2,072 matches
-
nu veni (3); acum (2); nu am (2); aștepta (2); atenție (2); a avea nevoie (2); de bani (2); chiulit (2); dorință (2); educație (2); nu există (2); fericire (2); fi (2); furt (2); inexistență (2); întîrzia (2); lecție (2); leneș (2); lipi (2); lua (2); mereu (2); nepăsare (2); neplăcere (2); neprezent (2); neserios (2); la ore (2); plecare (2); probleme (2); rău (2); respect (2); suferință (2); veni (2); abate; a fi absent; absentat; abundă; acasă; fii acolo; acorda
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
8); haine (7); neplăcut (7); jeg (6); apă (5); muncitor (5); țigan (5); dezgust (4); dezordine (4); igienă (4); impur (4); împuțit (4); murdărie (4); de noroi (4); om (4); porc (4); săpun (4); sărac (4); spălat (4); gri (3); leneș (3); păcat (3); pete (3); podea (3); rău (3); spală (3); baie (2); băiat (2); caracter (2); cerșetor (2); covor (2); dezgustător (2); frumos (2); groaznic (2); incorect (2); infect (2); infecție (2); mașină (2); miros (2); mizerabil (2); mîini
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
muncă (7); oboseală (7); noapte (6); vacanță (6); obosi (5); pauză (5); relaxat (5); bine (4); concediu (4); doarme (4); duminică (4); în pace (4); a se relaxa (3); adormi (3); calm (3); dormit (3); energie (3); la mare (3); leneș (3); lenevi (3); liniștit (3); mintea (3); mult (3); munci (3); plăcut (3); popas (3); putere (3); reface (3); refacere (3); rest (3); stat (3); sufletul (3); tihnă (3); weekend (3); acasă (2); bine dispus (2); bucurie (2); dorm (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); perspicace (3); școală (3); abil (2); admirație (2); ager (2); ascultător (2); aspru (2); convingător (2); docil (2); doritor (2); eminent (2); evoluție (2); grijă (2); a insista (2); isteț (2); înainte (2); îndîrjit (2); îndrăzneală (2); îngăduitor (2); leneș (2); motivat (2); performanță (2); pervers (2); prost (2); putere (2); sever (2); silitor (2); străduință (2); străduitor (2); strict (2); tare (2); urît (2); viitor (2); de admirat; agățat; agil; aha; ani; apreciere; apt; aptitudine; Arnold Schwarzenegger; așteptare; atenție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gust (8); bărbat (7); urît (7); debil (6); tare (6); bou (5); dobitoc (5); enervant (5); fraier (5); hîtru (5); nătîng (5); nepregătit (5); nimic (5); prost (5); slab (5); analfabet (4); copil (4); imbecil (4); inapt (4); incompetent (4); leneș (4); necunoscător (4); neghiob (4); neînvățat (4); netot (4); sărac(4); bun (3); coleg (3); cretin (3); educat (3); ignorant (3); inteligent (3); încuiat (3); jignire (3); milă (3); mulți (3); neatent (3); redus (3); stare (3); tont (3); țăran
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bani (31); om (31); sărman (30); bani (27); milă (27); trist (22); amărît (21); necăjit (19); lipit (13); cerșetor (12); foame (11); nefericit (10); cinstit (8); lipsit (8); neajutorat (8); nevoiaș (8); fericit (7); tristețe (7); curat (6); flămînd (6); leneș (6); lipsă (6); murdar (6); fără (5); gol (5); lipit pămîntului (5); umil (5); urît (5); bolnav (4); compasiune (4); durere (4); lipsuri (4); modest (4); neavut (4); nimic (4); prost (4); sat (4); țăran (4); vagabond (4); ajutor (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de fire (3); fire (3); de îngeri (3); mîncare (3); pricăjit (3); fără putere (3); rahitic (3); scîndură (3); anemic (2); anemie (2); cîine (2); figură (2); fricos (2); greu (2); inferior (2); de inimă (2); kilograme(2); laș (2); leneș (2); manechin(2); milă (2); neîncredere (2); neplăcere (2); osos (2); plăpînd (2); prieten (2); probleme (2); putere (2); sănătos (2); schijă (2); sfrijit (2); slăbit (2); stan (2); subțirel (2); victimă(2); vulnerabil (2); zvelt (2); 60/90/90
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
5); lene(5); lung (5); coșmar(4); dorm(4); plăcut(4); fericire(3); lin(3); nani(3); nevoie(3); odihni(3); adormire(2); bine(2); bucurie(2); casă(2); culcare(2); da(2); doarme(2); a dormi(2); dus(2); leneș(2); moarte(2); ochi(2); odihnitor(2); pace(2); recuperare(2); somnolență (2); a visa(2); visare(2); activitate; alarmă; alb; Alba ca Zăpada; amorțeală; ascensiune; asistent; azi; cald; calm; calmare; a căsca; cearcăne; ceas; copilărie; culcuș; dimineață; distruge; domn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tuturor; unde ai fost; varsă tot; voce; vorbii; vorbitor; zece; zgomot; zicală; ziseră (1); 798/ 222/77/145/0 sta:odihnă(52); scaun(51); ședea (33); odihni(33); jos(31); lenevi(27); degeaba(25); lene(22); relaxare(18); merge(17); leneș(16); plictiseală(15); aștepta(15); nemișcat(11); opri(11); pat(10); pe loc(8); dormi(7); liniștit(7); pleacă(7); timp(7); așezat(6); bancă(6); leneveală(6); a lenevi(6); pauză(6); așteaptă(6); așteptare(5); nimic(5); acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
veche; veselie; vestită; vieții; vîrstă; voință; zahăr; zidită; zilnic (1); 797/233/91/142/0 ședea: sta (204); scaun (86); odihnă (53); a sta (42); stătea (39); stă (38); odihni (20); pe scaun (18); lene (12); jos (11); relaxare (11); leneș (10); bancă (8); lenevi (6); liniștit (6); așeza (5); așezat (5); degeaba (5); fotoliu (5); oboseală (5); bunica (4); cuminte (4); pat (4); acasă (3); aștepta (3); așteptare (3); bătrînă (3); culcat (3); liniște (3); pauză (3); prispă (3); bine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
management. Pentru motive care vor deveni clare pe parcurs, managerii teoriei X sunt mult mai predispuși să își atace verbal angajații decât managerii teoriei Y. De fapt, după Macgregor, managerii teoriei X fac următoarele presupuneri cu privire la subordonații lor: angajații sunt leneși din naștere și e nevoie să fie struniți prin teamă; angajații sunt interesați numai de ceea ce pot obține de la firmă, nu și de ceea ce pot da firmei; munca în sine este plictisitoare și neplăcută, fiind făcută numai din necesități economice
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
nu aibă nici un interes să îi învoiască pe cei mai productivi angajați pentru a participa la focus grup. Dacă cineva trebuie să se ducă la întrunire și echipa are o urgență în lucru, tentația este să fie trimiși lucrătorii mai leneși. Deși nu ați avut această intenție, este posibil să fi observat care sunt lucrătorii dezinteresați sau cei ce nu par a fi în ton cu problemele companiei pentru care lucrează. Alegeți la întâmplare dintre candidații disponibilitc "Alegeți la întâmplare dintre
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
în încurcătură. Este nevoie de rezultate, venitul dumneavoastră depinde de performanța angajaților, dar nu sunteți sigur că doriți să fiți dependenți de ei. Nu este amuzant să fiți un șef care lucrează cu o adunătură de indivizi plângăcioși, răsfățați și leneși. Dacă cineva vă spune că, dacă vă iubiți oamenii, totul va fi bine, puteți fi convinși că nu va fi. Ei au nevoie ca dumneavoastră să conduceți. Au nevoie ca dumneavoastră să demonstrați o viziune puternică. Stimulați-le punctele tari
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
persoanei, ci asupra comportamentului acesteia. Protejați sau sporiți încrederea celuilalt în sine. +++ Ideea 131. Enervați-vă Prea mulți directori ar concedia pe cineva pentru furt mai repede decât puteți pronunța cuvintele „eliberează biroul!”. Dar se uită în altă parte atunci când leneșii, plângăcioșii și cei care subminează productivitatea și performanța scapă nepedepsiți. Furtul este furt, iar cei mai răi hoți sunt cei care eșuează ostentativ să lucreze pentru compania dumneavoastră. Ei fură banii de care aveți nevoie pentru a vă plătii oameni
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
care nu își fac treaba vor fi concediați. +++ TEMĂ Atunci când descoperiți leneși care consumă din resursele dumneavoastră valoroase și sunteți capabili să le schimbați comportamentul, faceți ceea ce trebuie făcut și arătați-le ușa. Pe un carton de 3 × 5, scrieți: „Leneșii sunt hoți. Îi descopăr și îi dau afară”. Revedeți însemnarea atunci când este necesar. +++ +++ Epilog Plata este un produs; este modul în care angajații „țin scorul”. Enervați-vă atunci când oamenii fură de la dumneavoastră prin realizarea unor performanțe slabe. +++ Ideea 132. Tradițiile
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
dreaptă trebuie să știi mai întâi din câte puncte/ e făcută". și iată cea mai frumoasă transpunere poetică a unui parametru al mișcării viteza este invers proporțională cu durata, de aceea piramidele, ne spune poetul, "au însemnat viteza cea mai leneșă,/ privirea cea mai lungă./ O mumie de faraon e o bucată de piatră./ Faraonul de carne a văzut Egiptul/ Faraonul de piatră vede cosmosul." ("Câteva generalități asupra vitezei"). Lirismul în această situație este generat de înlocuirea unei valori (Timpul) cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu o alta (Viteza) de care este legată printr-o relație matematică, permițând definirea unei mărimi prin cealaltă; astfel, o durată foarte mare presupune o viteză de desfășurare foarte mică, pe care Nichita Stănescu o reprezintă, transfigurat, ca "cea mai leneșă". Acestei lumi osificate de prea multe idei, mărimi, noțiuni, îi opune un ciclu, " Trecerea de la noțiuni la poezie, împotrivire la aspectul pietros al versurilor de până acum", în care de fapt își exprimă părerea de rău că nu și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nesocotind imanența vieții, atestă refuzul cel puțin în primă instanță al unor categorii formale ale conștiinței 73. Mai mult decât atât, din Einleitung... aflăm că "rezultatul final al evoluției umanității nu poate fi obținut decât prin trăire, nu prin contemplația leneșă"74. Relevând faptul că în cazul lui Dilthey trăirea "nu ne este dată ca un obiect, și nici nu poate fi gândită la modul purei obiectivități", Riedel arată că ea nu apare ca "o unitate <<formală>>, care se asociază pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
rup urechile. Mama care n-are noroc de copii, ca să țină sarcina, să adune de la nouă case aur sau argint și să facă un cercel pentru urechea dreaptă a copilului. (Gh.F.C.) Chef După cum va vedea cineva întîi dimineața un om leneș sau harnic, așa-i va fi cheful toată ziua. Cînd ți se varsă cofa cu apă chiar la fîntînă, face-a chef. Cînd strănuți de trei ori în șir e iar semn de mare chef. Cheie E rău cînd ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îndată ce-i spune aceasta ei sar înapoi în baltă. însurătoare în an mare nu-i bine să te însori. Se crede că Dumnezeu pe oameni nu-i împărechează totuna, ci așa, că un bărbat harnic trebuie să ieie o femeie leneșă și viceversa; unul frumos, una urîtă etc. Cînd cad fetele pe neștiute în ziua de Bobotează semn este că se vor mărita. Se crede că, dacă un flăcău sau văduvoi se înfruptă miercurea, apoi cu greu se poate însura. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeie țese (cu natra* slobozită), să nu-i dai „bun lucru“, că moare. Dacă se începe vreun lucru și intră atunci din întîmplare un om harnic în casă, apoi se crede că lucrul va spori; dacă vine însă un om leneș, apoi se crede că lucrul se va trăgăna*. Cînd te apuci de lucrat cea dintîi cămeșă a unui copil mic, e bine să stai de ea pînă ce-i gă ti-o, căci de cîte ori te vei scula și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ca să ți se vestească o vită furată, să tragi noaptea clopotul bisericii. Cînd mugesc prin bătătură, vitele au „bun“, adică „bun de leac“, dar nu se știe unde-l țin. Se crede că vita nou fătată va fi harnică sau leneșă după cum este omul care a venit cel dintîi la casă. Să bagi de samă vitele cu ce fel de [culoare de] păr îți priesc, și numai de părul cela să cumperi, că altfel nu-ți merge bine. în sara ajunului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Creangă s-a născut la 10 iunie 1839. în satul Humulești, Neamț. A studiat la Humulești, Broșteni, Târgu-Neamț, Fălticeni. Opere: Inul și cămeșa, Prostia omenească, Păcală, Acul și barosul, Ursul păcălit de vulpe, Moș Nichifor Coțcariul (1877); Povestea unui om leneș (1878); Popa Duhu (1881); Cinci pâini (1883), Ioan Roată și Vodă Cuza (1883); Moș Ion Roată (1885), Soacra cu trei nurori (1875); Capra cu trei iezi (1875); Punguța cu doi bani (1876); Dănilă Prepeleac (1876); Povestea porcului (1876); Povestea lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un erou de basm care parcurge un drum inițiatic; el este urmărit de copilărie, în devenirea sa spre tinerețe. Trăsăturile copilului reies din mărturisirile autobiografice, în mod direct sau indirect din caracterizările altor personaje: "o tigoare de băiet, cobăit și leneș, de n-are păreche", afirmă Ștefan a Petrii. Indirect, din întâmplări, reies și alte trăsături de caracter. Nu numai imaginea realistă a spațiului humuleștean se conturează în Amintiri din copilărie, ci și tendința de a crea o mitologie personală: "Creangă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Cel mai mare era harnic, grijuliu și chiabur, pentru că unde punea el mâna, punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iară cel mai mic era sărac. De multe ori fugea el de noroc și norocul de dânsul, căci era leneș, nechitit la minte și nechibzuit la trebi, ș-apoi mai avea și o mulțime de copii!" Dănilă este supus unui experiment inițiatic și în cele din urmă dă dovadă de imaginație și istețime. După un drum la iarmaroc, Dănilă se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]