2,513 matches
-
multă vreme), memorialistul contemplă pentru o clipă orizonturile melancoliei nervaliene: „Sunt un melancolic - scrie în Soarele melancoliei - în adâncul făpturii mele. Ca să nu-mi înghețe, și să nu-mi împiedice declanșarea focurilor de artificii ale feeriei, strâng de gât neagra lebădă. Mi se prelinge printre degete și se scufundă în lacurile subterane. Acum înțelegeți, prieteni, de ce lebăda neagră a melancoliei mele tulbură și îngheață feeria amiciției, de ce sunt un prieten atât de detestabil?” Lebăda neagră a melancoliei este însă - avertizează chiar
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
melancoliei - în adâncul făpturii mele. Ca să nu-mi înghețe, și să nu-mi împiedice declanșarea focurilor de artificii ale feeriei, strâng de gât neagra lebădă. Mi se prelinge printre degete și se scufundă în lacurile subterane. Acum înțelegeți, prieteni, de ce lebăda neagră a melancoliei mele tulbură și îngheață feeria amiciției, de ce sunt un prieten atât de detestabil?” Lebăda neagră a melancoliei este însă - avertizează chiar autorul - sugrumată la timp, și spiritul pandur își găsește energiile necesare pentru a vitupera pe „pleșcarii
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
artificii ale feeriei, strâng de gât neagra lebădă. Mi se prelinge printre degete și se scufundă în lacurile subterane. Acum înțelegeți, prieteni, de ce lebăda neagră a melancoliei mele tulbură și îngheață feeria amiciției, de ce sunt un prieten atât de detestabil?” Lebăda neagră a melancoliei este însă - avertizează chiar autorul - sugrumată la timp, și spiritul pandur își găsește energiile necesare pentru a vitupera pe „pleșcarii Bizanțului”, pe huliganii de stânga și de dreapta (în latură morală) și pe catilinarii politici. Ce urmează
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
ani Facultatea de Medicină Veterinară. Lucrează întâi ca operator chimist, iar din 1970 în calitate de corector la revista „Orizont”. În 1982 emigrează în Germania și se stabilește la Düsseldorf. Debutează cu poezie în „Orizont” (1966), iar editorial cu volumul de versuri Lebede ale puterii (1972; Premiul Uniunii Scriitorilor). Publică în mod constant în „Orizont” și colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Echinox”, „Tribuna” ș.a. După 1989 revine în spațiul poetic românesc cu placheta Autobiografie ermetică (1992; Premiul Filialei din Timișoara a Uniunii Scriitorilor
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
Stihurile, arborescente inițial, își diminuează entropia, urmând, în șerpuirea multiplă a ingambamentelor, paradigmele semantice ale textului. Dintre ele, cu precădere Eros și Thanatos, această asociere bipolară, fundamentală pentru poezia lui P., se manifestă ca o figură de sursă expresionistă. SCRIERI: Lebede ale puterii, București, 1972; Obelisc, Timișoara, 1974; Neînceputa mireasmă, Timișoara, 1975; Obiecte pierdute, Timișoara, 1980; Clima temperată, București, 1981; Autobiografie ermetică, pref. Șerban Foarță, Timișoara, 1992; Erotica hermetică - Die hermetische Erotik, ed. bilingvă, tr. Balthasar Waitz, Timișoara, 1994; Zaruri de
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
în colaborare cu Anghel Dumbrăveanu); Vladimir Ciocov, Neliniști albe, București, 1978; Miodrag Bulatović, Cocoșul roșu zboară spre cer, București, 1978; Spirala de aur. Poeți sârbi din România, îngr. și postfața trad., introd. Anghel Dumbrăveanu, București, 1980. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu, „Lebede ale puterii”, O, 1973, 3; Nicolae Prelipceanu, „Lebede ale puterii”, TR, 1973, 6; Nicolae Ciobanu, Prima carte, RL, 1973, 10; Dan Cristea, „Lebede ale puterii”, RL, 1973, 12; Petru Poantă, „Lebede ale puterii”, ST, 1973, 4; Șerban Foarță, Debutul lui
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
albe, București, 1978; Miodrag Bulatović, Cocoșul roșu zboară spre cer, București, 1978; Spirala de aur. Poeți sârbi din România, îngr. și postfața trad., introd. Anghel Dumbrăveanu, București, 1980. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu, „Lebede ale puterii”, O, 1973, 3; Nicolae Prelipceanu, „Lebede ale puterii”, TR, 1973, 6; Nicolae Ciobanu, Prima carte, RL, 1973, 10; Dan Cristea, „Lebede ale puterii”, RL, 1973, 12; Petru Poantă, „Lebede ale puterii”, ST, 1973, 4; Șerban Foarță, Debutul lui Dușan Petrovici, O, 1973, 49; Cornel Ungureanu, „Obelisc
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
Poeți sârbi din România, îngr. și postfața trad., introd. Anghel Dumbrăveanu, București, 1980. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu, „Lebede ale puterii”, O, 1973, 3; Nicolae Prelipceanu, „Lebede ale puterii”, TR, 1973, 6; Nicolae Ciobanu, Prima carte, RL, 1973, 10; Dan Cristea, „Lebede ale puterii”, RL, 1973, 12; Petru Poantă, „Lebede ale puterii”, ST, 1973, 4; Șerban Foarță, Debutul lui Dușan Petrovici, O, 1973, 49; Cornel Ungureanu, „Obelisc”, O, 1974, 23; Dana Dumitriu, În adâncul acestui fluviu, RL, 1974, 25; Dorin Tudoran, „Obelisc
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
introd. Anghel Dumbrăveanu, București, 1980. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu, „Lebede ale puterii”, O, 1973, 3; Nicolae Prelipceanu, „Lebede ale puterii”, TR, 1973, 6; Nicolae Ciobanu, Prima carte, RL, 1973, 10; Dan Cristea, „Lebede ale puterii”, RL, 1973, 12; Petru Poantă, „Lebede ale puterii”, ST, 1973, 4; Șerban Foarță, Debutul lui Dușan Petrovici, O, 1973, 49; Cornel Ungureanu, „Obelisc”, O, 1974, 23; Dana Dumitriu, În adâncul acestui fluviu, RL, 1974, 25; Dorin Tudoran, „Obelisc”, LCF, 1974, 30; Dorin Tudoran, Lancelot, LCF, 1975
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
publica în „Vremea”, la intervale destul de mari, reportaje și însemnări de drum, precum și al doilea roman, Joc de oglinzi (1943). După aproape cincisprezece ani izbutește să tipărească în colecția „Povestiri științifico-fantastice” a revistei „Știință și tehnică” Balaurul mărilor (1957), Cântecul Lebedei (1958) și O întâmplare de necrezut (1960). Aceluiași gen îi aparțin și amplele nuvele Audacia (1963) și Minuni la Mărgărit (1965), cărora li se adaugă biografiile romanțate Omul din lună (Mikluho Maklai) (1959), Ua-Naasse, cântecul libertății. Viața lui Toussaint Louverture
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
un anume progres al prozatoarei. Acesta este sesizabil și în povestirile târzii. Conștientizându-și deficiența în materie de invenție epică, acum P. recurge îndeobște la o tramă furnizată de istorie ori de literatură. În acest sens, Balaurul mărilor și Cântecul Lebedei, a căror acțiune e plasată în plin Ev Mediu nordic, respectiv în zorii modernității italiene, atestă pricepere în reconstituirea culorii locale, mai ales printr-un lexic adecvat. Narațiunile sunt însă alterate de conformarea la ideologia socialistă, în cea dintâi, de
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
protagonistei, devenită fără să vrea „transfug”, „trădătoare” de țară, și făcând din Nora Păun un personaj ostentativ și totalmente „pozitiv”. SCRIERI: Fapt divers, cu gravuri de Ion Anestin, București, 1937; Joc de oglinzi, București, 1943; Balaurul mărilor, București, 1957; Cântecul Lebedei, București, 1958; Omul din lună (Mikluho Maklai), pref. Claudiu Giurcăneanu, București, 1959; O întâmplare de necrezut, I-II, București, 1960; Audacia, București, 1963; Ua - Naasse, cântecul libertății. Viața lui Toussaint Louverture, pref. Sergiu Verona, București, 1964; Minuni la Mărgărit, București
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
Independenței 22, str. Jdanov 17. 1829. Capiteanu Elenă, 5 apartamente, București, str. Icoanei 8. 1830. Ciorni Ana, 5 apartamente, București, Aleea Russo 7. 1831. Colibasianu Eugen, 2 apartamente, București, Bul. Gh. Ducă 1. 1832. Cantacuzino Pascanu, 13 apartamente, București, str. Lebedei 23, str. Cameliei 21. 1833. Croitoru Lucia, 3 apartamente, București, str. Spătarului 41. 1834. Cociu Ț. G. prin Const. Cociu, 4 apartamente, București, str. Logofăt Tautu 44. 1835. Carabelian Avedis și I. Ghiulezian, 29 apartamente, București, str. Banu Mantă 7
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București, str. Dim. Racoviță 7, Fund. 13 Septembrie 13 4392. Liba Iulia, 7 apartamente, București, str. Cobalcescu 52 4393. Lorenti Emil, 9 apartamente, București, str. Dorobanți 133, com. Viforâta jud. Dâmbovița 4394. Luca V. Elenă, 11 apartamente, București, str. Lebedei 20, str. Rucăr 44 4395. Lucescu Nicolae, 4 apartamente, București, str. Traian 211 4396. Lucian Elenă, 2 apartamente, București, str. Muzeul Zambaccian 12 4397. Leonida Gijenschi, 3 apartamente, București, str. Olteniței 111, Spl. Elefterie 11 4398. Leonte Ioana, 11 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
5584. Oghină Gratida, 4 apartamente, București, str. Paris 34 5585. Orleanu James, 6 apartamente, București, str. Beldiman 1, Galați str. Columb 46 5586. Orezeanu Luiza, 5 apartamente, București, str. Sft. Voevozi 57 5587. Opriș Gh. Natalia, 10 apartamente, București, str. Lebedei 18 5588. Otulescu Emil, 13 apartamente, București, str. Gh. Manu 12, str. Smardan 18 5589. Orezeanu Olivia, 5 apartamente, București, str. Popa Savu 14 5590. Oteteleseanu Georgeta, 2 apartamente, București, str. Batiștei 35 5591. Oprescu Ioan, 4 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Mărăști 33 7742. Trifan Petre, 4 apartamente, București, str. Dionisie Lupu 12, Cal. Dorobanți 51 7743. Teju Sterie, 18 apartamente, București, str. Dr. Lister, 23, str. Răzvan, 9-17. 7744. Traila I. Constantin, 6 apartamente, București, str. Col. Popeia 37, str. Lebedei 3. 7745. Teodorescu Virginia, 9 apartamente, București, str. Polona 12. 7746. Tomescu Maria, 4 apartamente, București, Calea Dorobanți 10 7747. Tănăsescu Oprea, 14 apartamente, București, str. Brazilia 58, str. Lt. Colonel Papazoglu 106 7748. Teodorescu Ion și Vasilica, 6 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Wiseman, Fabiola sau Biserica din catacombe, București, 1911; Maurice Maeterlinck, Steaua, București, 1912; Henrieta Harkort, Califul Barză, București, 1921; Hans Christian Andersen, Prichindel închide ochii, București, 1925, Privighetaoarea și alte povestiri, București, 1926, Ionică Haplea și alte povestiri, București, 1926, Lebedele și alte povestiri, București, 1927, Zâna ghețurilor, București, 1929, Grădina raiului și alte povestiri, București, 1928, Tovarășul călătorului, București, 1929, O poveste din țara dunelor, București, 1929, Crăiasa zăpezilor, București, 1929, Povestea vieții mele, București, 1939; Gustave Aimard, Robinson alpinist
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
peisaje interioare în felul celor din G. Rodenbach. Scenerie gotică, imagini heraldice, aluzii hermetice („Pe masă-n roase pagini «Cornelius Agripa»”) intră în atmosfera de „legendă nordică”, prin care sufletul înstrăinat, pândit de moarte își trăiește „exilul nostalgic” („O albă lebădă sub lună și-n urmă, iată, Lohengrin. Sunt mort deși mă simt în viață. Trăiam odată-n vechiul burg !” - Anamnisis). Nici vetustețea acestor fresce „desprinse din stemă parcă”, nici chingile formei fixe (sonetul) nu întunecă înfiorarea, uneori muzicalizată simbolist, în fața
ORLEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
puțin degetele. Avea unghii lucioase, dar scurte. Îți dădeai seama că-i un om căruia îi place să-și miște mâinile, să facă gesturi mici, elegante și discrete, fără vreun sens precis, dar netede, alunecoase și aeriene ca puful de lebădă. Mozart i se potrivea. ș...ț - N-ar fi trebuit să te vâri în toate încurcăturile astea. Nu-mi dau seama de ce ai făcut-o. - Împușcarea cuiva ți se pare chiar atât de lipsită de sens? Îmi zâmbi cu căldură
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Mihail Kogălniceanu” (din 1995). În literatură, B. a debutat cu o culegere de nuvele, Soare în cârjă (1966), dovedind predilecție pentru proza lirică și pentru narațiunea de analiză psihologică. A mai publicat volumele de nuvele Fântâna adună apă (1970) și Lebăda roșie (1981), iar în săptămânalul „Literatura și arta”, fragmente din romanul A rămas vița, a rămas sămânța. În cinematografie s-a impus, începând din 1968, prin regia filmelor Colinda, Povârnișul, Casă pentru Serafim, Nu crede țipătul păsării de noapte, prin
BURGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285955_a_287284]
-
filmelor documentare Paralela 47, Balada lemnului, Mama, Pământul nu uită, Vlad Ioviță ș.a. Și în cinematografie B. înclină spre metaforă și simbol, dovedindu-se un adept al filmului poetic. SCRIERI: Soare în cârjă, Chișinău, 1966; Fântâna adună apă, Chișinău, 1970; Lebăda roșie, Chișinău, 1981; Spre o mioară, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 74-78; Mihail Dolgan, Marginalii critice, Chișinău, 1973, 190-199; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 205. I.C.
BURGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285955_a_287284]
-
III, București, 1873-1874; Istoria revoluțiunii române de la 1821, Craiova, 1874; ed. îngr. și pref. Vl. Osiac, Ion Pătroiu și Dinica Ciobotea, Craiova, 1996; Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române de la 1821”, Craiova, 1874; O escursiune pe munți, București, [1878]; Cântul lebedei, București, 1884; Flori și fluturi, București, 1900; Strigoiul din Fanar, București, f.a.; Scrieri alese, îngr. Dan Simonescu și Petre Costinescu, pref. Șt. Cazimir, București, 1982; Memoriile mele, îngr. și pref. Liviu Petreanu, București, 2002. Traduceri: Xavier de Maistre, Călătorie împregiurul
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
marelui Novgorod. Istoria culturală a unui vechi oraș rus și a ținutului lui de colonizare, în românește de D. Marian, Cuvânt înainte de Dan Zamfirescu, Editura Meridian, București, 1975; vezi capitolele „Renașterea culturală și noua erezie”, pp. 146-157 și „Cântecul de lebădă al marelui Novgorod”, pp. 158-166. Constantin Velichi, România și Renașterea bulgară, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 37. Cornelia Papacostea-Danielopolu, Intelectualii români din Principate și cultura greacă, 1821-1859, Editura Eminescu, București, 1979, p. 20. Victor Papacostea, op. cit., p. 263
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
II, 9-10, 83-84; Glodeanu, Dimensiuni, 98-102; Manolescu, Litere, 81-91; Dicț. esențial, 46-49; Manolescu, Lista, I, 85-88, II, 106-110; Popa, Ist. lit., I, 920-927, passim; Negrici, Lit. rom., 218-219, 261-262; Ilie Constantin, Naturi moarte, RL, 2003, 24; Diana Câmpan, Gâtul de lebădă: Utopiile răsturnate și confesiunile mascate ale lui A. E. Baconsky, Cluj-Napoca, 2003. L.H.
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
nature, ed. bilingvă, tr. Sabina Russo, București, 1998; Poveștile pădurii, Iași, 1999. Traduceri: Henri Troyat, Întâlnirea, București, 1995 (în colaborare cu Ion Gârbă), Sfârșit de vacanță, Iași, 1999; Charles Perrault, Pantofiorul Cenășeresei, Galați, 1997; Maurice Leblanc, Edith cu gâtul de lebădă, București, 1999. Repere bibliografice: Mihai Duțescu, O voce distinctă, R, 1978, 3; Alina Iacobitz, Virginia Carianopol, „Tapiserii cu lună”, CL, 1978, 6; Grigore Mureșan, „Deasupra lumii lunecând”, CNT, 1981, 6; Sultana Craia, „Vânătoarea de foc”, CNT, 1986, 22; Popa, Ist.
CARIANOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]