2,103 matches
-
ca urmare a exprimării, prin vot, a voinței populare. Mult mai adecvată ar fi analogia cu procedura conform căreia Președintele poate refuza o singură dată promulgarea unei legi adoptate de Parlament, situație în care respectiva lege este reexaminată de forumul legiuitor care o poate adopta însă tot în forma inițială. În plus, Guvernul apreciază că trebuie respectat principiul simetriei, consacrat și aplicat în doctrina și practica juridică. Art. 125 alineatul 1 din Constituția României, statuează că judecătorii sunt numiți de Președintele
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
instituții fundamentale ale statului, precum Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Din cuprinsul întregii reglementări termenul de raport se referă la o informare a Parlamentului și nu la o instituire a unei modalități de cenzurare a activității procurorilor de către forul legiuitor, c) Cu privire la susținerea că întreaga reglementare a organizării și funcționării Parchetului Național Anticorupție este neconstituțională, se arătă următoarele: ... Reglementarea propusă ne modifică locul și relația Parchetului Național Anticorupție cu instanțele și parchetele, pe de o parte, și cu celelalte autorități
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
răspunderii, ori dacă această procedură s-a utilizat doar ca un pretext pentru a se eluda dezbaterea parlamentară, încălcându-se principiul consacrat de art. 61 alin. (1) potrivit căruia " Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Examinând criticile formulate, în raport cu prevederile constituționale invocate, Curtea Constituțională își însușește punctul de vedere comunicat de Guvernul României și constată că nu se poate reține încălcarea normelor de legiferare în modalitatea angajării răspunderii Guvernului. Nici o dispoziție a Legii
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
de la data emiterii deciziei, pentru imobilele ocupate de unități și instituții de învățământ din sistemul de stat și de unități sanitare și de asistență medico-socială din sistemul public. Parlamentul, în temeiul dispozițiilor art. 61 din Legea fundamentală "[...] este unica autoritate legiuitoare a țării", el este suveran sa elaboreze politica de reformă economică și socială a țării, respectând cadrul constituțional existent. Cu privire la criticile de neconstituționalitate formulate în Dosarul nr. 567A/2005, Curtea constată că susținerea potrivit căreia dispozițiile legale criticate sunt contrare
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
considerente: Constituția României prevede în art. 133 alin. (4) că durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. Dispozițiile Constituției sunt imperative și, potrivit principiilor statului de drept, sunt obligatorii erga omnes, inclusiv pentru Parlament ca autoritate legiuitoare. Așa dar, Parlamentul nu poate, fără încălcarea Constituției, să micșoreze durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, nici printr-o dispoziție explicită și nici - așa cum este cazul textului cuprins în alin. (1) al art. II din Legea criticată, - printr-o
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
factorului politic competent să decidă asupra duratei mandatului său. Mai mult decât atât, măsura de înlăturare din funcție a tuturor judecătorilor și procurorilor care exercită funcții de conducere se relevă ca o măsură cu caracter individual care excede resortul puterii legiuitoare și interferează nepermis domeniul puterii judecătorești. Se încalcă, astfel, și prevederile art. 1 alin. (4) din Constituția României, privind separația puterilor în stat. f) Art. 50 alin. (2) este considerat ca fiind neconstituțional pentru că permite revocarea magistratului din funcția de
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
procedurii falimentului, unele măsuri asigurătorii, nu aduce atingere sub nici un aspect dispozițiilor din Legea fundamentală referitoare la proprietatea privată". Mai mult, arată că potrivit dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (1) teza a doua și ale art. 136 alin. (5), legiuitorul poate stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, instituind limitări rezonabile, așa cum sunt și dispozițiile legale criticate. În consecință, prin aceste dispoziții, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative
DECIZIE nr. 381 din 7 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 şi art. 139 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169601_a_170930]
-
Guvernului spre aprobare Parlamentului, în temeiul art. 115 alin. (7) din Constituție, poate fi urmată de aprobarea pură și simplă, aprobarea cu modificări sau completări sau respingerea ordonanței și, "prin aceste opțiuni, Parlamentul își exercită competența sa de unic organ legiuitor, ca și obligația sa constituțională de a reglementa prin lege relațiile sociale cele mai importante și mai generale", iar aprobarea sau respingerea prin lege a unor ordonanțe exprimă "soluții politice și juridice fundamental diferite, ce implică efecte juridice diametral opuse
DECIZIE nr. 498 din 8 iunie 2006 cu privire la constituţionalitatea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178862_a_180191]
-
341/2004 , prevăzând obligativitatea depunerii contestațiilor privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor la Comisia parlamentară, îngrădește exercițiul dreptului de acces liber la justiție, aduce atingere principiului separației puterilor, stabilind sarcini administrative de executare a legii pentru o structură a autorității legiuitoare, iar împotriva hotărârilor acestei comisii este închisă calea acțiunii în contencios administrativ. Art. 10 alin. (2) din aceeași lege, făcând trimitere la criteriile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 566/1996 , încalcă principiul neretroactivității legii și permite anularea unor drepturi câștigate
DECIZIE nr. 496 din 8 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (5) şi art. 10 alin. (2) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178864_a_180193]
-
principiul separației și echilibrului puterilor în stat, în cadrul democrației constituționale, și ale alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției și a legilor țării, ale art. 61 alin. (1) potrivit căruia " Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării", precum și ale art. 140 intitulat "Curtea de Conturi". CURTEA, examinând sesizarea Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public și notele scrise depuse la dosar de Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de reprezentant al Guvernului, dispozițiile legale criticate
DECIZIE nr. 544 din 28 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2006 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178792_a_180121]
-
principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."; ... - Art. 61 alin. (1): "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării." Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2006 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi este neconstituțională în sensul celor ce se vor arăta în continuare. Potrivit art. 140 alin
DECIZIE nr. 544 din 28 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2006 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178792_a_180121]
-
regimul instituțiilor fundamentale ale statului". Pentru aceleași considerente, Curtea Constituțională constată că adoptarea ordonanței de urgență analizate încalcă și dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituția României, conform cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării", prevederile art. 73 alin. (3) lit. l), precum și principiul separației puterilor consacrat prin art. 1 alin. (4) din Constituție. În acest sens, Curtea Constituțională reține că reglementarea pe calea ordonanțelor și a ordonanțelor de urgență constituie, așa cum se
DECIZIE nr. 544 din 28 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2006 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178792_a_180121]
-
341/2004 , prevăzând obligativitatea depunerii contestațiilor privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor la Comisia parlamentară, îngrădește exercițiul dreptului de acces liber la justiție, aduce atingere principiului separației puterilor, stabilind sarcini administrative de executare a legii pentru o structură a autorității legiuitoare, iar împotriva hotărârilor acestei comisii este închisă calea acțiunii în contencios administrativ. art. 10 alin. (2) din aceeași lege, făcând trimitere la criteriile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 566/1996 , încalcă principiul neretroactivității legii și permite anularea unor drepturi câștigate
DECIZIE nr. 543 din 27 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (5) şi art. 10 alin. (2) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179170_a_180499]
-
guvernare. Membrii Guvernului pot mandata specialiști pentru a participa la lucrările comisiilor Senatului tocmai în scopul rezolvării problemelor dezbătute de comisii. Participarea reprezentanților mandatați ai membrilor Guvernului la lucrările comisiilor nu are implicații asupra raporturilor constituționale dintre Senat, ca autoritate legiuitoare și Guvern, ca reprezentant al puterii executive. 14. Art. 66 alin. (4) care stabilește incompatibilități între anumite funcții în cadrul structurilor de lucru ale Senatului și cea de membru în unele comisii speciale, în vederea bunei organizări a unor activități și desfășurării
DECIZIE nr. 317 din 13 aprilie 2006 privind constituţionalitatea unor dispoziţii din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177707_a_179036]
-
341/2004 , prevăzând obligativitatea depunerii contestațiilor privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor la comisia parlamentară, îngrădește exercițiul dreptului de acces liber la justiție, aduce atingere principiului separației puterilor, stabilind sarcini administrative de executare a legii pentru o structură a autorității legiuitoare, iar împotriva hotărârilor acestei comisii este închisă calea acțiunii în contencios administrativ. Art. 10 alin. (2) din aceeași lege, făcând trimitere la criteriile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 566/1996 , încalcă principiul neretroactivității legii și permite anularea unor drepturi câștigate
DECIZIE nr. 412 din 16 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (5) şi ale art. 10 alin. (2) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177977_a_179306]
-
1) din Constituție, și, ca atare, nimic nu împiedică Parlamentul să confere acesteia și alte atribuții decât cele prevăzute de regulamentele parlamentare. De altfel, Curtea observă că în unele parlamente europene comisiile parlamentare au puteri depline în toate activitățile puterii legiuitoare, putând chiar să legifereze sau să aplice sancțiuni. Activitatea acestei comisii comune speciale a celor două Camere ale Parlamentului este una de control parlamentar a unei activități administrative a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989. Este evident
DECIZIE nr. 412 din 16 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (5) şi ale art. 10 alin. (2) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177977_a_179306]
-
după cum urmează: I. Critici de neconstituționalitate ce vizează legea în ansamblu 1. Legea încalcă principiul separației puterilor consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție și principiul potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, prevăzut de art. 61 alin. (1) cu raportare la art. 114 alin. (1) și la art. 115 alin. (1) și (6) din Constituție. În această privință autorii sesizării consideră că utilizarea metodei de legiferare prin angajarea răspunderii Guvernului
DECIZIE nr. 298 din 29 martie 2006 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176849_a_178178]
-
din Constituția revizuită, spiritul acestor reglementări trebuie avute în vedere, prin analogie, și la examinarea constituționalității legiferării prin angajarea răspunderii. Ca urmare a consacrării exprese în Constituția revizuită a principiului separației puterilor, s-a întărit rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare și s-a diminuat rolul legislativ al Guvernului, atât prin angajarea răspunderii, cât și prin emiterea de ordonanțe de urgență. Prin urmare, art. 114 alin. (1) nu-i mai îngăduie Guvernului să stabilească în mod suveran structura unei legi pentru
DECIZIE nr. 298 din 29 martie 2006 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176849_a_178178]
-
privind sănătatea, iar tratatul de aderare a fost ratificat, nu are nicio relevanță, întrucât necesitatea realizării reformei în diferite domenii se poate impune oricând deci și după aderare. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, rol consolidat ca urmare a revizuirii Constituției care a avut ca efect, în opinia autorilor sesizării, diminuarea rolului legislativ al Guvernului, Curtea reține că, potrivit art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, Parlamentul este unica autoritate
DECIZIE nr. 298 din 29 martie 2006 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176849_a_178178]
-
a țării, rol consolidat ca urmare a revizuirii Constituției care a avut ca efect, în opinia autorilor sesizării, diminuarea rolului legislativ al Guvernului, Curtea reține că, potrivit art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, însă instituirea și a altor modalități de legiferare, și anume angajarea răspunderii Guvernului și delegarea legislativă, nu aduce atingere "monopolului legislativ al Parlamentului", atâta timp cât aceste modalități sunt utilizate în condițiile prevăzute de Constituție. De altfel, adoptarea unui proiect
DECIZIE nr. 298 din 29 martie 2006 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176849_a_178178]
-
drept pentru că reglementările sunt redactate ilogic și incoerent, ele nu clarifică "noțiunile de bază și principiile cu care operează", iar definițiile nu au legătură cu fondul soluției de reglementare; - prevăd elaborarea unor norme juridice primare de către alte organe decât autoritatea legiuitoare; - prevăd înființarea unor organe de specialitate ale administrației publice centrale în structura Ministerului Sănătății Publice sau în subordinea primului-ministru, iar nu în subordinea Guvernului ori a unor ministere; - cuprind norme inutile, fie pentru că nu aduc soluții aplicabile, fie pentru că sunt
DECIZIE nr. 298 din 29 martie 2006 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176849_a_178178]
-
a fi examinată în concret, analizându-se conținutul normativ al acestora. În ceea ce privește criticile referitoare la modul de redactare a legii și termenii utilizați, logica și coerența reglementării, conciziunea normelor, la elaborarea unor norme juridice primare de către alte organe decât autoritatea legiuitoare și la adoptarea legii cu evitarea dezbaterilor parlamentare și publice, Curtea observă că aceste critici au fost deja examinate la pct. I. Referitor la critica privind existența în cuprinsul legii a unor reglementări aplicabile structurilor de la nivelul Uniunii Europene, în
DECIZIE nr. 298 din 29 martie 2006 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176849_a_178178]
-
22 iunie 2005, respingând excepția, Curtea a statuat că prevederile art. 133 alin. (1) și (2) din Legea nr. 31/1990 "sunt norme de procedură a căror stabilire este, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, de competența autorității legiuitoare". Totodată, Curtea a reținut că textul criticat "permite instanței de judecată ca, ținând seama de circumstanțele cauzei, să aprecieze asupra caracterului eventual șicanatoriu al cererii de suspendare a hotărârii adunării generale a acționarilor contestate și să stabilească o cauțiune de
DECIZIE nr. 107 din 14 februarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 113 lit. f), ale art. 132 alin. (2) şi ale art. 133 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176363_a_177692]
-
în mod deosebit dispoziția constituțională a art. 142 alin. (1), ce obligă Curtea Constituțională să garanteze și să asigure supremația Constituției. Dispozițiile Constituției sunt obligatorii și pentru parlamentari, chiar dacă ei formează "organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". Prevederile constituționale ale art. 61 alin. (1) au, însă, un corectiv de neînlăturat și la fel de imperativ, și anume art. 69 alin. (1), conform căruia "în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului", iar nu în serviciul
DECIZIE nr. 279 din 22 martie 2006 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 22 formularea "în timpul mandatului", art. 23 alin. (3) propoziţia finală, art. 28, art. 35 alin. (1) lit. i) şi j), art. 38-40, art. 41 alin. (3) şi (6), art. 49 alin. (1)-(5) şi art. 50 alin. (2) din Legea privind statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176406_a_177735]
-
ordonanță, desprinsă de legea de aprobare. De altfel, ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern. În consecință, nu se poate reține că sesizarea ar trebui să fie
DECIZIE nr. 95 din 8 februarie 2006 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 20 alin. (5) fraza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 154/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005, aprobată prin Legea adoptată de Parlament în şedinţa din data de 20 decembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175022_a_176351]