9,871 matches
-
parter, tel. 0248/214679 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, tel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269/210058 SUCEAVA Librăria Casa Cărții, str. N. Bălcescu nr. 8, tel. 0230/530337 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 TG. MUREȘ Librăria Luceafărul, str. Trandafirilor nr. 43, tel 0265/250581 TIMIȘOARA Librăria Mihai Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/194123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269/210058 SUCEAVA Librăria Casa Cărții, str. N. Bălcescu nr. 8, tel. 0230/530337 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 TG. MUREȘ Librăria Luceafărul, str. Trandafirilor nr. 43, tel 0265/250581 TIMIȘOARA Librăria Mihai Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/194123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 Librării ON-LINE www.anticariatonline.ro; www.cartedesucces.ro; www.euroinst.ro
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
tel. 0269/210058 SUCEAVA Librăria Casa Cărții, str. N. Bălcescu nr. 8, tel. 0230/530337 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 TG. MUREȘ Librăria Luceafărul, str. Trandafirilor nr. 43, tel 0265/250581 TIMIȘOARA Librăria Mihai Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/194123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 Librării ON-LINE www.anticariatonline.ro; www.cartedesucces.ro; www.euroinst.ro; Redactor: Irina Scurtu Tehnoredactor: Elena Munteanu Grafica: George Romeo Hurdubai
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
nr. 8, tel. 0230/530337 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 TG. MUREȘ Librăria Luceafărul, str. Trandafirilor nr. 43, tel 0265/250581 TIMIȘOARA Librăria Mihai Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/194123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 Librării ON-LINE www.anticariatonline.ro; www.cartedesucces.ro; www.euroinst.ro; Redactor: Irina Scurtu Tehnoredactor: Elena Munteanu Grafica: George Romeo Hurdubai Bun de tipar: 2008 • Apărut: 2008 • Format 14x19 INSTITUTUL EUROPEAN
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 TG. MUREȘ Librăria Luceafărul, str. Trandafirilor nr. 43, tel 0265/250581 TIMIȘOARA Librăria Mihai Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/194123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 Librării ON-LINE www.anticariatonline.ro; www.cartedesucces.ro; www.euroinst.ro; Redactor: Irina Scurtu Tehnoredactor: Elena Munteanu Grafica: George Romeo Hurdubai Bun de tipar: 2008 • Apărut: 2008 • Format 14x19 INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43; O.P. 1 • C.P.
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Letiția Constantin Într-o poezie publicată în revista "Veac nou" din ianuarie 1945, A. Toma celebra înființarea Editurii și Librăriei ARLUS-Cartea Rusă (decembrie 1944, respectiv ianuarie 1945) drept un act civilizator major: "La inaugurarea librăriei Cartea Rusă Rafturi de bibliotecă, mese cu cărți, librărie - / Oare-am pătruns în comoara din ŤNopți una o mie?ť. / În juru-mi fioruri se țes
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
Letiția Constantin Într-o poezie publicată în revista "Veac nou" din ianuarie 1945, A. Toma celebra înființarea Editurii și Librăriei ARLUS-Cartea Rusă (decembrie 1944, respectiv ianuarie 1945) drept un act civilizator major: "La inaugurarea librăriei Cartea Rusă Rafturi de bibliotecă, mese cu cărți, librărie - / Oare-am pătruns în comoara din ŤNopți una o mie?ť. / În juru-mi fioruri se țes de tainică vrajă / Și-n umbră eu caut Duh pus comorii ca strajă. / ŤSesam, te
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
o poezie publicată în revista "Veac nou" din ianuarie 1945, A. Toma celebra înființarea Editurii și Librăriei ARLUS-Cartea Rusă (decembrie 1944, respectiv ianuarie 1945) drept un act civilizator major: "La inaugurarea librăriei Cartea Rusă Rafturi de bibliotecă, mese cu cărți, librărie - / Oare-am pătruns în comoara din ŤNopți una o mie?ť. / În juru-mi fioruri se țes de tainică vrajă / Și-n umbră eu caut Duh pus comorii ca strajă. / ŤSesam, te deschide!ť șoptesc eu atunci, prins de teamă, / Și
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
ample campanii de propagandă. Încă de la înființarea sa, Asociația ARLUS a avut ca prim-obiectiv, conform Statutului publicat în 17 decembrie 1944, deschiderea unei secțiuni cu denumirea Cartea Rusă. Această secțiune avea ca sarcină crearea unei edituri și a unei librării 4. Dacă revista "Veac nou" a fost - în calitate de oficios al asociației - principalul "canal de emisie" a mesajelor cultural-ideologice ale puterii instalate în România după 12 septembrie 1944, când era semnată Convenția de Armistițiu, Editura Cartea Rusă o va seconda îndeaproape
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
publicului acestui an 1946 cu zaharatele nonsensuri ioneloteodoriene ș...ț că sfârșitul acestui război, că această pace pretind ș...ț o literatură generatoare de suflete noi, constructoare de platouri proaspete de activitate omenească"7. Poezia lui A. Toma La inaugurarea librăriei Cartea Rusă, redată la începutul acestui articol, era gândită ca un decoct de "viziuni pure" și "cugetări lucide", oferit unui cititor mult timp frustrat de imposibilitatea de a avea vreo perspectivă către Marea țară de la Răsărit. Acest cititor era anunțat
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
prin concursul neprețuit pe care îl vor da cei mai de seamă scriitori români"28. Se găsise o soluție pentru această problemă extrem de dificilă, întrucât editura își propunea să publice într-un ritm alert, iar traducătorii erau puțini. Desigur, prin intermediul Librăriei Cartea Rusă erau aduse cărți și presă de la Moscova, dar ele se adresau fatalmente unui public încă restrâns și, în consecință, nu puteau produce impactul de masă scontat. O parte dintre acești scriitori-traducători erau cunoscători de limba rusă (cum era
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
nevoie de nimic ca să fii tu, îi spune un personaj femeii frumoase pe care o învestise cu toate calitățile născute din adâncurile propriului său suflet și propriei inteligențe. Nu avea nicio importanță că nu pășise în viața ei într-o librărie, că se lăsa venerată cu nonșalanță fără să ofere nimic în schimb (nici măcar un refuz cinstit) și că-și exprima gîndurile mai mult în onomatopee, exclamații și suspine. Eroul trăia în plină ficțiune, cea țesută de el însuși în jurul unui
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
Ed. Polirom, 2009). Dispunând acum de întregul triptic, putem spune că s-a încheiat cu bine (că a avut happy-end!) o întreprindere intelectuală impresionantă prin anvergură și, mai ales, prin actualitatea problemelor luate în discuție. În cartea aflată acum în librării, Daniela Zeca-Buzura analizează interferența unor planuri diferite - al realității, al virtualității și al jocului - în spațiul televiziunii. Lucrurile nu sunt așa simple cum par. Obișnuința noastră de a privi televiziunea ca pe o îndeletnicire frivolă ne face și pe noi
Televiziunea, sine ira et studio by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7221_a_8546]
-
de comanditar, traducătorul depinzînd mult mai mult de politica și de comanda editorială decît scriitorul producător de texte originale. Oricum, în peisajul cultural românesc, situația traducătorului este aparent mai mult decît reconfortantă. Dacă e să judecăm după oferta editorială din librării și de la toate marile tîrguri de carte, unde traducerile, din toate limbile și din toate domeniile, predomină copleșitor, traducătorul pare a fi una din persoanele cele mai ocupate și mai solicitate. Că se traduce mult este firesc și, cît privește
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
de computer, cînd "iese" pe foi de ciornă în lumea cu ochelari și creion, cînd se tipărește, cînd stă, nouă, pe rafturi, sau, în fine, cînd folosința îi îngroașă paginile și-i ia din colțuri, cartea are miros. Izul de librărie, de clei și de hîrtie tăiată proaspăt, de coperți nezvîntate. Mirosul bibliotecii, uniform, pierdut în învelișuri de praf. Mirosul anticariatului, mai acru, mai tare, de piei ușor putrezite, cartoane care-ncep să se mănînce și pagini mai prost sau mai
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
altor generații, amintirile bibliografiilor din școală, pe altele nimeni n-o să le mai citească, doar le va admira, la răstimpuri, anul înscris, frumos, pe copertă - se face din toate semnele adăugate, care-i schimbă parfumul impersonal, din balotul dus la librărie. Nu știu dacă vreuna din cărțile acestea, aduse din colecții, din biblioteci, din subsoluri, ținute afară, pe niște trepte cu studenți, sau ocrotite sub geam de sticlă, ia, și reușește să-l păstreze, mirosul casei în care, odată, a stat
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
soluție - capătă mirosul definitivului. Gesturi cotidiene se întrerup în carte, ca în muzeul de la Pompei. O rutină în care cei pentru care semnele acestea spuneau ceva n-o să mai intre niciodată. Muzeul învie cînd îi vin, nu demult despărțite de librărie, cărți citite o dată și revîndute, ori chiar cărți noi, nu se știe de ce abătute în acest subsol al rafturilor. Ele nu au miros. Sînt obiecte care-și așteaptă istoria, uzul, tributul de nimicuri dispensabile cu care trăiesc, ca o casă
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
că spectacolele teatrului german din București se dădeau de trei ori pe săptămână și că Logi și parter erau pline. O altă sursă de informații, dar tot pentru cunoscătorii de limbă germană, au fost Cabinetele de lectură ce ființau pe lângă librăriile Walbaum, Kopainig, Winterhalder - viitorul asociat al lui C. A. Rosetti - sau Müller care erau, în același timp, și tipografi și editori. Din diverse relatări ale contemporanilor ne putem convinge că între 1820-1830 și ceva mai încolo, în aceste cabinete de
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
motivul pentru care un român nu are încredere în alt român. Dar, oricum, motivația specifică decurgea din pierderea încrederii în literatura română, compromisă de conviețuirea cu comunismul. Cititorii, câți au mai rămas, s-au refugiat în traduceri. Piața de carte, librăriile au fost invadate de traduceri, care au eclipsat o vreme literatura română. Sincronizarea tuturor cu ceea ce era nou și valoros în afară sau numai atractiv a produs o adevărată euforie. Editurile au prosperat pe seama acestui fenomen previzibil. Nici premiile Uniunii
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism - Simptomatologie generală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8783_a_10108]
-
în care antrena prieteni din generații diferite, contaminați de necesitatea actelor mărturisitoare ("mărturia înseamnă să spun o poveste și să-mi exprim adeziunea la poveste"). Irina Nicolau a creat un stil, o școală ale cărei roade continuă să apară în librării. Mărturiile Ioanei Popescu și ale lui Ciprian Voicilă despre ființa Irinei cea de toate zilele sînt semnificative pentru firescul, spiritual ludic, disponbilitatea și înțelepciunea ei, despre darul irezistibil de a stîrni empatie. întregul grupaj dovedește că, atîta timp cît există
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
contraste a fost, de altminteri, locul desfășurării romanului de debut al lui Pavel Chihaia, Blocada, al piesei sale de teatru intitulată La Farmecul nopții. Piesa fusese încununată cu premiul Fundațiilor Regale, romanul, publicat în 1947, și de îndată retras din librării, avea să aștepte decenii până la republicare. Cetatea Tomis - Constanța cea îndrăgită de autor - ar fi urmat să fie, prin persoana poetului Ovidiu, aici exilat, locul desfășurării unui al doilea roman cu sol dobrogean, trilogie ce s-ar fi întregit cu
Un romancier al exilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8819_a_10144]
-
2007) și este cunoscută specialiștilor români. Ce impact a avut în Italia? Să spun adevărul? Fiind vorba de o carte științifică, nu a avut o soartă prea fericită. În mediul academic este destul de cunoscută, dar nu e un succes în librăriile populare. Îmi pare rău să o spun, dar un produs pe aceeași temă (istorie română contemporană) și de o calitate mult inferioară, aproape nulă, a devenit, grație strategiei editoriale, un produs cu un oarecare succes popular. Contează mult editorul! Îndeobște
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
sau mai multe exemplare, de parcă mi-ar fi teamă că, din motive obscure, voi rămâne fără ele. M-am regăsit cu totul, într-o formulă a nebuniei, în personajul din filmul "Teoria conspirației", care intra de zeci de ori în librării și cumpăra exemplare din cartea lui Salinger, "De veghe în lanul de secară". Deși amenințată de când o știu, industria cărții refuză să cedeze în fața vocilor de Casandre care-i anunță iminentul sfârșit. E adevărat: un anumit tip de difuzori, o
Cartea ca scut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8857_a_10182]
-
-ți răspunde, va tasta ceva grăbit pe keyboardul computerului, după care te va privi derutat-bănuitor: "Parc-ar trebui să mai avem pe undeva două exemplare..." Formula idilică a librarului care era și cel dintâi cititor a apus demult. Pe vremuri, librăriile erau alimentate o dată sau maximum de două ori pe săptămână. Astăzi, magaziile se umplu în ritm necontenit. De când editorii au ajuns și propriii difuzori, e practic imposibil să faci față avalanșei de cărți ce intră în librării la bucată, la
Cartea ca scut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8857_a_10182]
-
demult. Pe vremuri, librăriile erau alimentate o dată sau maximum de două ori pe săptămână. Astăzi, magaziile se umplu în ritm necontenit. De când editorii au ajuns și propriii difuzori, e practic imposibil să faci față avalanșei de cărți ce intră în librării la bucată, la pachet, la cutie sau de-a dreptul la container. Devenită o marfă ca oricare alta, cartea începe să aibă parte de același tratament: mult prea multe obiecte sunt interschimbabile pentru ca vreun librar sensibil să tresară în fața unui
Cartea ca scut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8857_a_10182]