1,716 matches
-
Mării Negre sunt fie largi, puțin prielnice adăpostirii vaselor pe furtună (ca Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful Samsun și altele), fie separate de larg de de curenții transversali prin cordoane litorale („grinduri”) și transformate astfel în limane (de exemplu Limanele Dobrogene sau Limanul Nistrului). Etajul mediolitoral al Mării Negre, cuprinzând zona de spargere a valurilor (0-0,5 m adâncime), adăpostește în porțiunile pietroase organisme - animale și vegetale - care se fixează puternic și pot suporta unele perioade de uscare. Câteva orașe importante
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
largi, puțin prielnice adăpostirii vaselor pe furtună (ca Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful Samsun și altele), fie separate de larg de de curenții transversali prin cordoane litorale („grinduri”) și transformate astfel în limane (de exemplu Limanele Dobrogene sau Limanul Nistrului). Etajul mediolitoral al Mării Negre, cuprinzând zona de spargere a valurilor (0-0,5 m adâncime), adăpostește în porțiunile pietroase organisme - animale și vegetale - care se fixează puternic și pot suporta unele perioade de uscare. Câteva orașe importante se află la
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
Cartierele nu au o autonomie administrativă, cum este cazul sectoarelor Bucureștiului, iar granițele lor nu sunt exact delimitate. O mare parte din suprafața municipiului este amplasată într-o arie lagunară, având lacul Siutghiol ("lacul lăptos" în turcește, odinioară cunoscut ca „Limanul Canara” sau „Ghiolul Mare” printre constănțeni și „lacul Mamaia” în limbaj turistic) în nord și lacul Tăbăcăriei („Ghiolul Mic”) în nord-est. Constanța se află practic pe o insulă, municipiul fiind mărginit la nord și nord-vest de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
urmă tentativei de a scoate Imperiul Otoman din joc printr-o operațiune amfibie ambițioasă împotriva Dardanelelor, inițiată de Primul Lord al Amiralității, Winston Churchill. Operațiunea trebuia să producă căderea Constantinopolului. Dar trupele otomane mai bine echipate, comandate de generalul german Liman von Sanders, au așteptat pregătite debarcarea inamica. Nu doar Galipoli a fost un eșec răsunător pentru Antanta, ci și bătălia de la Artois. De-a lungul celei de-a doua bătălii de la Ypres, Joffre a decis spargerea liniilor germane de pe Frontul
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
trupe la Gallipoli. Ofițerii greci, care cunoșteau terenul , i-au comunicat lui Kitchener că erau necesari 150 000 de soldați pentru a cuceri Gallipoli. Kitchener a concluzionat că jumătate ar fi de ajuns, aceștia fiind trimiși la Lemnos. Comandantul turc, Liman von Sanders, aflând că doar 70 000 de soldați urmau să sosească la Lemnos, și-a poziționat 84 000 de soldați de-a lungul coastei din Gallipoli, unde anticipa că trupele aliate vor debarca. Debarcarea a avut loc pe 25
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
România. Se află în nordul municipiului și este o stațiune turistică de vară a litoralului românesc. Are foarte puțini locuitori permanenți (7 la recensământul din 2002}), fiind însă suprapopulată pe parcursul verii. este construită pe un grind litoral între Marea Neagră și limanul numit Siutghiol ("Süt-Göl": "lacul lăptos" în turcește). Grindul are o lungime de 8 km, însă o lățime de doar 300 m. Plaja foarte lungă, cu o lățime de până la 250 m, este acoperită cu un nisip foarte fin, parte mineral
Mamaia () [Corola-website/Science/298280_a_299609]
-
Albena și Sofia (2002), fără a obține însă vreun premiu. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Zguduit de sălbăticia conflictului etnic din 1990 de la Tg. Mureș, un soldat dezertează refugiindu-se la limanul unei „insule-canton”, în care nici un tren nu mai oprește. Acolo își duc traiul, în pustietate, doar un acar ungur și fiica sa. Fata îi dă, intrusului, întâi o pâine, apoi tot ce mai avea de oferit. Când tatăl „are obiecții
Război în bucătărie () [Corola-website/Science/297130_a_298459]
-
timpul celui de al Doilea Război Mondial, Mussolini a anunțat că forțele sale au distrus sistemul feroviar, dar la izbucnirea războiului, ruta feroviară era deja suspendată de peste nouă ani. Malta are trei mari porturi pe insula principală: Există și două limane artificiale, unde s-au amenajat porturi unde funcționează serviciile de pasageri și de feribot serviciu care leagă portul de pe Malta și de pe Gozo. Feribotul face numeroase curse zilnice. Alte două aerodromuri, de la și , au funcționat în timpul celui de al Doilea
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
18% în prezent), adâncimea minimă fiind de 7 m, iar cea maximă de 18 m. Brațul Sfântu Gheorghe este cel de-al doilea ca mărime (108 km), înaintând spre sud-est. Spre sud, se desprind două canale care fac legătura cu limanul Iancina. Sfântu Gheorghe este cel mai vechi braț, care transportă 24% din volumul de apă și aluviuni. Cea mai mare adâncime pe acest braț este de 26 de m. Și acest braț a suferit transformări prin tăierea unui număr de
Brațele Dunării () [Corola-website/Science/297465_a_298794]
-
Albă. Prin orașul trece autostrada M15 (drumul european E87), între Odesa și Antalya. Orașul este situat la o altitudine de 20 metri, în partea de sud-vest a raionului Sărata. Teritoriul localității este traversat de râul Sărata care se varsă în Limanul Sasic, la 20 km mai la sud, în dreptul localității Tropoclo. Are locuitori, în majoritate ucraineni. Emigranții germani și-au denumit colonia după râul Sărata, pe malurile căruia și-au construit case. Numele râului provine de la cuvântul românesc "sare". În secolul
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
parc natural național din Bugeac, Basarabia, situat, din punct de vedere administrativ, pe teritoriul Raionului Tatarbunar din Regiunea Odesa a Ucrainei. A fost înființat prin Decretul № 1 / 1 ianuarie 2010 al Președintelui Ucrainei, Viktor Iușcenko. Parcul este format din suprafețele limanelor Șagani, Alibei și Burnas care fac parte din salba limanelor basarabene, cuprinzînd și lacurile înconjurătoare mai mici zise „satelite”. Complexul de limane Șagani-Alibei-Burnas este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), cu o suprafață
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
vedere administrativ, pe teritoriul Raionului Tatarbunar din Regiunea Odesa a Ucrainei. A fost înființat prin Decretul № 1 / 1 ianuarie 2010 al Președintelui Ucrainei, Viktor Iușcenko. Parcul este format din suprafețele limanelor Șagani, Alibei și Burnas care fac parte din salba limanelor basarabene, cuprinzînd și lacurile înconjurătoare mai mici zise „satelite”. Complexul de limane Șagani-Alibei-Burnas este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), cu o suprafață protejată de 190 km². Limanul Șagani (în , în ) este un
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
fost înființat prin Decretul № 1 / 1 ianuarie 2010 al Președintelui Ucrainei, Viktor Iușcenko. Parcul este format din suprafețele limanelor Șagani, Alibei și Burnas care fac parte din salba limanelor basarabene, cuprinzînd și lacurile înconjurătoare mai mici zise „satelite”. Complexul de limane Șagani-Alibei-Burnas este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), cu o suprafață protejată de 190 km². Limanul Șagani (în , în ) este un liman maritim sărat, separat de Marea Neagră printr-un peresip. Are o formă
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
care fac parte din salba limanelor basarabene, cuprinzînd și lacurile înconjurătoare mai mici zise „satelite”. Complexul de limane Șagani-Alibei-Burnas este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), cu o suprafață protejată de 190 km². Limanul Șagani (în , în ) este un liman maritim sărat, separat de Marea Neagră printr-un peresip. Are o formă rotundă. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei. Este unul
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
basarabene, cuprinzînd și lacurile înconjurătoare mai mici zise „satelite”. Complexul de limane Șagani-Alibei-Burnas este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), cu o suprafață protejată de 190 km². Limanul Șagani (în , în ) este un liman maritim sărat, separat de Marea Neagră printr-un peresip. Are o formă rotundă. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei. Este unul dintre cele mai mari limane din
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
1971), cu o suprafață protejată de 190 km². Limanul Șagani (în , în ) este un liman maritim sărat, separat de Marea Neagră printr-un peresip. Are o formă rotundă. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 78.4 km². Lacul are o lungime de 11 km, iar lățimea maximă este de 10 km. Adâncimea maximă este
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
de 190 km². Limanul Șagani (în , în ) este un liman maritim sărat, separat de Marea Neagră printr-un peresip. Are o formă rotundă. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 78.4 km². Lacul are o lungime de 11 km, iar lățimea maximă este de 10 km. Adâncimea maximă este de 2.3 m. Limanul
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
un liman maritim sărat, separat de Marea Neagră printr-un peresip. Are o formă rotundă. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 78.4 km². Lacul are o lungime de 11 km, iar lățimea maximă este de 10 km. Adâncimea maximă este de 2.3 m. Limanul Șagani este separat de Marea Neagră prin același peresip
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
limanul Alibei. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 78.4 km². Lacul are o lungime de 11 km, iar lățimea maximă este de 10 km. Adâncimea maximă este de 2.3 m. Limanul Șagani este separat de Marea Neagră prin același peresip tăiat de aceiași portiță, pe care le împarte cu Limanul Alibei vecin. Mulțumită schimbului permanent de apă cu Marea Neagră, salinitatea sa este aceeași cu cea a mării (circa 18 ‰), limanul Șagani constituind
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
km². Lacul are o lungime de 11 km, iar lățimea maximă este de 10 km. Adâncimea maximă este de 2.3 m. Limanul Șagani este separat de Marea Neagră prin același peresip tăiat de aceiași portiță, pe care le împarte cu Limanul Alibei vecin. Mulțumită schimbului permanent de apă cu Marea Neagră, salinitatea sa este aceeași cu cea a mării (circa 18 ‰), limanul Șagani constituind în continuare un adăpost și un loc de reproducere al speciilor de pești marini, cu atât mai mult
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
3 m. Limanul Șagani este separat de Marea Neagră prin același peresip tăiat de aceiași portiță, pe care le împarte cu Limanul Alibei vecin. Mulțumită schimbului permanent de apă cu Marea Neagră, salinitatea sa este aceeași cu cea a mării (circa 18 ‰), limanul Șagani constituind în continuare un adăpost și un loc de reproducere al speciilor de pești marini, cu atât mai mult cu cât râurile din Bugeac sunt intermitente, cel mai adesea desecate, și nu aduc în liman prea mari cantități de
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
a mării (circa 18 ‰), limanul Șagani constituind în continuare un adăpost și un loc de reproducere al speciilor de pești marini, cu atât mai mult cu cât râurile din Bugeac sunt intermitente, cel mai adesea desecate, și nu aduc în liman prea mari cantități de efluenți agricoli. Aceasta este o situație favorabilă pescuitului și pisciculturii, situație pe care o împarte cu limanul Alibei. Limanul Alibei (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Caplana”) este un
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
cu atât mai mult cu cât râurile din Bugeac sunt intermitente, cel mai adesea desecate, și nu aduc în liman prea mari cantități de efluenți agricoli. Aceasta este o situație favorabilă pescuitului și pisciculturii, situație pe care o împarte cu limanul Alibei. Limanul Alibei (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Caplana”) este un liman maritim legat la sud-vest de limanul Șagani și de lacul Caraceauș, iar la est de limanul Kurugöl și de limanul
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
mai mult cu cât râurile din Bugeac sunt intermitente, cel mai adesea desecate, și nu aduc în liman prea mari cantități de efluenți agricoli. Aceasta este o situație favorabilă pescuitului și pisciculturii, situație pe care o împarte cu limanul Alibei. Limanul Alibei (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Caplana”) este un liman maritim legat la sud-vest de limanul Șagani și de lacul Caraceauș, iar la est de limanul Kurugöl și de limanul Burnas (sau
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
prea mari cantități de efluenți agricoli. Aceasta este o situație favorabilă pescuitului și pisciculturii, situație pe care o împarte cu limanul Alibei. Limanul Alibei (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Caplana”) este un liman maritim legat la sud-vest de limanul Șagani și de lacul Caraceauș, iar la est de limanul Kurugöl și de limanul Burnas (sau „Alcalia”). Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. Este unul dintre cele mai mari limane din
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]