1,772 matches
-
atribuțiilor respective: a) atribuții pentru exercitarea cărora actele sau faptele președintelui sunt supuse unor condiții exterioare; b) atribuții pentru exercitarea cărora actele sau faptele președintelui nu sunt supuse niciunei condiții exterioare. 2) După criteriul conținutului acestor atribuții: a) atribuții privind legiferarea; b) atribuții privind organizarea și funcționarea puterilor publice; c) atribuții privind alegerea, formarea, avizarea formării, numirea sau revocarea unor autorități publice; d) atribuții în domeniul apărării țării și asigurării ordinii publice; e) atribuții în domeniul politicii externe; f) alte atribuții
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
reglementarea efectelor deciziilor pronunțate de Curte și-au avut izvorul în neîncrederea cu care Adunarea Constituantă a primit ideea nouă a înființării Curții Constituționale, precum și în concepția atât de înrădăcinată, de altfel nu numai la noi, că în materie de legiferare reprezentanții aleși ai națiunii trebuie să aibă întotdeauna ultimul cuvânt.<footnote În dezbaterile Adunării Constituante a fost exprimată în mod clar temerea față de „un organ discreționar, care poate să cenzureze parlamentul fără nicio posibilitate de control sau de contestație”. footnote
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
în virtutea dispozițiilor prevăzute prin Tratatul de la Lisabona, camerele superioare ale parlamentelor naționale ale statelor membre participa cu drepturi egale cu acelea ale camerelor inferioare la procesul de luare a deciziei la nivel european. Diferențierea misiunilor clasice ale unui parlament în ceea ce privește legiferarea și controlul se pot completa reciproc, în contextul în care proiectul european necesită în continuare eforturi substanțiale pentru a fi îmbunătățit 5. Reprezentativitatea camerelor superioare Teoriile clasice referitoare la natură sistemelor parlamentare subliniază că monocameralismul caracterizează statele centralizate, în timp ce bicameralismul
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
expres. ... (3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de alin. (1) și (2), organizațiile sindicale au calitate procesuală activă. Articolul 29 Confederațiile sindicale reprezentative la nivel național pot adresa autorităților publice competente, în condițiile art. 74 din Constituția României, republicată, propuneri de legiferare în domeniile de interes sindical. Articolul 30 (1) Angajatorul poate invita sindicatul reprezentativ la nivel de unitate să participe în consiliul de administrație sau alt organ asimilat acestuia, inclusiv în cazul administrației publice, la discutarea problemelor de interes profesional, economic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249113_a_250442]
-
sau limitare a exercitării atribuțiilor și/sau a mandatului lor, sub sancțiunea pedepselor prevăzute de lege. ... Articolul 64 (1) Confederațiile patronale reprezentative la nivel național pot adresa autorităților publice competente, în condițiile art. 74 din Constituția României, republicată, propuneri de legiferare în domeniile specifice de interes. ... (2) Confederațiile patronale reprezentative la nivel național se pot constitui într-o structură de reprezentare unitară a intereselor lor, în condițiile în care această structură cuprinde cel puțin jumătate plus unu din totalitatea confederațiilor patronale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249113_a_250442]
-
proces echitabil, art. 24 privind dreptul de apărare, art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (2) privind legiferarea în domeniul procedurii de judecată și art. 129 privind folosirea căilor de atac. Totodată, în susținerea excepției sunt invocate și prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223418_a_224747]
-
DE URGENȚĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspenda aplicarea ORDONANȚEI DE URGENTA nr. 130 din 30 iunie 2000 aflată în procedura de legiferare, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de către Parlament. Pe perioada acestei suspendări se aplică reglementările în materie existente la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență. Prin LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169483_a_170812]
-
DE URGENȚĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspenda aplicarea ORDONANȚEI DE URGENTA nr. 130 din 30 iunie 2000 aflată în procedura de legiferare, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de către Parlament. Pe perioada acestei suspendări se aplică reglementările în materie existente la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență. Prin LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169483_a_170812]
-
de coordonare. 2. Susținerile referitoare la încălcarea art. 138 alin. (5) din Constituție, republicată, prin aceea că legea criticată nu reglementează sursele de finanțare a cheltuielilor de funcționare a Cancelariei Primului-Ministru, sunt neîntemeiate. Problema în discuție este o chestiune de legiferare, neimpunându-se precizarea sursei de finanțare atunci când "autorul proiectului de lege este Guvernul". Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că sesizarea este nefondată pentru următoarele motive: 1. În conformitate cu dispozițiile art. 117 alin. (1) din Constituție, republicată, "Ministerele se înființează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156342_a_157671]
-
care ne face să ratăm specificul artistic al lui Dimov. Care poet autentic nu este "conectat", într-o măsură sau alta, la rezervoarele mereu pline ale subconștientului? Autorul Cărții de vise se remarcă însă tocmai prin efortul de elaborare, disciplinare, legiferare în materia vie și pulsatilă a imaginarului. Frenezia asociativă a poemelor sale, abundența lor imagistică și feeria lingvistică sunt minuțios construite. Ion Barbu este perceput și adoptat ca model fiindcă poezia lui răspunde unei necesități interioare similare: aceea de a
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
se amăgi de mirajul excedentelor și echilibrărilor iluzorii, ci mai bine, aruncând o privire în trecut, să se sperie de fantasmele deficitelor reale. București, 30 ianuarie 1881 [7 februarie 1881] PROIECTUL D-LUI CONTA ASUPRA INSTRUCȚIUNII [1] În materie de legiferare asupra învățămîntului public sunt din norocire unele părți esențiale în privința cărora nu poate fi vorba și nu trebuie să fie vorba de partide politice. Învățământul dat din partea statului, deși cuprinde și elemente eminent politice, asupra cărora se restrânge toată antiteza
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Admitem că problemele sunt de cel mai mare interes. Susținem însă că acest interes nu poate să fie la noi decât teoretic și că va trebui să treacă cel puțin o jumătate de secol înainte de-a fi vorba de legiferare practică în această direcțiune. Să începem întîi cu instrucțiunea clasică. Școalele noastre secundare, îndeosebi învățămîntul numit gimnazial-liceal, sunt întocmite în esență după modele luate din Franța și din Germania. Esența acestui învățămînt este la noi, ca și în Franța și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu statul și cu structurile similare acestuia (marile domenii, biserica) a coincis cu dezvoltarea patronimelor permanente și transmisibile. Eduard I dă un puternic impuls procesului de adoptare a patronimelor permanente prin stabilirea dreptului primului născut asupra proprietății funciare și prin legiferarea dreptului ereditar la arendă. Astfel, preluarea numelui de familie purtat de tată făcea parte, cel puțin pentru primul fiu, din revendicarea proprietății la moartea părintelui. Odată ce drepturile asupra proprietății erau validate de către stat, numele de familie ce fuseseră cândva simple
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
multiplii mărimilor stabilite permițându-i arhitectului să realizeze combinațiile particulare pe care le dorea. Tocurile de uși și ferestre, cărămizile, țiglele, ba chiar și șuruburile au Început să respecte un cod uniform. Primul manifest al CIAM, datând din 1928, cerea legiferarea noilor standarde de către Liga Națiunilor, acestea urmând să stea la baza unui limbaj tehnic universal ce ar fi fost apoi obligatoriu Învățat de Întreaga lume. Mai departe, o convenție internațională ar fi „normalizat” diversele unități de măsură privind mașinile și
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
devenirea ființei, a rostului ființării ca prezență necontenită în câmpul manifestărilor energetice ale lui Dumnezeu, ca "încercare a ființei prin timp și spațiu" (D. Stăniloae, M. Eminescu), Theodor Codreanu propune transmodernismul (transcendență/modernitate) ca soluție pentru ieșirea din anarhia postmodernistă. Legiferarea (prin Constituție, ca în SUA) valorilor creștine și a celor naționale, interculturalismul și toleranța ecumenică, debarasarea de consumism și comunism, dar și de dreapta tropăitoare, născută din același comunism, orientarea ființării ființei în câmpul valorilor europene și naționale, renașterea "mândriei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în care a picat în 1978 Ihab Hassan, trasând cele 11 caracteristici postmoderne și pe care a conștientizat-o abia în 2002, când le-a redus la două, dinamice și autocontradictorii, posibil de grupat chiar în spatele unui mixonim: indermanence = indeterminacyțimmanence. "Legiferarea" cadrului transmodern fluid nu este eroare decât privind prin ochelarii de cal ai filosofiei tari. Dar Theodor Codreanu înlătură orice umbră de îndoială: "Pe de altă parte, eu, unul, m-aș feri de graba unor disocieri prea tranșante, nemaivorbind de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
importantă: cea a educației. Reținem faptul semnificativ că Paulsen este și autorul unei serii de lucrări În domeniul pedagogiei și istoriei Învățământului public din Germania (de ex. Geschichte des gelehrten Unterrichts, 1885, reeditat 1919-1921). Aristotel afirmase, la timpul său, necesitatea legiferării normelor morale, deci a intervenției statului pentru obținerea unui comportament conform virtuții din partea cetățenilor (a se vedea Etica Nicomahică, cartea VII, nota 98, despre rolul omului politic În educarea cetățenilor). Paulsen socotește - În directă linie kantiană că Etica pornește de la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Aspecte instituțional-istorice. Fără a exagera, regimul politic de dictatură al lui Carol al II-lea a fost începutul declinului fragilei democrații interbelice. Populația românească majoritară pierdea astfel parlamentarismul, libertatea de expresie, de asociere etc. În plus, pentru evrei a început legiferarea instrumentelor de marginalizare sociopolitică din statul român. Aveau să urmeze discriminarea rasială, deposedarea economică, pierderea tuturor drepturilor politice, expulzarea și exterminarea fizică. Politica antisemită a statului român debutează în perioada regimului de dictatură regală. În ianuarie 1938 guvernul Goga-Cuza a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Tineretului Premilitar”. Acest consiliu aviza regulamentele, stabilea contingentele, tipul de lucrări și prioritățile și cheltuielile necesare. Legea menționa că lucrările de interes local se vor face sub autoritatea Ministerului de Interne. În toamna anului 1941, la aproape un an de la legiferarea „Statutului militar al evreilor”, Ministerul Apărării Naționale, prin Marele Stat Major, redactează un studiu și o dare de seamă privind stadiul rezolvării „problemei evreiești” (doc. nr. 37, 43). Redactate în aceeași perioadă, probabil că primul document, „Studiu și propuneri asupra
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
dispoziție, n-ar respecta angajamentul de a ceda, Al. Marghiloman declara că Partidul Conservator era dispus să accepte sancțiuni. Recunoscând necesitatea schimbării raportului dintre marea și mica proprietate, conservatorii refuzau în continuare să accepte necesitatea revizuirii Constituției. Temându-se de legiferarea exproprierii, conservatorii susțineau că acest raport se poate modifica și fără revizuirea Constituției. Ei afirmau că prin expropriere se atingea dreptul fundamental al proprietății, declanșând o dezbatere de natură juridică. Liberalii considerau că, în principiu, nici proprietățile de mâna moartă
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
e sacrificiu. (...) Exproprierea să se facă cu bani. Dacă aș fi convins că exproprierea în bani nu se poate, n-aș fi de acord. Dacă aș crede că acest lucru ar fi imposibil, atunci aș fi contra exproprierii.” Conservatorii-democrați acceptau legiferarea principiului exproprierii, dar erau neliniștiți din cauza nesiguranței pe viitor a existenței marii proprietăți, odată ce a fost admisă sabia cu două tăișuri a exproprierii. Astfel, Barbu Păltineanu mărturisea că singura obiecție care îi dădea de gândit referitor la expropriere era nesiguranța
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Parlamentarii, indiferent de apartenența lor politică, au aprobat inițiativele guvernului menite să reglementeze viața economică, atacurile lor fiind violente atunci când era vorba de politica externă a României. Putem vorbi de un concurs pe care opoziția l-a dat guvernului în legiferările excepționale menite să reglementeze viața internă. Mai mult decât măsurile excepționale propriu-zise, nemulțumirile opoziției, justificate până la un punct, erau provocate de nerespectarea lor. Mai mult decât celelalte, reglementările referitoare la comerțul exterior al României au stârnit nemulțumirea conservatorilor. Declanșarea războiului
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
procedat la restituirea clădirilor („în timp ce masele muncitoare locuiesc în bordeie și bărăci”) etc. Autorul articolului consideră foarte periculoasă înlocuirea prevederii conform căreia „toată puterea emană de la popor și aparține poporului” cu alta, care în fond s-ar putea traduce prin legiferarea unei formule constituționale ce impune o „monstruoasa mașină de stat fascista destinată oprimării oamenilor muncii”. Teodora Preda, șef al Secției Propagandă a Comitetului Regional P.M.R. Gorj, solicită „toată atenția pregătirii cu succes a anului școlar la învățământul de partid”. Aflăm
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
un înțeles grav; căci ea sînțește și dă concursul brut dominărei nedrepte a unui popor asupra celuilalt, neegalității naționale, înădușirei unuia prin celălalt, - și individele din popoare, deși nu recunosc în conștiința lor acele legi, deși nu iau parte la legiferarea lor, la dezbaterea "asupră-le fără ei", totuși prin acea semnătură, care reprezintă o idee seculară, ei sunt obligați cu corpul, deși nu cu sufletul. Va să zică, în simbol chiar ne obligă iarăși ideea seculară a simbolului, nu sunetele ce-l
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de acord amândoi că reforma agrară din primăvara anului anterior fusese o greșeală, deoarece „nu avusese suport legal”, fiind „o împărțire în fapt” a pământului, adică „un abuz ocrotit de stat, o propagandă inadmisibilă în timp de război” și că „legiferarea a avut loc mai târziu”, ceea ce nu e normal. Cei doi se aprobau între ei și nu era nimeni să-i contrazică, fiecare cu gândurile lui. Cel de pe bancheta din direcția de mers a trenului păru să încheie, concluzionând: - Vremuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]