4,107 matches
-
o vreme, timp în care vedeam cum cad frunzele, cum pleacă păsările, cum se răcesc nopțile... Până când, într-o zi am picat și eu cu frunza de lângă mine... Și am nimerit alături de frunzele căzute înaintea mea, care m-au acoperit, legănându-mi somnul. A fost un somn lung, în timpul căruia a nins, iar eu am visat păduri cu poieni pline de flori și de zâne. Visam fluturi și păsări... Într-o dimineață, am auzit un glas de copil. Ce-o fi
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
desculțe mergi pe firul aerului care atinge vietățile și zorile în amorțire umbrele sufletului lipite de basmul lor mergi pe firul potecii care-și face loc între moloz clipă înfășurata în tăcere lumină de mâine rămâne neaprinsa potecile codrului se leagănă în delirul pianului Chopin mergi pe firul sunetului și vei găsi pietre albastre, galbene și verzi așteptându-te cu povești își ascute vocea care zace în iarbă în tine, în grâul izbucnit în pâine mergi pe firul pântecului curbat îl
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
voi lăsa neființa să plece pentru ultima oară. Treptat, cerul din mine te cuprinde cu sfiala cea dintru începuturi. TU ești CUVĂNTUL prin care rostindu-l, mă vei crea din nou. Am muguri de lumină în păr, în trupul viu, legănat de vânturi calde în ceasul universului. Trupul este strivit în iubire, strivit de buzele cerului, sărutul de culoarea cărnii din petalele amețitor înmiresmate ale trandafirilor. Uitarea lăsată în cărările uscate, în bocetul cetinilor ce mai respiră încă, sub poala zăpezilor
IMPLINIRE de DOR DANAELA în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357582_a_358911]
-
mai învie însă uneori. Arde dorul în gândul meu, arde cerul din mine, aprins de atingerea rămasă și acum pe buzele mele, prelinsă în adâncurile unde cerul nu mai săruta pământul. Am muguri de lumină în păr, în trupul viu, legănat de vânturi calde în ceasul universului. Trupul este strivit în iubire, strivit de buzele cerului, sărutul de culoarea cărnii din petalele amețitor înmiresmate ale trandafirilor. Uitarea lăsată în cărările uscate, în bocetul cetinilor ce mai respiră încă, sub poala zăpezilor
IMPLINIRE de DOR DANAELA în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357582_a_358911]
-
mai învie însă uneori. Arde dorul în gândul meu, arde cerul din mine, aprins de atingerea rămasă și acum pe buzele mele, prelinsă în adâncurile unde cerul nu mai săruta pământul. Am muguri de lumină în păr, în trupul viu, legănat de vânturi calde în ceasul universului. Trupul este strivit în iubire, strivit de buzele cerului, sărutul de culoarea cărnii din petalele amețitor înmiresmate ale trandafirilor. Uitarea lăsată în cărările uscate, în bocetul cetinilor ce mai respiră încă, sub poala zăpezilor
IMPLINIRE de DOR DANAELA în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357582_a_358911]
-
nu stau prea mult pe Internet? Eu, nu stau, el stă în gând mereu, Poate de-acolo vine versul meu, Imagini și cuvinte fel de fel, Mai înainte îi zicea... altfel; Îmi sap grădina, fac și eu ce pot, Mai leagăn o nepoată, un nepot Și câte or mai fi pe lângă casă, Pensionar cum sunt, de toate-mi pasă! Duminica ascult o rugăciune, Mai aflu câteodată vreo minune, E bun, e rău? fără de el oricum Nici doamna nu mă întreba acum
INTERNAUTUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357713_a_359042]
-
și voi schimba soarta lumii!>>... Femeile-mame au dăruit totul neamului..., au concentrat forța neamului nostru, uimindu-ne de capacitatea lor de jertfă și viziune lucidă asupra vremurilor în care trăiau. N-au dat înapoi nici o clipă, pe brațele lor au legănat destinul nostru ca neam, crescând și educând voievozi, eroi, patrioți, martiri, preoți și monahi... Și-au așteptat, cu suspinuri caste, ani de-a rândul, soții sau logodnicii luați sclavi sau prizonieri, deportați, exilați, închiși în temnițele comuniste, primind din depărtări
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
Acasa > Versuri > Iubire > SĂ-ȚI FIE VIAȚA, O PRIMĂVARĂ! Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 496 din 10 mai 2012 Toate Articolele Autorului se dedica lui Leonid Plecate aripi călătoare, Se-ntorc la tine de cu zori, Se leagănă plutind în soare Și auzi țipăt de cocori. Izvoarele se înfioară Și-n unda lor înmiresmată Se oglindeste-o căprioară, Gingașă și subțire fată. In raiul care ți l-a pregătit Zâna buna-a primăverii, De când pe lume ai venit
SĂ-ŢI FIE VIAŢA, O PRIMĂVARĂ! de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358646_a_359975]
-
toți, copăcel în ograda lui. Încă de pe când am început să merg pe picioare, mi-a plăcut să ascult muzică, așa cum îmi spunea tatăl meu. Din amintirile lui, am înțeles că abia stăteam în picioare și-mi plăcea să mă legăn în ritmul muzicii și, lucru și mai interesant, să bat ritmul cu piciorușul. Am iubit de când mă știu muzica, în toate genurile ei, dar în special, folclorul autentic, muzica clasică, ușoară, romanța. De asemenea, iubesc poezia și teatrul. În casa
MARIANA VOICA GRECU AM ÎNVĂŢAT ABECEDARUL SPIRITULUI ROMÂNESC [Corola-blog/BlogPost/358624_a_359953]
-
curând momentul când toți aceia care mi-au făcut zile fripte se vor da pe lângă mine, rugându-mă, tovarășe T., n-ați vrea să vă dați jos pantalonii ca să vă pupăm un pic în cur? Trăsura se pusese în mișcare, legănându-se pe arcuri, în timp ce roțile îi uruiau ușor pe pavaj, apoi, părăsind piațeta gării și ajungând pe asfalt, prinsese să alunece lin, nemaiauzindu-se decât țăcănitul molatic al potcoavelor calului. Mă mirase faptul că vizitiul se abătuse destul de mult de la
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
lanul de păpușoi, devenit în plinul verii, o adevărată pădure misterioasă. Nimic nu avea vreo importanță deosebită. Totul decurgea normal din punctul de vedere al copilului ce aștepta să vină seara, să ajungă acasă, să mănânce și să se culce legănat de vise, în care săreai din somn, căci îți lua jitarul vitele, pentru că intraseră în cine știe ce lanuri străine de ale tale. Viața își ducea cursul ei normal. Necazurile de azi erau bucuriile de mâine, astfel că niciodată nu aveai timp
SPIRITUL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358718_a_360047]
-
mai limpidă, fiindcă se referă la paradisul copilăriei, este poezia: “cineva încă mă ține de mână: departe e vremea aceea / dar îmi amintesc / livada bujorii prispa casei / răsturnată într-un petec de cer / fără să număr zile și nopți / mă legănau fâșii de vise / uneori alergam la marginea satului / cu cârdul de copii / prindeam curcubeul / îl înfășuram pe degete și râdeam / râdeam cu atâta poftă de viață / asta ne era singura grijă / inventam jocuri / (leapșa, v-ați ascunselea, șotron, / flori, fete
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
rouă. Bătrânețea lumii de cuvinte înseamnă oboseală, blazare, renunțare. Panseuri lirice există și în textele scrise în spirit de haiku, creând o viziune esențializată asupra lumii și fenomenelor ei. Într-un poem emblematic pentru întregul volum, Mihaela Aionesei spune: “adorm legănată de chipul din năframă / la marginea unei simțiri / copleșită de melancolie / lumina îmi dezleagă pupilele”(Chipul din năframă). Reîntoarcerea în patria copilăriei nu se produce întotdeauna cu lejeritate. E multă hărmălaie acolo și intrarea nu-i liberă. E nevoie de
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
nimic la coloană, să-i facă mai mult rău decât bine. Era o tânără suplă, nu prea înaltă, așa că reuși să o scoată prinzându-i mijlocul fragil cu mâna dreaptă și trăgând-o cu ceva dificultate pe fereastră. Mașina se legăna punând viața amândurora în pericol. Putea să-i angreneze pe amândoi în rostogolire spre fundul râpei. Când scoase definitiv victima din mașină, o așeză pe un strat ud de frunze, și verifică dacă mai are puls. Nu-și putea da
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
de la acest extaz agonic în permanență nu este decât un pas: „Singură,/ eu și cărțile/ în trudnica exilare,/ privind cu spaimă/ furnicarul de pe trotuare...// Singură/ fără nume,/ c-un sentiment vinovat/ c-am purtat în mine,/ am născut/ și am legănat/ această lume nepăsătoare,/ această lume...” (Eu și cărțile). *** SOMETHING ELSE THAN SIGNS („eLiteratura” Publishing House, Bucharest, 2016, 121 pp.) is a volume of poetry written by the Romanian poetess Passionaria Stoicescu and translated into English by Muguraș Maria Petrescu and
SOMETHING ELSE THAN SIGNS de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344636_a_345965]
-
alergând frenetic pe spatele ei, pe sâni sau pe fese. Doar zmucitura guvidului pe fundul mării mă scotea din visare. Eram emoționat, gândindu-mă la cum se va desfășura întâlnirea pe mare, când doar noi doi și pescărușii vom pluti legănați de unduirea molcomă a mării. Speram să se mențină vremea la fel de frumoasă, cu marea calmă și după ora zece, când aveam întâlnirea, că să avem o plimbare de neuitat, așa cum speram ca sentimentele noastre să alerge unele spre altele, precum
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
palidă a soarelui și firele de iarbă au început să înverzească. Grădinile s-au trezit din amorțeală și au privit cu mirare covoarele de viorele și brândușe, lalele și zambile, frezii care se așterneau peste pământul rece. Copacii s-au legănat ușor sub atingerea vântului și-au început să se îmbrace cu muguri proaspeți. Doar păsările uimite își scuturau penele ciufulite, neștiind dacă ar trebui să înceapă să cânte ... Am auzit și eu șoapta primăverii și am ieșit în curte s-
O CLIPĂ LA CRUCE de LILIANA BOTEA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344691_a_346020]
-
palidă a soarelui și firele de iarbă au început să înverzească. Grădinile s-au trezit din amorțeală și au privit cu mirare covoarele de viorele și brândușe, lalele și zambile, frezii care se așterneau peste pământul rece. Copacii s-au legănat ușor sub atingerea vântului și-au început să se îmbrace cu muguri proaspeți. Doar păsările uimite își scuturau penele ciufulite, neștiind dacă ar trebui să înceapă să cânte ... Am auzit și eu șoapta primăverii și am ieșit în curte s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344714_a_346043]
-
palidă a soarelui și firele de iarbă au început să înverzească.Grădinile s-au trezit din amorțeală și au privit cu mirare covoarele de viorele și brândușe, lalele și zambile, frezii care se așterneau peste pământul rece. Copacii s-au legănat ușor sub atingerea vântului și-au început să se îmbrace cu muguri proaspeți. Doar păsările uimite își scuturau penele ciufulite, neștiind dacă ar trebui să înceapă să cânte ... Am auzit și eu șoapta primăverii și am ieșit în curte s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344714_a_346043]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > CER (PANTUM) Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1228 din 12 mai 2014 Toate Articolele Autorului Într-o grea aluzie, Suspendat de patimă, Sper într-o concluzie, Legănat de-o lacrimă. Suspendat de patimă Adoarme cerul în vis, Legănat de-o lacrimă, Fir întins spre paradis. Adoarme cerul în vis, Cu speranță și cu dor, Fir întins spre paradis Pe-aripile de condor. Cu speranță și cu dor
CER (PANTUM) de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350723_a_352052]
-
Delicatete > CER (PANTUM) Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1228 din 12 mai 2014 Toate Articolele Autorului Într-o grea aluzie, Suspendat de patimă, Sper într-o concluzie, Legănat de-o lacrimă. Suspendat de patimă Adoarme cerul în vis, Legănat de-o lacrimă, Fir întins spre paradis. Adoarme cerul în vis, Cu speranță și cu dor, Fir întins spre paradis Pe-aripile de condor. Cu speranță și cu dor, Suspendat de patimă, Pe-aripile de condor Legănat de-o lacrimă
CER (PANTUM) de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350723_a_352052]
-
cerul în vis, Legănat de-o lacrimă, Fir întins spre paradis. Adoarme cerul în vis, Cu speranță și cu dor, Fir întins spre paradis Pe-aripile de condor. Cu speranță și cu dor, Suspendat de patimă, Pe-aripile de condor Legănat de-o lacrimă. Referință Bibliografică: CER (PANTUM) / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1228, Anul IV, 12 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela Tiger : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CER (PANTUM) de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350723_a_352052]
-
de bine vocile oamenilor, dar, atunci când tăcerea este profundă, seara târziu și noaptea, aude de pe terasa casei sale cum se distrează tineretul în Băile Felix și 1 Mai. In dimineața aceea............., cerul era senin. Pe marginea drumului, copacii cu vârfurile legănate de vântul răcoros, se zgribuleau, încercând să-și ascundă goliciunea. Vântul puternic care sufla la început de aprilie făcea ca și fumul care ieșea pe hornurile caselor să tremure. De frig bătrînul Ion era îmbrăcat cu o haină de fâș
IN AJUN DE SĂRBĂTORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358868_a_360197]
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului De Crăciun vreau să fiu cu tine, MAMĂ, din părul tău nins să mă-mbăt cu arome de fulgi ca-ntr-un vis de copil de tăceri amuțit care-ncet se destramă, vreau să fiu legănată de brațu-ți puternic precum vara făceai, când prin flori rătăceam și-adormeam amețită de doruri în iarba din lunci. De Crăciun vreau să fiu cu tine, MAMĂ, în sătucul din munți unde cetini de ger amorțite îmi cântă colindul sublim
DE CRĂCIUN, CU TINE, MAMĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358881_a_360210]
-
Ningea în Bărăgan, 1959 Somnul de la amiază; povestiri,1960 Dincolo de nisipuri; povestiri, 1962 Cantonul părăsit; nuvele, 1964 Caii albi din orașul București, 1967 Vară buimacă; nuvele 1967 Îngerul a strigat; roman 1968 În văpaia lunii; nuvele , 1971 Casa care se leagănă; povești, 1971 Cronici de carnaval; cronici sportive, 1972 Frumoșii nebuni ai marilor orașe; Fals tratat de iubire; roman, 1976 Cronici afurisite sau poeme cantate aiurea, 1977 Cartea cu prieteni;poeme răsărite-n iarbă; 1979 Insomnii de mătase; însemnări, 1981 Scoica
VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]