6,115 matches
-
schimbarea gărzii militare și trecerea rondului. În prealabil, înlăturaseră lacătele de la ușile celulelor. În jurul orelor 1 - 1.30, în urma unui semnal convenit dinainte, un foc de pistol, legionarii au pătruns în celulele repartizate fiecăruia, împușcându-i pe prizonieri. Lista cu legionarii din echipa lui Gheorghe Crețu nu a mai fost afișată în corpul de gardă, așa cum se proceda zilnic la schimbarea gărzii, pentru a nu se afla identitatea asasinilor. Gheorghe Crețu, în declarația sa, făcută în fața tribunalului afirmă : După executarea asasinatelor
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
lui Gheorghe Crețu nu a mai fost afișată în corpul de gardă, așa cum se proceda zilnic la schimbarea gărzii, pentru a nu se afla identitatea asasinilor. Gheorghe Crețu, în declarația sa, făcută în fața tribunalului afirmă : După executarea asasinatelor, grupul de legionari care trebuia să asigure paza deținuților, au părăsit posturile și s-au întors în București. Descoperirea asasinatelor a fost făcută imediat de către unul din soldații de santinelă, un anume Dumitru Gălbinaș, care în jurul orei 1.40, raportează acest fapt comandantului
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Forțu. Un alt soldat, Manea Constantin, care avea postul chiar în sala pe care se aflau celulele celor asasinați, a declarat ulterior că asasinatele s-au produs în jurul orei 1.30, fiind executate de o echipă de cca. 20 de legionari. Plt. Dumitru Forțu a luat măsuri de întărire a pazei, pentru a nu fi compromise probele materiale, după care și-a anunțat superiorii. Comandantul închisorii, col. Opriș, a fost anunțat în jurul orei 2.20. Comisarul de serviciu la prefectura poliției
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
după care și-a anunțat superiorii. Comandantul închisorii, col. Opriș, a fost anunțat în jurul orei 2.20. Comisarul de serviciu la prefectura poliției, un anume Tofan, a anunțat Parchetul de crimele comise la Jilava. Primele bănuieli au fost îndreptate contra legionarilor care lucrau la deshumarea osemintelor lui Corneliu Zelea Codreanu, a Nicadorilor și Decemvirilor.(text preluat integral din Ordonanța definitivă a Tribunalului Militar al C.M.C. Judecător de instrucție, Cabinetul Nr.10, Cpt. rez. Ion Răsnovanu.) Miercuri, 27 noiembrie 1940, la orele
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
preluat integral din Ordonanța definitivă a Tribunalului Militar al C.M.C. Judecător de instrucție, Cabinetul Nr.10, Cpt. rez. Ion Răsnovanu.) Miercuri, 27 noiembrie 1940, la orele 1,45 - Ministerul de Interne comunică conducătorului statului, generalul Ion Antonescu, că grupul de legionari ce făceau paza deținuților politici de la Închisoarea Militară Jilava au asasinat cu focuri de armă și corpuri contondente pe toți cei 64 de deținuți, după care au dispărut. La orele 2,00, s-a dat alarma la toate ministerele și
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
stăpânesc situația în propriul lor partid, sau sunt complici cu elementele teroriste [...]"" În data de 28 noiembrie 1940, un comunicat oficial a fost publicat în presă : La ancheta din 1941, acest comunicat se va dovedi fals - fiind evident că nu legionarii care participau la deshumare i-au asasinat pe deținuți. Horia Sima ulterior va susține totuși această idee. Înainte de 23 ianuarie 1941 nu au fost inițiate acțiuni în justiție pentru prinderea și pedepsirea asasinilor, ci doar o anchetă privind împrejurările asasinatelor
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
fost inițiate acțiuni în justiție pentru prinderea și pedepsirea asasinilor, ci doar o anchetă privind împrejurările asasinatelor și ancheta medico-legală obligatorie pentru înhumarea victimelor. În schimb, Ion Antonescu a dispus măsuri asiguratorii de ordin militar, menite a exercita presiune asupra legionarilor, respectiv : deplasarea trupelor Div. a 3-a Infanterie în dispozitiv, deplasarea unui batalion de care blindate de la Târgoviște spre București, acesta ajungând în Capitală în data de 28 noiembrie 1940, ora 5 dimineața, concomitent cu înlocuirea prefectului poliției Capitalei, Ștefan
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
datorându-se rănilor produse de mai multe gloanțe care l-au lovit în gât. Horia Sima a continuat și ulterior să susțină ideea din comunicatul oficial, că asasinatele din noaptea de 26/27 noiembrie 1940 ar fi fost executate de legionarii participanți la deshumarea osemintelor Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor. În realitate, deshumarea propriu-zisă s-a făcut în data de 28 noiembrie 1940. Pentru a nu adânci disensiunile dintre Ion Antonescu și Mișcarea Legionară, Ministrul Reichului (ambasadorul Germaniei) la București i-a
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Ion Antonescu a decis deschiderea unei anchete privind asasinatele din noaptea de 26/27 noiembrie 1940. Prin Ordinul de urmărire nr. 19 860 din 26 martie 1941, comandantul militar al Capitalei a ordonat punerea sub urmărire penală a 16 persoane, legionari, suspectați de implicare în asasinatele din noaptea de 26/27 noiembrie 1940, de la Jilava, cazul fiind repartizat Cabinetului 10 Instrucție al Tribunalului Militar C.M.C. În urma anchetei, încă alte 22 de persoane au fost inculpate în asasinatele de la Jilava, în alte
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
stat de la 6 septembrie 1940. Alte afirmații fanteziste privesc implicarea lui Mihail Moruzov, împreună cu Carol al II-lea și cu Horia Sima în asasinarea lui Armand Călinescu.(21 septembrie 1939) Această ipoteză a fost lansată de către Ștefan Palaghiță, un dizident legionar "codrenist", ipoteză exploatată ulterior de către istoriografia comunistă. În realitate, atentatul reușit contra primului ministru a demonstrat ineficiența serviciului român de informații condus de Mihail Moruzov, spulberând tocmai teza falsă că Horia Sima ar fi fost informator al lui Moruzov ""plătit
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
slujba lui Moruzov. Istoricul Armin Heinen, care a făcut cercetări zeci de ani în arhivele naziste, pe urmele legăturilor dintre naziști și Mișcarea Legionară a demonstrat că aceste legături au fost cvasi-inexistente. În Germania, atât Horia Sima, cât și ceilalți legionari, aveau statutul de refugiați politic, cu un regim extrem de sever - supraveghere permanentă, orice activitate politică era categoric interzisă, libertatea de deplasare extrem de redusă, contactul cu cetățeni germani redus la strictul necesar - în caz contrar, riscau să fie extrădați, iar acasă
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
strictul necesar - în caz contrar, riscau să fie extrădați, iar acasă îi aștepta execuția. Altă afirmație fantezistă a fost făcută de fiica lui Moruzov, Aurora Florina, care într-un interviu afirmă că tatăl ei nu ar fi fost asasinat de legionari, ci de soldați, din ordinul lui Ion Antonescu, susținând că a văzut răni produse de baionetă pe cadavrul tatălui ei (11 gloanțe și 5 lovituri de baionetă), chestiune contrazisă de certificatul medico-legal. În filmul "Un comisar acuză", regizat de Sergiu
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
cu 4.000 de ani î.e.n. din Codul lui Hammurabi conține descrieri de ogoare cultivate cu castraveți și ceapă, precum era amitit și ajutorarea săracilor cu pâine și ceapă. La romani ceapa constituia un element important din alimentația de bază. Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la răspândirea cepei „cepula“ în Europa centrală. În Evul mediu ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor Europei fiind folosită și ca amulet contra pestei. În secolul al XV-lea olandezii încep să cultive
Ceapă () [Corola-website/Science/303902_a_305231]
-
în locul său fiind numit locotenent-colonelul Virgil Bichiceanu. Nici la Brașov lucrurile nu stăteau mai bine. Locotenent-colonelul Hans Dehmel se află în România de două decenii, ca reprezentant al serviciului de informații german. Autoritățile române considerau că era un admirator al legionarilor și îl bănuiau că ar fi un fel de conducător din umbră al Grupului Etnic German. Informat despre această situație, Ion Antonescu a cerut și a obținut, în 22 mai 1943, înlocuirea cu colonelul von Kehschitzki. Tot atunci a fost
Comisia Roggeri-Altenburg () [Corola-website/Science/304906_a_306235]
-
a fost eliminat din magistratură, practicând avocatura. S-a căsătorit cu fiica politicianului liberal Mihail G. Orleanu, devenind, astfel, cumnat cu avocatul Mihai M. Orleanu, viitorul prefect legionar al județului Covurlui din timpul guvernării legionaro-antonesciene. În timpul „marii prigoane” carliste contra legionarilor, Alexandru a fost arestat și întemnițat. Dacă în februarie 1937, Nae Ionescu se arată iritat de refuzul lui Codreanu de a colabora cu regele Carol al II-lea, iar în noiembrie 1937 își exprima reticența față de pactul de neagresiune electorală
Alexandru Ghica (legionar) () [Corola-website/Science/333189_a_334518]
-
mai mare inamic al împăcării cu regele. Dispariția sa relansa ideea de reconciliere dintre rege și Mișcare. A doua zi după moartea lui Nae Ionescu, a apărut o „Mărturisire de credință a foștilor membri ai Mișcării Legionare”, în care liderii legionari principali se pun la dispoziția regelui pentru salvarea Coroanei și a Țării. Documentul este semnat de membrii fondatori ai Legiunii Arhanghelul Mihail Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Ilie Gârneață, Vasile Iașinschi, Radu Gyr și Alexandru Ghica. Această Mărturisire de credință a
Alexandru Ghica (legionar) () [Corola-website/Science/333189_a_334518]
-
dublată de un apel către foștii camarazi și membri ai Mișcării Legionare în care se arăta că, fiind „...monarhiști prin plămada noastră sufletească, carliști prin frământările noastre de la 1927, slujitori credincioși ai Majestății Sale Regelui Carol al II-lea...”, foștii legionari sunt chemați „...la cea mai sfântă dintre datorii: aceea de a așeza mai presus de orice, interesele și destinele Patriei și a Tronului nostru românesc”(citat în . Scopul acestei declarații era oprirea asasinării liderilor legionari, ordonată de către Carol al II
Alexandru Ghica (legionar) () [Corola-website/Science/333189_a_334518]
-
Carol al II-lea...”, foștii legionari sunt chemați „...la cea mai sfântă dintre datorii: aceea de a așeza mai presus de orice, interesele și destinele Patriei și a Tronului nostru românesc”(citat în . Scopul acestei declarații era oprirea asasinării liderilor legionari, ordonată de către Carol al II-lea. Numit Director general al Siguranței Statului și Polițiilor în perioada Statului Național-Legionar, (14 septembrie 1940 - 3 februarie 1941), ca urmare a implicării în organizarea Masacrului de la Jilava și a participării la Rebeluinea Legionară Alexandru
Alexandru Ghica (legionar) () [Corola-website/Science/333189_a_334518]
-
zece minute după ridicarea de acasă a lui Madgearu, care la vremea respectivă era secretarul general al Partidului Național Țărănesc, Iuliu Maniu a fost sunat de doamna Madgearu, care i-a povestit că soțul îi fusese ridicat de acasă de către legionari. După ce Maniu și Coposu s-au dus la locuința lui Madgearu, iar președintele PNȚ l-a sunat pe secretarul general al Ministerului de Interne, colonelul Rioșianu, care i-a explicat că autoritățile (nelegionare) nu știau nimic despre acest caz. Maniu
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
explicat că autoritățile (nelegionare) nu știau nimic despre acest caz. Maniu l-a trimis pe Coposu atît la Ministerul de Interne, de unde a primit din partea lui Rioșianu două pistoale și cartușe, precum și instrucțiuni precise despre cum să procedeze dacă vin legionarii și la Maniu: ”trageți în ei, ca în cîini, pe răspunderea mea!”. Ulterior, Coposu a mers în audiență la Horia Sima, care a pretins că nu știe nimic despre acel caz . Seara pe la ora 18 s-a primit înștiințarea oficială
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
în timp ce lucra la ”Radio Europa Liberă”, Coposu i-a trimis o scrisoare directorului acestui post, istoricul Vlad Georgescu, datorită faptului că în opinia acestuia, ” Iuliu Maniu ar fi făcut în cariera sa trei greșeli politice: restaurația din 1930, pactul cu legionarii din 1937 și refuzul de a prezida guvernul constituit după lovitura de stat de la 23 august. Domnul Coposu a protestat în scrisoarea sa împotriva acestei interpretări venind cu precizările sale pentru stabilirea adevărului istoric”. După 1945, Corneliu Coposu a intrat
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
debutând ca șef de cabinet la Ministerul Afacerilor Externe al României (1926-1927), apoi, secretar de legație și însărcinat cu afaceri al României la Haga și Varșovia. Atras de dreapta naționalistă, a colaborat cu revista „Axa”, editată de grupul de intelectuali legionari Ion I. Moța, Vasile Cristescu, Alexandru Constant, Mihail Polihroniade și Mircea Eliade, care părăsiseră în 1933 cenaclul „Criterion”, condus de Petru Comarnescu, nemulțumiți de orientarea mondialistă a acestuia. A colaborat și la revistele Convorbiri literare, „Cuvântul studențesc”, „Vestitorii” și „Libertatea
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
a fost „afirmarea credinței legionare” a unei părți dintre studenți, la congresul de la Târgu Mureș tonul dezbaterilor a fost mult mai agresiv, fiind denunțate deschis așa-zisele „forțe oculte” care conduceau politica țării și care erau răspunzătoare de prigoana studenților legionari. Erau vizați în special Elena Lupescu, Virgil Madgearu, generalul Gabriel Marinescu, Armand Călinescu și chestorul Parizianu, despre care legionarii presupuneau că pregătesc lichidarea fizică a Căpitanului. Alexandru Cantacuzino s-a numărat printre oratorii cei mai virulenți care au apărut la
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
mult mai agresiv, fiind denunțate deschis așa-zisele „forțe oculte” care conduceau politica țării și care erau răspunzătoare de prigoana studenților legionari. Erau vizați în special Elena Lupescu, Virgil Madgearu, generalul Gabriel Marinescu, Armand Călinescu și chestorul Parizianu, despre care legionarii presupuneau că pregătesc lichidarea fizică a Căpitanului. Alexandru Cantacuzino s-a numărat printre oratorii cei mai virulenți care au apărut la tribuna congresului. În 1936, Cantacuzino a plecat cu echipa legionară condusă de generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul să lupte în Spania
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
plecat cu echipa legionară condusă de generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul să lupte în Spania de partea forțelor fasciste fr5anchiste și contra comuniștilor, fiind decorat de generalul Franco cu "Crucea Roșie". La 17 Mai 1937, s-a dat sentința in procesul intentat legionarilor care au condus Congresul Studențesc de la Târgu Mureș. Cantacuzino a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. În 1937 Cantacuzino a fost numit șef al „Corpului Legionar Moța-Marin”, pentru care a elaborat un regulament. „Corpul” a fost înființat
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]