3,106 matches
-
are nici vreun sens preluat de la judicativul regulativ. Ea încearcă să se adapteze la mișcarea globală a gândului filosofic, ținând, tehnic, pasul cu evoluția filosofiei, luând-o, uneori, chiar înaintea acesteia în unele chestiuni, cum se întâmplă în discursurile de legitimare / deligitimare a unor evenimente veritabile din istoria cunoașterii (de exemplu, a fost sau nu a fost o revoluție în cunoaștere adoptarea modelul științei galileene? Tematizarea ideologică are întâietate în această chestiune, ea angajând cele mai eficiente tehnici de construcție argumentativă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ideologia îl propune spațiului public ca și cum ar fi un lucru adevărat; de asemenea, dintotdeauna ideologia nu a creat conștiința acestei substituții. Desigur, numai că a lipsit ceva în ideologia mai veche, ceva ce acum se petrece ca exercițiu ideologic primar: legitimarea culturală a statutului ideologiei ca funcție spirituală și (auto)întemeierea discursului de tip ideologic prin recursul la însușirile culturale încă o dată trebuie spus, "superioare" ale unei comunități, de aici faimosul fenomen al "imperialismului cultural". Însușirile culturale erau prezente, în formele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la vistieria imperială diverse sume de bani, ca ajutor de război. Aceste sume s-au mărit de la an la an, ajungând să depășească 11.110 lei în 1799, pe măsura creșterii cheltuielilor de război, ce secătuiau finanțele statului 147. Pentru legitimarea războiului purtat împotriva Franței revoluționare, începând cu anul 1793, autoritățile politico-administrative locale, în frunte cu baronul Vasile Balș, în urma sugestiilor primite de la autoritățile guberniale sau de la cele vieneze, au dezvoltat tema religiei aflate în primejdie în fața ateismului revoluționar. Discursul difuzat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
evidență șiretlicul, risca să distrugă convingerea acestor populații că între lumea oamenilor și cea supranaturală exista o continuitate. Convingere cu atît mai necesară cu cît, în aceste societăți ierarhizate, puterea nobililor, subordonarea oamenilor de rînd și aservirea sclavilor își găseau legitimarea în ordinea supranaturală de care, pe cale de consecință, depindea ordinea socială. Noi nu-i pedepsim cu moartea fizică (ci cu cea economică și socială, poate) pe cei pe care îi considerăm artiști lipsiți de talent, incapabili să ne înalțe mai
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a lui Eminescu unui agresiv "crez național", atribuindu-se abuziv chiar paternitatea "doctrinei naționalismului organic, care a îndrumat întreaga ideologie a vremii." Cum se știe, au fost varii tentative de agățare de pulpana poetului cu scopul obținerii unui plus de legitimare doctrinară inclusiv pe vremea lui Ceaușescu ceea ce, oricum, nu cade în responsabilitatea lui Eminescu. Cu adevărat interesant în articolul lui Goga este vibrantul laudatio, ilustrativ pentru prețuirea pe care o acordau ipoteșteanului marile spirite ale epocii: "Poezia lui Eminescu (...) e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ai avut parte de un monument, bust, statuie, basorelief, piatră tombală cu anume valoare artistică. În cele mai multe cazuri, se întrunesc amândouă criteriile, dar sunt și situații în care numele decedaților nu spun mai nimic, construcția funerară trebuind să preia sarcina legitimării lor ca locatari într-o lume în care, cum spunea I. Kalustian, "doarme o istorie compactă a spiritului și evoluției moderne românești". Așa că, rătăcind printre mormintele conștiincios inventariate de Olga Rusu, afli și eroi ai războaielor mondiale, și funcționari CFR
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
spunem) învățător, poștaș, vatman, se divide și ea pe sexe. Oare cum s-o fi făcând distincția între "agricultor"(611101) și "agricultor în culturi vegetale și crescător de animale" (613001)? De-a dreptul scandaloasă este includerea în "Nomenclator" și, astfel, legitimarea meseriei de... "cămătar" (421402)!! Va putea fi înscrisă în cartea de muncă! Probabil că-i vorba despre o traducere cretină a cine știe cărui termen englezesc (ori, franțuzesc, dac-ar fi să ne luăm după "ecariseur") de altfel, întregul act normativ, operă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
din Republică Populară Romina. De la prevederile alineatului precedent, se exceptează persoanele care conform dispozițiilor legale au dreptul că pe lîngă documentul de trecere a frontierei să-și păstreze buletinul de identitate, precum și persoanele cărora buletinul de identitate le servește pentru legitimare la trecerea frontierei. Buletinele de identitate sau adeverințele temporare de identitate reținute de la persoanele plecate temporar din Republică Populară Romina, se vor restitui la înapoierea în țară. Buletinele de identitate respectiv adeverințele temporare de identitate aparținînd persoanelor care pleacă definitiv
HOTĂRÂRE nr. 840 din 28 octombrie 1964 privind aplicarea regimului de evidenta a populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127399_a_128728]
-
la posesia cecului. Pct. 113. - Posesorul care dobândește cu rea-credință sau care săvârșește o greșeală gravă în dobândirea cecului pierdut anterior de o altă persoană nu poate beneficia de dispozițiile punctului precedent, el fiind obligat să predea cecul. Pct. 114. - Legitimarea dreptului noului posesor al unui cec pierdut anterior de o altă persoană se face în funcție de tipul de cec, după cum urmează: a) în cazul în care cecul este "la ordin", posesorul este aparat din punct de vedere legal, dacă își justifică
NORM�� nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125320_a_126649]
-
adică fără a mai fi necesară administrarea unor probe suplimentare deosebite care ar temporiza soluționarea acțiunii legale privind cecul respectiv. Pct. 266. - Excepțiile bazate pe lipsa condițiilor necesare pentru exercițiul acțiunii sau executării în temeiul cecului sunt: a) lipsa de legitimare formală din partea posesorului, când acesta nu justifică posesia cecului printr-o serie neîntreruptă de giruri; ... b) neposedarea cecului în original (cu excepția cazului în care cecul a fost înlocuit printr-o ordonanță judecătorească și această hotărâre ține locul instrumentului original); ... c
NORM�� nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125320_a_126649]
-
Excepțiile bazate pe lipsa condițiilor necesare pentru exercițiul acțiunii sau executării cambiale sunt: a) neposedarea cambiei în original (cu excepția cazului în care cambia a fost înlocuită printr-o hotărâre de amortizare și această hotărâre ține locul titlului); ... b) lipsa de legitimare formală din partea posesorului, când acesta nu justifică posesiunea cambiei printr-o serie neîntreruptă de giruri; ... c) lipsa protestului sau nulitatea acestuia; ... d) prescripția acțiunii sau executării cambiale; ... e) pierderea acțiunii în cazul prevăzut de art. 80 din Legea asupra cambiei
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
alineatul precedent, vor călători pe baza tabelelor colective întocmite de O.N.T. "Carpați", care vor cuprinde datele de identitate ale membrilor grupului și vor fi anexate la documentul de trecere a frontierei al conducătorului de grup turistic. La trecerea frontierei, legitimarea turiștilor se va face individual pe baza pașaportului personal și a tabelului de grup. 26. Cetățenii țărilor socialiste și rezidenții străini din aceste țări pot veni în Republică Populară Romina că turiști, numai în baza înțelegerilor bilaterale dintre O.N.T.
HOTĂRÂRE nr. 311 din 30 mai 1964 privind eliberarea documentelor şi acordarea vizelor pentru trecerea frontierei de stat a Republicii Populare Române, precum şi organizarea şi funcţionarea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126102_a_127431]
-
în schimbul buletinului de identitate. Se exceptează persoanele prevăzute la art. 7, punctele a-h inclusiv, ale căror documente de trecere a frontierei vor fi eliberate delegatului autorizat să ridice documentele respective, precum și persoanele cărora buletinele de identitate le servesc pentru legitimare la trecerea frontierei. 35. La înapoierea în țară, documentele de trecere a frontierei vor fi predate organelor emitente. 36. Pierderea documentelor de trecere a frontierei va fi anunțată, în termen de 24 ore, în țară organelor emitente și în străinătate
HOTĂRÂRE nr. 311 din 30 mai 1964 privind eliberarea documentelor şi acordarea vizelor pentru trecerea frontierei de stat a Republicii Populare Române, precum şi organizarea şi funcţionarea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126102_a_127431]
-
ce vor fi vizate de oficiul diplomatic sau consular care a acordat viza. Tabelele vor cuprinde datele de identitate ale membrilor grupului și vor fi anexate la documentul de trecere a frontierei al conducătorului de grup turistic. La trecerea frontierei, legitimarea turiștilor se va face individual pe baza pașaportului personal și a tabelului de grup. Se autorizează Comisia guvernamentală pentru pașapoarte și vize să stabilească și alte modalități de acordare a vizei turistice. 21. Sînt exceptați de obligativitatea vizelor române posesorii
HOTĂRÂRE nr. 250 din 26 aprilie 1963 privind eliberarea documentelor şi acordarea vizelor pentru trecerea frontierei de stat a Republici Populare Române, precum şi organizarea şi funcţionarea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126101_a_127430]
-
alineatul b, vor călători pe baza tabelelor colective întocmite de O.N.T. "Carpați", care vor cuprinde datele de identitate ale membrilor grupului și vor fi anexate la documentul de trecere a frontierei al conducătorului de grup turistic. La trecerea frontierei, legitimarea turiștilor se va face individual pe baza pașaportului personal și a tabelului de grup. 24. Vizele străine se obțin de Ministerul Afacerilor Externe sau oficiile diplomatice și consulare ale R.P.R. Persoanele care călătoresc în străinătate în interes personal, pot obține
HOTĂRÂRE nr. 250 din 26 aprilie 1963 privind eliberarea documentelor şi acordarea vizelor pentru trecerea frontierei de stat a Republici Populare Române, precum şi organizarea şi funcţionarea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126101_a_127430]
-
în schimbul buletinului de identitate. Se exceptează persoanele prevăzute la art. 6, punctele a-h inclusiv, ale căror documente de trecere a frontierei vor fi eliberate delegatului autorizat să ridice documentele respective, precum și persoanele cărora buletinele de identitate le servesc pentru legitimare la trecerea frontierei. 28. La înapoierea în țară, documentele de trecere a frontierei vor fi predate organelor emitente. 29. Pierderea documentelor de trecere a frontierei va fi anunțată, în termen de 24 de ore, în țară organelor emitente și în
HOTĂRÂRE nr. 250 din 26 aprilie 1963 privind eliberarea documentelor şi acordarea vizelor pentru trecerea frontierei de stat a Republici Populare Române, precum şi organizarea şi funcţionarea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126101_a_127430]
-
funcțiilor publice și al funcționarilor publici, pe care îl prezintă Guvernului; ... q) constată contravenții și aplică sancțiuni, în condițiile legii. ... (2) Agenția Națională a Funcționarilor Publici îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege. ... (3) Agenția Națională a Funcționarilor Publici are legitimare procesuală activă și poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă cu privire la: ... a) actele prin care autoritățile sau instituțiile publice încalcă legislația referitoare la funcția publică și funcționarii publici, constatate ca urmare a activității proprii de control; ... b) refuzul autorităților și
LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind Statutul funcţionarilor publici*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126222_a_127551]
-
derizoriu peste cîțiva ani în același loc ori chiar este deja condamnabil într-un alt tip de societate, contemporană celei de referință. Prin urmare, nici definirea comportamentului prosocial nu se poate articula într-o manieră universalizantă, care să-i asigure legitimarea în orice timp și în orice loc, în forme neschimbătoare. Conform unei logici instrumentale care guvernează relațiile interpersonale, în pofida determinărilor culturale și istorice asupra comportamentului prosocial, hotărîtor în acordarea unui sprijin, pare a fi "costul" acordării sale: cu cît acesta
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
theocrației (hierocrației) pontificale (În timpul lui Inocențiu al III-lea, 1198-1215), tradiționala superioritate morală (auctoritas) a clerului și a instituției ecleziastice și-a asociat și atributul conducerii efective a lumii, Înțeleasă ca un drept suveran de jurisdicție (potestas jurisdictionis). Strategia de legitimare a acestei suveranități a recurs la varii argumente, menite să probeze caracterul necesar și firesc al imperium-ului pontifical. Interpretarea guvernării papale ca o urmare a delegației christice prin care Petru fusese instituit succesorul lui Hristos, iar Clement I succesorul lui
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
ale unui monstru - neîndoielnic Hristos și Petru, vicarul lui Hristos și urmașul lui Petru, de vreme ce Domnul i-a spus El Însuși lui Petru: „Paște oile mele”, vrând să spună toate oile mele, nu pe acestea sau pe acelea...”. Scopurile de legitimare ale acestui enunț se pot deduce fără mare dificultate. Analogia dintre Biserică și corp avea, Întâi de toate, rostul de a evoca organizarea ierarhică a instituției sub egida „capului”, ipostaziat, În conformitate cu tradiția pe care tocmai am amintit-o, În ordine
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
De potestate regia et papali), a cărui opțiune, cum am spus, pare una de mijloc, teologul dominican pledând pentru echivalența celor două sfere de competență. Compararea tuturor acestor scrieri din unghiul În care este utilizată metafora corpului ca argument de legitimare a intereselor uneia sau alteia dintre cele două părți evidențiază câteva particularități deosebit de interesante. Prima este că În nici una dintre aceste scrieri metafora corpului nu ocupă un loc central. Cu excepția, totuși relativă, a lui Defensor pacis, unde imaginea trupului
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
a funcției inimii În organism are, dimpotrivă, rolul de a simboliza atât dualitatea ierarhică a puterilor constituite, cât și diferențierea atribuțiilor pe care acestea le exercită. În ambele situații, așadar, ca argument peremptoriu al demonstrației și, deopotrivă, ca simbol de legitimare, metafora corpului joacă un rol esențial În fiecare din scrierile analizate. Cum se explică ponderea ei neobișnuită În toate textele pe care le-am comentat (care nu sunt, Însă, singurele exemple În acest sens)? Și, corelativ, de ce autorii lor par
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
Bisericii nu se Încheie În Evul Mediu. Cu o mică Întrerupere În secolul al XVII-lea și, parțial, În cel de-al XVIII-lea, el continuă, suprinzător, până În epoca noastră, În forme a căror semnificație globală rămâne neschimbată: reliefarea (și legitimarea) ideii de unitate, a Întregului, a totalității. Nu voi insista mult asupra acestor aspecte, mulțumindu-mă doar cu două-trei notații. Dacă În cel de-al XVII-lea veac corpul organic a fost temporar eclipsat, ca metaforă, de corpul mecanic, la
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
proiectul cercetătorilor de la Fashion Institute of Technology (New York), concretizat prin editarea unei enciclopedii în trei volume, Encyclopedia of clothing and fashion (2005), au încurajat abordarea acestui subiect în cadrul studiului de față. Următorul pas în logica acestei cărți a constat în legitimarea științifică a obiectului de studiu: fenomenul modei vestimentare. Prima tendință a fost aceea de localizare a subiectului în perimetrul istoriei și al semioticii, date fiind primele lucrări științifice apărute pe această temă. O vastă bibliografie istorică, interesată în special de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
-lea și XX, sub semnătura unor sociologi de seamă ai timpului precum Gabriel Tarde (1843-1904), Thorstein Bund Veblen (1857-1929) sau Georg Simmel (1858-1918), moda își făcea debutul în discursul sociologic. Astăzi, reafirmarea interesului pentru abordarea acestui fenomen are nevoie de legitimare teoretică, tocmai pentru că, ulterior dezvoltărilor elaborate de figurile emblematice ale sociologiei începutului de secol XX, "moda a avut un statut marginal printre intelectuali" (cf. G. Lipovetsky, 1987/2002, 25). Voi prezenta în continuare, în ordine cronologică, parcursul științific al fenomenului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]