178,429 matches
-
România a pus-o sub tensiune deja din luna noiembrie 2013. Esența relației cu Moldova este interconectarea la sistemele energetice și de infrastructuri rutieră și feroviară ale României și, implicit, ale Europei. Vreau să mulțumesc domnului președinte Barroso, pentru deschiderea legată de proiectul „Cluj Innovative City”. Este un proiect de cercetare extrem de important și dorit la Cluj. Acolo, municipalitatea a alocat deja 220 de hectare de teren pentru acest proiect și el va fi axat pe educație, pe cercetare în domeniul
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
încheia Jocurile Olimpice de la Soci, Rusia își va scoate mănușile. Și, apoi, a doua întrebare, ce puteți face pentru a ajuta România să intre în Zona Schengen? Pentru că ați spus și în trecut că, până la urmă, statele membre vor hotărî... Întrebare: Legat de aderarea la Schengen, despre care ați spus în trecut că este un obiectiv pe care vreți să-l realizați până la sfârșitul mandatului, v-aș întreba dacă veți face personal vizite la Berlin sau la Haga, pentru a obține un
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
Schengen în mod practic. Ori, utilizarea MCV-ului și aprecierile cu privire la politicieni împotriva unei țări membre, este deja un lucru care devine dificil de acceptat. Până la urmă, obiectivul nostru este să ne integrăm în Uniunea Europeană, de aceea ne-am bucurat legat de liberalizarea circulației forței de muncă la 1 ianuarie, de aceea vrem să fim în Schengen, să continuăm procesul de integrare și, de aceea, ne pregătim să intrăm în euro tot pentru a accelera și a fi mai profund integrați
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
mari verzi Cînd eu te cert tu mă dezmierzi Focul din noi e-n pălălăi Sfîrîie roua-n aspre clăi Asmute-mă cu sînii tăi Cei ascuțiți viața să-mi pierzi Iubita mea surîsul tău Șăgalnic rău și derbedeu Mă leagă-n minți rostu' mi-l strînge În frînghioare moi de sînge De ce alături trist ne plînge Înger trimis de Dumnezeu Iubita mea-nfundată-n Flandre De catifea sfarmă verande Rupe zefiri distruge raze Dă fluturilor dulci extaze Și la copii
Iubita mea cu gura-n rai by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/12085_a_13410]
-
Cristian Bădiliță Micul dejun Bună dimineața, tristă dimineață, cu ploaie și vînt la mic dejun cu strigoi abia despăturiți din ceață cu piețari în strai de Moș Crăciun. Bună dimineața strig îngerilor gării legați de felinar cu tricolor bună dimineața, stea a iertării din care păcătoșii la braț cobor. Fruntea mi-o deschid și trag oblonul peste cărțile de care-s sastisit, smulg din tîmpla stîngă telefonul și pe buze scapăr ultimul chibrit. Mă
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
în grotesc și ridicol. Vino, duh al seninătății, încolăcește-te ca un vîrcolac de lumină peste tîmplele mele și-nvață-mă cum să-mi ucid gîndurile fără scrîșnire. Dansul Ziua de astăzi o rezervăm dansului prin ploaie. Singuri, doar noi, legați cu brațele unul de celălalt, lovindu-ne de țepii usturători și tandri ne rotim sălbatic, pînă cînd primul va striga numele lui Dumnezeu într-o limbă moartă și se va prăvăli pe caldarîm. Dansul propriu zis va începe atunci, cu
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
Jordi-Pere, Antoni, domnule Cerda nu pleca la părinți și nici altundeva stai și spune-ne din falduri de munte, de la șes cum păzeai oile când erai copil și ciopleai fluiere de alun cum puneați voi țăruși la stână, cum îi legați pe crăcane să faceți oilor adăpost - lăsând și lui Dumnezeu culcuș printre ele Mai spune-ne tu câte nu știm - suntem atât de uituci Cuvintele cu gâtlej luminos ți se hrănesc în palmă se pregătesc să zboare Citind poezie catalană
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
de lut, urnă etajată, Idolul de Vârșeț (cap pătrat cu ochi de bufniță, cu aripi în loc de brațe), aplice de bronz pentru cingători. Pe Voica o dăduse muma peste nouă țări și nouă ape, iar fratele mai mare, Sfetil Constantin, se legă cu jurământ iarna s-o aducă de trei ori acasă, vara, de cinci ori. , Ciuma că venea, casa le lovea, pe toți răposa, doar muma rămânea. Și ea ce făcea? în Sfânta Joia, ciobu-n mână lua, ciob și tămâia, tot
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
neliniștea celor care și-au întîrziat reușita și nu se încrîncena să smulgă zilelor ce pierduse". Dacă nu este preocupată să investigheze trecutul familiei (reținînd din ani întregi "doar cioburi de vorbe și gesturi"), Letiția înțelege, în schimb, că e legată de aceasta prin legături mai subtile ("umbrele lor mă acopereau") de felul celei prin care descoperă în sine "vocea înțepătoare a mamei" sau "așteptarea, veșnic amînată" a unchiului. Dar nu asemănările o atrag pe eroină; dimpotrivă, preocuparea ei este să
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
Felul cum s-a slujit romanul Ferestrele zidite de oameni pentru a exista, pare să conțină suficientă substanță esoterică pentru a deveni un alt roman, în marginea romanului. De aceea acum mă rezum să evoc doar prietenia care ne-a legat. E foarte adevărat că nu ne-am fi întâlnit dacă, evident, romanul Ferestrele zidite, nu ar fi avut nevoie de un editor. În primăvara anului 1991, eu și Liviu Călin, pe atunci încă redactor-șef la Editura Cartea Românească, ne
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
parole a cura di B. Frabotta e B. Mazzoni, în volumul Poeti della Malinconia, Donzelli, Roma 2001). De altfel, Bruno Mazzoni este în Peninsulă, la ora actuală, cel mai prolific traducător și propagator al valorilor literaturii române, de numele său legându-se printre altele cele trei traduceri din opera lui Mircea Cărtărescu: Travesti (editura Voland 2000), Nostalgia (editura Voland 2003) și CD doppio (editura Pagine 2003). Afinitățile spirituale și prețuirea profundă a traducătorilor față de personalitatea umană și poetică a Anei Blandiana
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
de tristă memorie pentru vulnerabila societate de atunci, încolonată, încă o dată, pentru a traversa fără voia sa un alt tunel întunecat al istoriei sale. Ar fi minunat să existe un sens - pe care l-am putea defini, cândva - care să lege cele două sărbători, pe cititorul de astăzi de cititorul de ieri. În ce mă privește, pot vorbi deschis despre geneza Antologiei Inocenței, fără reticențe, fără false orgolii sau false pudori: nu sunt autorul cărții decât în mică măsură. Cu excepția unui
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
ochelari, crede mai întîi că fiului i s-a aplicat (nu ridicat) o sancțiune. Mare emoție, turburări organice. Părinții lui Solomon îi adresează o a doua scrisoare în decursul unei singure zile, spre a-și exprima cît mai prompt sentimentele legate de ridicarea sancțiunii. în sfîrșit, mama lui Cazimir, membră distinsă a corpului didactic din Piatra Neamț, adresează fiului o scrisoare din care cităm: "Bine e că se ridică, dar de unde dracu' o mai fi căzînd și asta? Ai fi bun să
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
o comuniune tot mai vie să se stabilească între el și ascultători. Magistrul nu rămânea străin de însuflețirea discipolilor. Erau momente cînd osmoza simpatiei devenea atît de puternică încît continuarea monologului se dovedea cu neputință. Profesorul lansa atunci o întrebare legată de progresul expunerii, căreia cei din sală se întreceau să-i răspundă. Mă surprind utilizînd imperfectul în evocarea acestor împrejurări; pentru mine, ele se integrează capitolului, teoretic încheiat, al studenției. De fapt, ar fi fost mai potrivit să utilizez prezentul
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
va succeda o nouă generație de entuziaști. Profesorul o va primi la sine cu aceeași căldură inepuizabilă, ce nu-și poate afla asemănare decît în iubirea cu care el însuși este înconjurat de tineret. în această puternică și reciprocă afecțiune, legînd savantul distins de foarte tinerii aspiranți la cultură, mi se pare că descopăr cea mai emoționantă celebrare a tinereții profesorului Vianu." 1 Despre Iorgu Iordan, la a 90-a aniversare a marelui lingvist, Ștefan Cazimir va spune: "Generația din care
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
Ion Simuț O antipatie nu are, în mod normal, istorie. Este aceeași, fără variabilități, de la început până la capăt, irațională și în termeni ireconciliabili. Debutează brusc, de la prima confruntare a partenerilor, legați pentru totdeauna printr-o repulsie inventivă în explicații imaginare, de ochii lumii, dar care au rădăcini întortocheate împlântate insidios într-un sol ignorat cu bună știință ca prea prozaic. Așa s-a întâmplat în atitudinea lui E. Lovinescu față de Gala
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
o bursă de studii la Berlin, pe care o primește în 1921-1922. în 1925, participă, la Paris, la lucrările Internaționalei muncitorilor din învățământ. Peste câțiva ani, reîntors în capitala Franței, îl va cunoaște pe Panait Istrati, de care îl va lega o strânsă prietenie. Din 1926, vreme de un deceniu, își mută catedra la Timișoara, de unde, ca dintr-un mare port, izbutește să facă încă două călătorii de amploare. Prima, în1927, vizează Spania, unde participă la cursurile de vară ale Centrului
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
altă parte, ceva din noi este înarmat pentru a reproșa, și-așa vine crepusculul, vin asfințiturile lăuntrice, nucleul de noapte, cînd știi că numai oboseala,un fel de iubită a sorilor morți, mai face lucrurile să semnifice. Du-mă și leagă-mă, soarele meu mort, nu mai pot, Iisuse Christoase, nu știu ce scriu, nu mai știu ce scriu Bestia grea, ea niciodată nu va ieși, ea stă la umbră, la umbra tuturor sensurilor , că te face să atîrni și simți că fără
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
la odăi (sufragerii, dormitoare, bucătării). Impresia e de trunchiat; n-a fost mai lung? * Turnul Babel m-a turtit. Totuși, afectiv, țin mai mult la Istoria lui Claus și a giganticei spălătorese și la Vedeniile regelui Pepin. Poate pentru că se leagă de primele întîlniri cu Dimov (cel din 7 poeme ) cînd proaspăt, neștiutor, singur cu ziarul în dosul casei, în șezlong, sub meri, le citeam fericit. Mistrețul și pacea eternă are versuri uluitoare, gustoase, pipărate, elegante, medievale, nebune, făcîndu-mă să chicotesc
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
după ce a trecut prin furii și angoase teribile, care l-au făcut să sune la noi noaptea la 4, s-a liniștit cînd a văzut că are succes. Misterioasa dispariție a orașului din cîmpie, pe care i-am trimis-o, legată în panglici, ca dar de Crăciun 2001, însoțită, foarte curînd, prin complicitatea lui C. Stănescu, de o semnalare în Adevărul, i-a dat curaj să ne trimită, în anul următor, Esmeralda. Șase sau șapte luni am tot făcut și desfăcut
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
între timp soțul a transpirat abundent. E șters cu o batistă. Orișice pat are două tăblii. Una unde-i capul bolnavului, cealaltă unde-i sunt picioarele. în cazul că mai are și picioare. De cea de-a doua tăblie este legat un fel de "odgon", un fel de frânghie ad-hoc confecționată din pânză de pansamente astfel că rănitul, trăgând de-acest "odgon", se poate ridica singur în poziția șezut. E formidabil să mai vezi înconjurul și din poziție verticală. în cazul
Civilii dau buzna la Spitalul Militar by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/12216_a_13541]
-
fi împlinit în martie 83 de ani. Într-adevăr, apariția în literatura română post-decembristă, prin publicarea, abia în 1993, a Ferestrelor zidite, roman scris înainte de plecarea din țară a autorului, în 1947, a echivalat, în surpriză și valoare, toate așteptările legate de sertarele scriitorilor, închise vreme de 50 de ani. În plus, foarte repede el a fost tradus în mai multe limbi și s-a bucurat peste tot - Franța, Germania, Spania, Portugalia, - de o primire extraordinară și de importante premii. Care
In memoriam Al. Vona – Autorul unei singure cărți by Doina Jalea () [Corola-journal/Imaginative/12333_a_13658]
-
neliniștit în conștiința lui, neliniște pe care n-o înțeleg nici azi, mă avertizase prin luna mai a aceluiași an că dacă nu scriu imediat ceva prin care să fac să dispară norii unei maladii inventate de care mi se legase numele (naturalism!) și în care nepăsător pluteam, voi fi exclus din Uniunea Scriitorilor și maladia literară se va transforma într-una politică. Atunci va fi grav." La insistențele prietenului - scriam că Marin Preda va avea mereu în preajmă un prieten
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
-șef al "Scânteii", una dintre cele mai triste figuri ale momentului, are altă părere despre Gheorghe: "În calitatea sa de secretar al CC, Ana Pauker răspundea de îndrumarea agriculturii și de raporturile cu țărănimea. Aici intrau, în afară de politica prețurilor, dificultățile legate de colectivizare, comasarea terenurilor colectarea produselor agricole, atitudinea față de țăranii "chiaburi" etc. Pe scurt, un nod al contradicțiilor. (...) Această contradicție permitea două abordări de natură opusă. Prima vedea ca instrument principal, în stare să biruie toate obstacolele și inerțiile "puterea
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
mustos Oh Doamne înduplecă-mi traiul De înger pe veci păcătos Ce vrea c-un sărut să pătrundă În cel mai de taină loc sfînt Și Doamne pe urmă m-alungă Să sufăr din nou pe pămînt Și iarăși să leg cu o funtă Al Magdei rotund și cald fund... Hobbit care te pupă plin de jenă Pe ziua ta de păcătoasă Magdalenă
Erai atît de rotundă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12600_a_13925]