2,139 matches
-
dureri; emoții; epuizare; erou; existență; experiență; față; femei; ferit; a fi bolnav; filosofie; fraier; furia; gînduri; greutăți; iad; indiferent; inspirație; insuportabil; iubești; din iubire; iubit; încercare; încredere; a îndura; înduri; înfrîngere; înfrîngeri; înghețată; a înțelege; învăța; înveți; de jale; lecui; lene; leziune; mamă; Marina; melancolie; mereu; minciună; minunat; mîhnire; mîngîiere; mîntuire; moarte; navă; neajuns; necaz, probleme; necăjit; neplăcere; nevoie; niciodată; noapte; nu prea; nuferi; oameni; oboseală; oricînd; osîndă; patimă; părinte; pătimi; pedeapsă; plîngăreț; prea mult; prieteni; problema; profesori; profund; prostie; pur
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
știință (3); temă (3); amintire (2); colegi (2); copil (2); copilărie (2); deștept (2); educare (2); fain (2); frumoasă (2); geantă (2); grădiniță (2); grea (2); institut (2); instituție de învățămînt (2); instruire (2); interes (2); interesant (2); învăț (2); lene (2); lucru (2); mică (2); necesitate (2); nu (2); obligație (2); oboseală (2); pregătire (2); profesie (2); responsabilitate (2); student (2); teroare (2); timp (2); tinerețe (2); abecedar; acasă; ca acasă; acomodare; altfel; amar; ambiție; ANMB; arte; atenție; bănci; bine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ușă; util; utilă; UVT; vaiii!!!; variante; veche; veselie; vestită; vieții; vîrstă; voință; zahăr; zidită; zilnic (1); 797/233/91/142/0 ședea: sta (204); scaun (86); odihnă (53); a sta (42); stătea (39); stă (38); odihni (20); pe scaun (18); lene (12); jos (11); relaxare (11); leneș (10); bancă (8); lenevi (6); liniștit (6); așeza (5); așezat (5); degeaba (5); fotoliu (5); oboseală (5); bunica (4); cuminte (4); pat (4); acasă (3); aștepta (3); așteptare (3); bătrînă (3); culcat (3); liniște
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
credință; mă culc; culcare; descoperit; desen; dimineața; 4 dimineața; disco; Doamne; dor; după miezul nopții; efort; eu; exagerare; facebook; fain; de făcut; felinar; film; floare; foarte; frică; începe; încet; încolo; îndată; îndelungat; îndepărtat; înnoptat; înserare; întîrzia; a întîrzia; întunecat; later; lene; leneș; mare; melancolie; miază-noapte; miel; miez; minut; mort; mult timp; la naiba; nedormit; neglijență; 2 noaptea; de noapte; noi; odihnă; ora 24; ora 3; ora de somn; oră tîrzie; panică; parcare; pedeapsă; petrecere; pocăință; pustiu; ratare; rămas; renunțare; rezistență; romantic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
efort (7); harnic (7); serviciu (6); timp (6); ușoară (6); sarcină (5); acasă (4); activitate (4); grijă (4); mică (4); muncitor (4); murdară (4); responsabilitate (4); acțiune (3); afacere (3); afaceri (3); gospodărie (3); greu (3); hărnicie (3); job (3); lene (3); munca (3); nevoie (3); obligație (3); slujbă (3); stres (3); ajutor (2); casă (2); greutate (2); n-are (2); nimic (2); om (2); plecare (2); problemă (2); proiect (2); rezolvare (2); serioasă (2); somn (2); succes (2); urgent (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
făcut; Fifa la amatori; finețe; fir; firav; floare la ureche; gîndire; gol; greutate mică; iaurt; ideal; ieftin; să iubești; împreună; îndemînare; infantil; influențare; interzis; la îndemînă; de înțeles; de învățat; învăț; iubire; iute; lanț; leagăn; lebădă; lectură; legume; lejeritate; lemn; lene; lesne; libertate; liceu; liniște; liniștit; lumesc; mîncabil; manager; matematică; melancolie; merge; mînă; minciună; mult; muzica; muzică; neeficient; neglijabil; neînsemnat; neinteresant; să mă nenorocești; neproductiv; nesemnificativ; nevaloros; niciodată; nori; noroc; obiect; obișnuit; ca o pană; păianjen; palid; periculos; ca perna; pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
casă; cașcaval; cîmpie; cireadă; clopot; corniță; cornorată; cornute; dex; drăgălașă; drumul; ea; entuziasm; ce ești; fată; fete; foame; gingaș; gospodărie; grasa; ha-ha; iarba; iepure; imaș; India; inteligentă; iubit; juncă; cu lapte; de lapte; lapte, bani; lapte/ Milka; lapte-delicatese; lăptic; legată; lene; leu; liniște; luptă; mamifer; medicină; mică; miel; milky-way; mizerie; moale; mov; murg; natură; neajutorare; neplăcut; ogradă; orătanie; pasc; pătată; pete; picioare; plajă; fosta prietenă; privire; prostie; resturi; roșie; roz; rumegă; sfînt; sîrbu; sursă; sursă de hrană; teacă; tristă; țîță; țîțe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îndîrjire (3); libertate (3); motivație (3); a putea (3); răbdare (3); reușită (3); scop (3); străduință (3); țel (3); voie (3); dăruire (2); dor (2); dorește (2); efort (2); eu (2); încăpățînare (2); îndeplinire (2); a învăța (2); învățat (2); lene (2); lipsă (2); motivare (2); nevoință (2); optimist (2); plăcere (2); putință (2); rea (2); slabă (2); sport (2); tare (2); viață (2); vrut (2); -; abnegație; accelerare; de acord; a acționa; adevărată; admirație; alegere; ananas; aport; apreciat; ardoare; ascensiune; ascultă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
împotriva angajaților individuali. Iată un exemplu. Paula s-a alăturat unui grup al colegilor săi pentru ședința săptămânală a diviziei de Promovare a Noilor Produse. Șeful, care tocmai a văzut niște cifre proaste din primul trimestru, intră strigând „Prostia și lenea nu vor mai face mulți purici pe aici”. Continuă tirada către angajații surprinși: „Am obosit să merg prin birouri și să văd imbecili care se distrează pe Internet pretinzând că muncesc. Tot ce pot să spun este că idioții care
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
prezentului, Cioran e copleșit de amintiri, de trecut, și înțelege la un moment dat că numai trecutul îl întemeiază. Cât despre prezent, el însemnă doar prin absență ceva și doar în măsura în care face posibil trecutul: „Eu am trăit până acum în lene și nu-mi pare rău, deși recunosc că urmările nu sunt tocmai vesele. Viața mi-am lăsat-o înapoi, viitorul meu nu-i decât o anexă” (17 iunie 1974 Ă 247). Așadar, Cioran privește marea, parcurge zeci de kilometri, muncește
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
când aflăm că era pasionat de biografii? Dar cititul poartă deseori tocmai semnul și atributele deșertăciunii: „Cu cât citesc Ă și citesc, vai, prea mult Ă, cu atâta cred că «nu merge», că «adevărul» scapă tuturor acestor cărți pe care lenea mea le devoră. Căci «adevărul» trebuie să-l găsești în tine însuți, nu altundeva. În mine însă nu găsesc decât îndoială și meditație despre această îndoială” (I, 112). Cititul îl nemulțumește, explorarea în sine îi aduce îndoială, în vreme ce rătăcirea fără
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să mă mai gîndesc. E mai bine. Să știi. Să știi că mă simt mult mai bine așa. Crede-mă. Vera: (înțelegînd foarte bine) Te cred, Mina, te cred. Adevărul e că și eu mă las furată de cîte o lene... Și nu-i rău deloc. Apoi iar mă burzuluiesc... și iarăși adorm. (parodiind o reclamă) Somnul reface toate forțele omului. Deci să dormim! Să dormim! Mina: (contribuind la refacerea unui tonus convenabil) Dar nu acum... nu acum, că vin cum
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-s sigur dar... Chiar că ar trebui să mergem... să meargă cineva din noi la muncă voluntară... Cine se duce? (pauză) Sigur, ca de obicei, așteptați poate să mă duc eu. Ei, aflați că nu mă duc. Și nu din lene, ca voi. Dacă azi ar fi fost... ce trebuia să fie... era altceva... Un rector printre ei... ar fi fost mîndri... dar așa... Nu! Alex: Păcat! N-ai auzit ce-a spus delegatul de bloc?... Că muncind mai uiți și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
duci când vine vara, / Și nu cânți în codru seara?"292 Enunțurile descriptive, diminutivale, retorica explicită, construită pe baza personalizării verbale și nominale, transformă discursul monologat în discurs dialogic, făcând posibilă prezentarea directă, anaforică: "Cuculeț cu pene sure, / Ce lași lenea să te fure, / Ce nu cânți colea pe cracă / De urât ca să-ți mai treacă. / Ai vreun dor, ai vreo durere, / N-ai ce inima îți cere? N-ai destulă pană-aleasă / Ori vreo jale te apasă? / N-m nici dor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
într-un lan de morminte, lumânări de sânge vor arde, viața este o greșeală și o mare oboseală se va lăsa ca o ceață. Dar apare și o lume senzuală, o natură descătușată, o sărbătoare de pofte și ispite. Alteori lenea leșioasă, bizantinismul aduce trupul și spiritul într-o stare de inerție: "Durerea leneșei femei ce trece printr-un nămol cu mult însingurat." Simțim în volum crisparea și revolta împotriva tarelor umane (decapitării, secolele barbare consumate în edicte, dorințe de parvenire
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Prin Emil Brumaru, renaște lumea de imagini a lui Ilarie Voronca, pe drumul deschis de Dimov. Tehnica suprarealistă, exotismul, amestecul de candoare, frumusețe, puritate și frivolitate intens carnală sunt decantate în imagini somptuoase, germinate de câteva motive care apar obsesiv lenea, covorul, mătasea, piperul, pisica, șarpele, cuprinse într-o anume interferare de regnuri: furnici, melci, pisici, ciuperci, căpșuni, cerbi ("Pastel creștin"). Femeia este voluptoasă, senzuală, cu sânii mari, așezată într-un univers de fructe și arome. În același timp, fructele au
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în numele unor tradiții și aspirații asupra cărora se apleacă și meditează: "Si-atunci vedem că veacul e al tău/ că binele apare brusc din rău/ că harul tău născut a fost din plânsu-ți... și singuri în cortegii sociale/ cuprinși de lene și de un patos sfânt/ lași uneori, viteji din când în când/ dar gata, ca nebunii și ca proștii/ să aruncăm prudențe și odăjdii." În acest context este evocată figura lui Bălcescu și a lui Mihai Viteazul. Figura lui Bălcescu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu un alt film după Caragiale Năpasta, rămînînd, de data aceasta, în limitele controversatei drame, fără a mai recurge la împrumuturi și ecouri din alte lucrări, ci propunîndu-și o investigație pe verticală, sondînd în adîncimile abisale ale celebrelor personaje caragia lene. După propria-i mărturisire, pe cineast l-au interesat mai puțin contextele sociale în care se desfășoară drama, concentrîndu-și întreaga atenție asupra datelor general umane pe care i le furnizau personajele, asupra complexităților psihologice ale acestora, încercînd astfel un dialog
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
bolile cronice severe ( hemofilie, boli cardiace congenitale, hepatite cronice evolutive etc. ), tulburări ale vieții afective ( impulsivitate, toleranta redusa la frustrare, agresivitate, labilitate afectiva etc.). La acestea se pot adăugă tulburările de voință și caracter, cu manifestări fervente de tipul nehotărârii, lenei, capriciilor, « stângăciei relaționale », tendinței egocentriste, supraaprecierii propriei persoane. Cauzele exogene cuprind factori familiali ( probleme de climat, tensiuni si conflicte intrafamiliale, carente de structura, mediu educațional « alterat », promovând valori negative etc.), factori extrafamiliali ( fuga de la școală asociată cu inadaptarea școlară, stări
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
merge după apă. Nu iese din casă, nu merge la biserică, nu frămîntă pîne patruzeci de zile. Dacă mulge vaca, vaca își pierde laptele. Lăuza care suie scara se îmbolnăvește de babiță*, adică se usucă pe picioare și moare. (Gh.F.C.) Lene Să ieși pînă la poartă după cel ce-ți vine în casă, că numai așa iese lenea din tine ori dintr-ai tăi. Liliac (arbust) Poporul îngroapă la Paști ciolanele purcelului sfințit și crede că din ele va răsări un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă mulge vaca, vaca își pierde laptele. Lăuza care suie scara se îmbolnăvește de babiță*, adică se usucă pe picioare și moare. (Gh.F.C.) Lene Să ieși pînă la poartă după cel ce-ți vine în casă, că numai așa iese lenea din tine ori dintr-ai tăi. Liliac (arbust) Poporul îngroapă la Paști ciolanele purcelului sfințit și crede că din ele va răsări un liliac. Liliac (animal) Se crede că șoarecele care a ros nafura se preface în liliac. Liliacul prevestește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîncat întîi părinții lor. Mers Nu e bine să mergi cu spatele înainte și cu fața îndărăt, că cică Dumnezeu plînge și dracu’ rîde. Miel Dacă te spurcă mielul de oaie și-l vezi culcat, atunci tot anul ți-e lene, stai culcat. De vei vedea întîi primăvara miel alb, tot anul vei avea inimă bună; de vei vedea negru, inima ți va fi neagră. Cînd vezi pentru întîia oară miei albi, vei face păduchi, iar de vei vedea miei negri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-l depeni înapoi, te duci după urzitor, iar nu mîi urzitorul îndărăpt, că nu-i bine. Cînd gătești de urzit, torni apă peste urzitor, ca să-l adăpi. Dacă se gătește de urzit, se toarnă apa pe urzitor, ca să se șteargă lenea și ca țesutul să sporească, așa de repede, cum de repede merge minciuna prin sat și pana pe apă. Cînd se sfîrșește urzitul pînzei, atunci se toarnă apă jos pe fusul urzitoarei, ca să crească în vara viitoare cînepa frumoasă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
voce tare. Ai lui s-ar fi luat de fiecare motiv și l-ar fi lăsat fără, ca și cum ar fi fost o ceață pe mintea lui. Și i-ar mai fi zis c-o face doar din comoditate, că-i lene să iasă din casă. Complet neadevărat. Hai cu noi, lasă mofturile, i-a spus mama. Ce să faci acasă, să joci jocuri pe calculator ca să-ți strici ochii? Asta era dragonița cu solzi roșii, care scuipa flăcări și uneori îi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
împreună cu proful de religie, n-o să fie ceva așa de grav. Da, ăsta-i cel mai bun plan. 8 Alin adormise îmbrăcat. Cred că somnul l-a prins înainte să aibă timp să se schimbe. Sau doar i-a fost lene să-și mai dea jos hainele, o operație inutilă de vreme ce, peste puțin timp, trebuia s-o repete în sens invers. Dormea cu burta spre tavan, cu gura deschisă, un firișor transparent strecurîndu-i-se dintre buze, avînd ca țintă urechile și ceafa
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]