4,839 matches
-
culturale, care-l face pe individ să vadă lumea în virtutea orientării imprimate de specificul grupului din care face parte, specific care este integrat limbii sale180. De aceea, baza psihologică se manifestă mai ales ca o cauză a schimbării conținutului elementelor lexicale, încît anumite tipare semnificative din limba proprie produc modificări ale înțelesurilor în cazul cuvintelor însușite din altă limbă, atunci cînd se produce o schimbare a limbii. La fel ca baza de articulație, și baza psihologică evoluează, avînd chiar un ritm
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
franceza, germa-na, româna, sîrba, slovena etc.), această tendință fiind în concordanță cu predispoziția minții moderne de a elimina categoriile gramaticale concrete și de a le prefera pe cele abstracte, ca o consecință a aceleiași orientări spre structurile analitice. Pentru domeniul lexical, în speță pentru conținutul lexical (fiindcă forma cuvintelor este avută în vedere de fonetică și de morfologie), se poate atribui denumirea de lege unor fapte precum trecerea de la abstract la concret în nominație, în evoluția de la latină la limba română
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
etc.), această tendință fiind în concordanță cu predispoziția minții moderne de a elimina categoriile gramaticale concrete și de a le prefera pe cele abstracte, ca o consecință a aceleiași orientări spre structurile analitice. Pentru domeniul lexical, în speță pentru conținutul lexical (fiindcă forma cuvintelor este avută în vedere de fonetică și de morfologie), se poate atribui denumirea de lege unor fapte precum trecerea de la abstract la concret în nominație, în evoluția de la latină la limba română. De aceea, de exemplu, latinescul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
transformarea radicală a vechilor limbi literare. Fără îndoială, acest aspect a fost avut în vedere de George S t e i n e r cînd arăta că, în anumite momente, limbile se transformă într-un ritm extraordinar, deoarece achiziționează inovații lexicale și gramaticale, renunțînd la elementele învechite cu rapiditate și prin activitatea conștientă a oamenilor 226. Dar, dacă epoca-salt din cadrul limbii populare coincide pe plan social cu o perioadă de decădere, dimpotrivă epoca-salt cunoscută de limba literară corespunde cu un moment
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
extins, chiar dacă nu se iau în considerație aspectele ce țin de știința, conștiința și competența sa lingvistică, întrucît limba are elemente speciale ce pot fi antrenate pentru a îndeplini acest rol de asumare individuală a lumii comunicate. Astfel, la nivel lexical, s-a remarcat existența unor cuvinte al căror conținut nu se poate determi-na prin referință (prin raportarea la un obiect) sau prin relație (prin raportul pe care îl realizează între diferite elemente ale limbii). Din acest motiv, Ladislav Z g
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nu se poate determi-na prin referință (prin raportarea la un obiect) sau prin relație (prin raportul pe care îl realizează între diferite elemente ale limbii). Din acest motiv, Ladislav Z g u s t a240 distinge o categorie de elemente lexicale cu statut special, din care ar face parte cele care exprimă manifestări de atitudine, operatorii practici, cuvintele deictice și cuantificatorii. Dintre acestea, cuvintele care exprimă manifestări de atitudine, adică unele interjecții, redau direct dispoziții și simțiri ale vorbitorului, căci, chiar dacă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a poziției lor (în spațiu) de către vorbitor, care realizează în același timp o orientare a interlocutorului prin poziția obiectelor respective. O asemenea raportare la cel care vorbește realizează și unele adverbe (precum aici, acolo, acum, atunci) și multe alte elemente lexicale. La nivel gramatical, vorbitorul își ipostaziază prezența îndeosebi prin modurile și prin timpurile verbale, care îi reflectă atitudinea față de acțiune. De altfel, E. Benveniste include analiza pronumelui per-sonal într-o problematică amplă ce vizează "omul și limba", în care sînt
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prezența îndeosebi prin modurile și prin timpurile verbale, care îi reflectă atitudinea față de acțiune. De altfel, E. Benveniste include analiza pronumelui per-sonal într-o problematică amplă ce vizează "omul și limba", în care sînt avute în vedere mai multe aspecte lexicale și morfologice care indică faptul că limba conține elemente specializate care să-i permită vorbitorului raportarea la sine. Cînd vorbește despre obiecte, el vorbește și despre sine, căci poziționează și apreciază aceste obiecte din perspectiva sa și, prin aceasta, nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
gramaticale au redări diferite în limbi diferite. Este edificator în acest sens efortul depus de un vorbitor al limbii române pentru a deprinde categoria aspectului verbal, exprimată la nivel morfologic în unele limbi slave sau germanice, dar realizată prin mijloace lexicale în limba sa maternă. Cu mari dificultăți deprinde, de asemenea, un maghiar exprimarea morfologică a categoriei genului dintr-o limbă străină, întrucît în limba sa această categorie nu există. La nivel lexical, există numeroase diferențe între limbi în ceea ce privește modalitatea de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbi slave sau germanice, dar realizată prin mijloace lexicale în limba sa maternă. Cu mari dificultăți deprinde, de asemenea, un maghiar exprimarea morfologică a categoriei genului dintr-o limbă străină, întrucît în limba sa această categorie nu există. La nivel lexical, există numeroase diferențe între limbi în ceea ce privește modalitatea de detaliere a unor aspecte ale realității sau de clasificare a entităților lumii sensibile. Fiind expresie și mijloc comunicativ pentru cunoaștere, lexicul este direct legat de cantitatea și de calitatea cunoștințelor posedate de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sau de clasificare a entităților lumii sensibile. Fiind expresie și mijloc comunicativ pentru cunoaștere, lexicul este direct legat de cantitatea și de calitatea cunoștințelor posedate de comunitatea care-l folosește. În conștiința vorbitorilor sînt însumate numeroase elemente care privesc creația lexicală, relațiile dintre cuvinte, atitudinea față de anumite cuvinte, aspecte ale lexicului realizate diferit de o limbă sau alta, existînd pentru fiecare predispoziția de a uza de acele asociații sau de acele mijloace de formare de noi unități lexicale care sînt caracteristice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care privesc creația lexicală, relațiile dintre cuvinte, atitudinea față de anumite cuvinte, aspecte ale lexicului realizate diferit de o limbă sau alta, existînd pentru fiecare predispoziția de a uza de acele asociații sau de acele mijloace de formare de noi unități lexicale care sînt caracteristice tradiției proprii. Spre exemplu, compunerea, mijloc foarte productiv în limba germană pentru crearea de cuvinte noi, reprezintă un fapt de conștiință pentru vorbitorii acestei limbi, deseori tentați să uzeze de acest procedeu cînd vorbesc o altă limbă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
societate (precum sînt cuvintele tabu sau cele interzise 255), fapt care atestă participarea limbii la structurarea laturii morale și axiologice a conștiinței. În sfîrșit, manifestarea cea mai intensă și cu cel mai evident aspect social a conștiinței lingvistice la nivel lexical, este reprezentată de baza psihologică, care produce transformarea înțelesurilor unei limbi însușite de către o populație ce adoptă o altă limbă. De ace-ea, galii, de exemplu, deși romanizați, au transferat latinei însușite sistemul de numărare vigesimal (cu baza douăzeci), din care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a interpreta orice enunț corect format într-o limbă dată256. Cu timpul, termenul competență și-a extins întrebuințarea vizînd principalele compartimente ale limbii, încît în prezent se vorbește despre o competență gramaticală, însemnînd cunoașterea gramaticii de către vorbitor, despre o competență lexicală, însemnînd capacitatea de a folosi și de a înțelege vocabularul unei limbi, și despre o competență pragmatică (comunicativă), însemnînd capacitatea de a realiza acte de vorbire, texte etc.257 Competența se opune performaței, definită prin ansamblul restricțiilor care se exercită
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fonetica, morfologia și sintaxa pot sluji foarte bine diferite etape ale culturii sau chiar culturi diferite fără nici un impediment și, în consecință, se poate afirma că, de obicei, limba urmează numai în lexic schimbările din planul culturii, iar aceste modificări lexicale pot duce la situații foarte variate de la o epocă la alta, în conformitate cu cerințele de expresie diferite ale epocilor respective. Așa se explică de ce în momentele hotărîtoare din evoluția culturii unui popor limba suferă multiple prefaceri în vocabular, printr-un proces
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în momentele hotărîtoare din evoluția culturii unui popor limba suferă multiple prefaceri în vocabular, printr-un proces de creație pe baza elementelor mai vechi, prin împrumuturi din alte limbi sau prin îmbogățiri și schimbări de conținut la cuvintele existente. Împrumuturile lexicale noi pot genera și anumite prefaceri, de durată mai lungă sau mai scurtă, în subsistemele morfologiei și preocuparea insistentă pentru perfecționarea limbii poate produce și unele modificări în sintaxă. Limba latină, de exemplu, a preluat din greacă nu numai elemente
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
noi pot genera și anumite prefaceri, de durată mai lungă sau mai scurtă, în subsistemele morfologiei și preocuparea insistentă pentru perfecționarea limbii poate produce și unele modificări în sintaxă. Limba latină, de exemplu, a preluat din greacă nu numai elemente lexicale, ci și tipuri morfologice, în primul rînd clase sub-stantivale, iar engleza și germana păstrează încă desinențe divergente sistemului lor tradițional, preluate din latină. Studiind elementele vocabularului din perspectiva ansamblului lexical al limbii, lingvistul francez Georges M a t o r
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
latină, de exemplu, a preluat din greacă nu numai elemente lexicale, ci și tipuri morfologice, în primul rînd clase sub-stantivale, iar engleza și germana păstrează încă desinențe divergente sistemului lor tradițional, preluate din latină. Studiind elementele vocabularului din perspectiva ansamblului lexical al limbii, lingvistul francez Georges M a t o r é279 constată că fiecare etapă culturală și socială se caracterizează prin cuvinte-cheie sau cuvinte-martor, esențiale în distingerea particularităților epocii respective. În mod independent, gînditorul Raymond W i l l i
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
verbe : pasăre a zbura, pește a înota; adjective și substantive : blond păr, clocit ou; verbe și substantive-obiecte: a conduce mașină; verbe și substantive de relație : a mușca dinți, a șuta picior). Se poate constata, așadar, o anumită afinitate între elementele lexicale manifestată în primul rînd prin corespondența cu realitatea obiectivă (realizată prin desemnare), fiindcă însuși-rile, stările și acțiunile nu sînt atribute universale, ci sînt caracteristice numai anumitor grupuri de realii. Asemenea relații dintre anumite clase de unități lexicale favorizează cristalizarea "regulilor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
afinitate între elementele lexicale manifestată în primul rînd prin corespondența cu realitatea obiectivă (realizată prin desemnare), fiindcă însuși-rile, stările și acțiunile nu sînt atribute universale, ci sînt caracteristice numai anumitor grupuri de realii. Asemenea relații dintre anumite clase de unități lexicale favorizează cristalizarea "regulilor de proiecție", așa cum au fost concepute în cadrul sintaxei transformaționale dezvoltate de Noam C h o m s k y și de școala sa. Sub raportul extensiunii, cosmosul (lumea obiectivă) pare a avea o sferă mai largă decît
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
total diferite, iar, dacă totuși rămîn, ele suferă modificări semantice, uneori foarte importante. Pe de altă parte, apariția unor noi realități și aspirația constantă de a asimila valori din alte spații culturale impun formarea și achiziția permanentă de nume-roase elemente lexicale noi. Dintre clasele morfologice de cuvinte, cea mai mobilă și cea mai aptă de înnoire este cea a substantivului, urmează apoi, în ordine, cea a adjectivului, a verbului, a adverbului și, în mai mică măsură, cea a elementelor de relație
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
urmează apoi, în ordine, cea a adjectivului, a verbului, a adverbului și, în mai mică măsură, cea a elementelor de relație și a interjecției. Sînt rezistente la schimbări clasa articolului, numeralului și pronumelui. De aici se poate conchide că elementele lexicale legate de desemnarea realităților, urmînd mobilitatea cunoașterii, suferă cele mai intense prefaceri, în vreme ce elementele destinate exclusiv realizării funcționării propriu-zise a limbii (ele fiind cu un grad de abstractizare mai ridicat) sînt foarte stabile. Se constată astfel o relativă stabilitate a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbii, devenite limbă de cultură, care impune reguli realizate prin normare (norma-lege sau norma-legiferată). În raport cu această ordine normativă se manifestă libertatea lingvistică, care nu trebuie înțeleasă numaidecît ca o opțiune pentru abaterea de la norma-cutumă sau de la norma-legiferată prin anumite preferințe lexicale, morfologice, sintactice sau stilistice. Se poate întîmpla de multe ori ca prin creație să nu se producă o abatere de la normă, ci numai să se realizeze ceea ce nu a mai fost realizat sau ceea ce a fost uitat. Sub acest aspect
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
asupra unui domeniu specific: realitatea (lumea sau cosmosul), cunoașterea despre realitate, exprimarea cunoașterii (limba). Ca atare, oricît de caracteristică ar fi construcția lingvistică, ea este dependentă de trăsăturile onticului, domeniului de aplicare, și de perspec-tiva avută în vedere, fiindcă unitățile lexicale antrenate în realizarea construcției sînt legate prin conținut și prin relațiile dintre ele de trăsăturile cunoștințelor redate și de sistematizarea cunoașterii privitoare la un anumit compartiment de realii. Sistematizarea și aspectul cunoștințelor pot fi însă determinate atît de structurarea științifică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
științifică a cunoașterii despre acel compartiment de realii, cît și de structura limbii în general, adică de structura glosocosmosului, de profilul atribuit de limba însăși cunoașterii. În acest mod, construcția ideatică poate fi dependentă într-o oarecare măsură de mijloacele (lexicale) pe care le poate oferi o limbă la un moment dat pentru semnificarea realităților domeniului cercetat, de gradul de perfecționare, de precizie și de corelare a acestor mijloace. De aceea, trebuie admis că limbajul (specializat) care se aplică unui domeniu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]