaurantelor. Ce tupeu, vere, caută fără rușine, și-l vedem pe Laur dispărând până la brâu Îmtr-un container și aruncând pe dindărăt jerbe de cartoane și hârtii Îmbibate cu scursori, legume fermentate și oase amestecate cu cenușă, prin care scormoneau Întărâtat după pahare, Împresurat din toate părțile de damfuri de putreziciune. Era și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-și crească nepoata așa cum Își crescuse fiica, așteptând și sperând ca Într-o bună zi Neli să se Întoarcă și să le ușureze traiul. A cam dat greș Neli. A știut asta mai cu seamă după ce s-a luat după Laur și a ajuns aici, ca să umble pe nisipul fierbinte prin arșiță și să zbiere ca o vacă, nămol nămol nămol, și să caute prin gunoaie și să umple paharele spoindu-se până la umeri cu noroiul ăsta puturos. Neam de neamul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fi Învrednicit de ea În cel mult o oră, Neli era hotărâtă să i-o toarne pe gât. N-ar fi greșit deloc, i-am spus, este probabil singurul medicament sau aliment capabil să-l țină În viață. - Da’ cu Laur ce-o mai fi? m-am pomenit apoi Întrebându-mă. Nu l-am ami văzut nici pe plajă... - Și mai dă-l În pula noastră, mi-o reteză pe un ton abrupt și deopotrivă deșănțat, pe care-l recunoșteam a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ajutam să și-l scoată. De unu’ singur nu făcea față. Fără mine ar fi fost mort. Și p-ormă-n Ungaria am dat peste un fel de patron român care voia să-și facă nu știu ce vilă și s-a Înțeles cu Laur să-i scoată cărămidă dintr-o casă pe jumătate demolată. Ne-o plăteau la bucată, doi forinți cărămida, și Laur m-a pus să dărâm zidurile cu târnăcopu’ și el să curețe cărămida și s-o Încarce În camion. Până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
am dat peste un fel de patron român care voia să-și facă nu știu ce vilă și s-a Înțeles cu Laur să-i scoată cărămidă dintr-o casă pe jumătate demolată. Ne-o plăteau la bucată, doi forinți cărămida, și Laur m-a pus să dărâm zidurile cu târnăcopu’ și el să curețe cărămida și s-o Încarce În camion. Până să pun jos toate zidurile alea În două zile, Laur al meu n-a curățat nici treizeci de cărămizi, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
demolată. Ne-o plăteau la bucată, doi forinți cărămida, și Laur m-a pus să dărâm zidurile cu târnăcopu’ și el să curețe cărămida și s-o Încarce În camion. Până să pun jos toate zidurile alea În două zile, Laur al meu n-a curățat nici treizeci de cărămizi, și p-ormă pun-te Nelo pe curățat cărămizi și Încărcat. Am muncit o săptămână de mi-a ieșit limba de-un cot. Asta era viața noastră. Când găseam ceva de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dracului. Abia Își târâie bășinile. Mai rău m-aș amărî cu el. Mai bine lipsă. - Și io sunt bătrân. Aș fi putut să-ți fiu tată dacă te-aș fi făcut la optișpe ani. Neli se smiorcăie În stilul lui Laur și-și pițigăiază glasul: - Oh, tăticuțule, tăticuțu’ meu scump, freacă-mă și pe mine nițel, că-mi ia pizda foc. Asta-i o replică dintr-o piesă pe care o repetam seară de seară până la saturație, ca un hatâr și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
tăticuțule, d-aia. Da’ la noapte o să ieșim la Vraja Mării și-o să mâncăm mici și fripturi. În fiecare noapte o să ieșim de-acum Încolo. Gata, tăticuțule, nu mai strâng bani. Nu-mi mai pasă. Am scăpat de paguba de Laur, am rămas numai cu tăticuțu’ meu. O să mâncăm bine mereu și nu mai contează ce-o să fie la iarnă, și iar o ia de la capăt, cu un glas din ce În ce mai vindicativ pe măsură ce simte câtă plăcere Îmi face: Nu, nu ești deloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fapt și să ne aducem aminte că toți trăim din mila lui Dumnezeu. Până și Zlate tot din mila Lui se hrănea, abia mai suflând, dar ținându-se Încă viu doar cu o litră de matrafox la trei zile. De Laur ce să mai spun, că deja mă consideram rătăcit de el pentru următorii cinci-șase ani. Ba bine că de data asta s-a dus fără bani și și-a lăsat În grija mea și catrafusele. O geantă nouă de voiaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
În nas cu el prin centrul stațiunii și din prima clipă mi-am dat seama că n-aș avea la ce să mă tem că și-ar revendica lucrurile și-ar pica din nou pe capul meu și-al Nelei. Laur pășea țanțoș pe lângă un tip mărunțel și uscățiv, căruia mă prezentă Într-o engleză năpădită de poticneli ceremonioase, după ce-mi spusese că-i american și stau Împreună la hotel Muntenia din Neptun. Agățat de brațul bătrânelului ăla bine Întreținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-miu părea s-o rupă binișor În engleză și mă gândeam că dintotdeauna parcă tânjisem să-mi scriu romanele vieții Într-o limbă de circulație internațională, dar poate că nu-i timpul pierdut. I-am spus până una-alta lui Laur să-i spună prietenului său că-l felicit pentru alegerea făcută: un prințișor mulatru care o să-l facă fericit frecându-l În găoază până la adânci bătrâneți. Îi puneam desigur o vorbă bună, așa Încât el se scremu nițel și reuși să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mulatru care o să-l facă fericit frecându-l În găoază până la adânci bătrâneți. Îi puneam desigur o vorbă bună, așa Încât el se scremu nițel și reuși să traducă destul de exact, după cum puteam să văd din râsul dezlănțuit al poponarului ăla. Laur Îmi mai spuse că pot să păstrez eu lucrurile pe care le-a lăsat la Zlate. Lui nu-i mai trebuie nimic. Americanul l-a Îmbrăcat de la chiloți până la geaca asta de piele care-o văd pe el și săptămâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-mi iese ceva pe-acolo te chem și pe tine. După miezul nopții când am ajuns acasă cu paharele, transpirat și Îmbâcsit tot de gunoaiele prin care scormonisem, m-am apucat să-i povestesc lui Neli. Steaua norocoasă a lui Laur s-a ivit În sfârșit. L-a luat de suflet un tip cu mari posibilități, s-a dus să frece În găoază pământul făgăduinței, să fertilizeze vastele-i Întinderi de verdeață și răcoare. Nu gusta Neli astfel de glume și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Research, The Free Press, New York, 1970. 37 Joshua B. FORREST, "Weak States in Post-Colonial Africa and Mediaeval Europe", în Mattei DOGAN, Ali KAZANCIGIL (eds.), op. cit. 38 Mattei DOGAN, "Class, Religion, Party: Triple Decline of Electoral Cleavages in Western Europe", în Lauri KARNOVEN, Stein KUHNLE (eds.), Party Systems and Voter Alignments Revisited, Routledge, Londra, 2000, pp. 93-114. 39 Charles L. TAYLOR, Michael C. HUDSON, World Handbook of Political and Social Indicators, Yale University Press, New Haven, 1972. 40 Tatu VANHANEN, "The Level
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
periclitatei granițe" de la răsărit: "De la Nistru pân'la Tisa / Tot Românul plânsu-mi-s'a / .../ Din Satmar pân'în Săcele / Numai vaduri ca acele..." (Doina). Astfel că M. Eminescu putea nota în articolul său din 1882 aceaste rânduri ca o cunună de laur peste limba românească din ținutul sătmărean: "Încă în a suta a șaptesprezecea Miron Costin scria regelui Poloniei că cel mai frumos și mai corect dialect românesc, cel mai apropiat de graiul italic se vorbește în Sătmar, unde, cu toată emigrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în problemă a ierarhiilor literare consacrate sub comunism. Reconstituirea în premieră a avatarurilor literaturii și literaților români după 1944, prin largi reproduceri - cu minim comentariu - de texte-șoc ale presei din anii de instaurare a dictaturii au asigurat cărților audiență și lauri. Profesiunea de credință sine ira et studio, mărturisită în Avertisment, nu e desigur sinonimă cu neutralitatea plată, ci doar atentă la protocolul deontologic al respectării principiului audiatur et altera pars, al temperanței tonului, al primatului documentelor. În fond, sintagma focalizată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
desprindea poezia blajină și nostalgică „Ascultând pe Mignon” de poetul bârlădean George Tutoveanu și sonetul intitulat „Flageolet” al aceluiași - George Voevidca. * Dreptatea cam ducea lipsa semnăturilor ori le evita. Apăreau totuși și nume la articolele publicate: D.R. Ioanițescu, Ilie Tabrea, Laur Tomoioagă, dr. Euseb. Hotinceanu, I. Chirumanov, G. Ciupărcă, Șt. Moldovan, P. Jitariu, Mircea Sârbu, dr. Ioan Dumitrescu, I.I. Stoican, M. Cernescu. Deseori articolele apăreau sub nume ca acestea: Artemie Holban, gospodar din Mitocul Dragomirnei, Neculai Dănilă ori Iacob Vagola, tot
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aflăm În ce fel Înțelegeau ardelencele să Își Întâmpine Împăratul: Inaintea portei triumfali imbracate cu verdeata si flori varie, unde se decora un erold ca anunciatoriul sosirei marelui domnitor si o Gratie aurorica tinea in dereapta-si angelica o coruna de laur, fu benecuvintat de vergure tenere, iutindu-se ele, ca si frumseata Babilonului odinioara lui Alesandru Macedoneanul, a-i arunca coruni de flori in caleasca impereteasca. Ne-am Înșela dacă, la o lectură superficială, am fi tentați să credem că și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
simulat, iar primirea evocată nu reprezintă decât o regie spectaculoasă, o punere În scenă lipsită de fiorul spontaneității. Decorul destinat descinderii imperiale, marcat de o artificialitate de cea mai autentică factură neoclasică (populat cum era cu grații feciorelnice, cununi de laur și arcuri triumfale), pare desprins din imaginile galante ale poeziei lui Metastasio, poetul favorit al Vienei, pentru a răspunde sensibilității oaspeților austrieci și a le Încânta ochii cu un spectacol pe măsura gustului și așteptărilor lor. De altfel, conform respectivei
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1984; Judecata fără de apoi, Raubach, 1984; Piatră-apă-soartă, postfață Mihai Niculescu, Raubach, 1985; Steaua neizbucnită, Raubach, 1986; Trei poeme, Raubach, 1986; Fuga din priveliști, Raubach, 1987; Elegiile cretane, Raubach, 1989; Pardes, Aarhus (Danemarca), 1989; Cheia din miresme, Raubach, 1990; Stigmate și lauri, Raubach, 1993; Zariștea din timp, Raubach, 1994; ed. bilingvă (Zariștea din timp - En glauta ur tid), tr. Gabriela Melinescu și Bo Herlin, Oradea, 1997; Auzeliști, șaptesutedouăzecișicinci versuri șapte desene, semn, Raubach, 1996; Ochiul din lacrimă - Das Auge aus der Träne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
animale suferinde: mistreții bolnavi mâncau iederă, urșii foloseau mătrăgună, cerbul rănit mânca busuioc de câmp, câinii constipați și oile cu dureri de cap căutau anumite specii de plante, nevăstuica folosea vinariță În lupta cu șerpii. Păsările pădurii foloseau frunzele de laur drept purgative iar rândunica Își lecuia ochii puilor cu sucul portocaliu de rostopască. Astfel a apărut fitoterapia ca procedură sigură și Îndelung verificată de prevenire, ameliorare și vindecare a multor afecțiuni maladive. În decursul timpului, terapia naturistă a evoluat paralel
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
în care fac sens. Ele pot avea mai multe sensuri, însă trebuie diferențiate de alte forme figurative, care sunt doar semne și nu depășesc nivelul semnificației: emblema (figură vizibilă care desemnează o idee ori o entitate fizică sau morală drapelul, laurii), atributul (fapt sau imagine care servește ca semn distinctiv unui personaj, ori unei colectivități aripile, roata, măciuca lui Hercule ori un obiect caracteristic pentru a defini întregul), alegoria (reprezentare umană, animală sau vegetală a unei fapte memorabile, a unei situații
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]