2,068 matches
-
în salivare, echivalent simbolic al dorinței fizice (acțiunea fiziologică a salivării) și materiale, afective, sexuale. Verbul «a salivaă se aplică oricărei tentații sau excitații. Saliva are și o funcție fecundantă (crearea lumii în anumite mituri) și curativă (animal care își linge rănile). Aspectul negativ se regăsește în faptul de a scuipa, semn al disprețului și respingerii, sau în curgerea balelor, expresie a invidiei și geloziei. În plus, balele sunt asociate atât cu bebelușul, cât și cu bătrânul senil, și marchează în
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
ciocolată; cîine; clară; claritate; complicată; comună; conversație; convorbire; corect; cult; dar; dentist; deosebită; dezvoltare; dialect; dialog; diferențe; discuții; dragă; Eminescu; ereditate; expresie; exprimare; față; floare; folos; frumos; furculiță; gîdilat; greacă; greu; indiferență; inteligență; internațional; interpretativ; încurcată; înghețată; latină; limbă străină; linge; lume; mama; mamei; mană; masă; mască; material; limba maternă; matură; mădular; măsea; măsline; membre; mijloc; minciună; mîndrie; moale; moartă; mod de comunicare; moldovenească; mușcată; mușcătură de șarpe; nas; natală; națională; națiune; nea; neagră; neam; neînțeles; noastră; nouă; oficială; organ al
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cuprinde; dinți; doi; dor; dorințe; drag; drăguț; ea; educat; el; Elena; familie; fața; față; femeie; fericit; fete; fetele; fir; fluturi în stomac; geam; gingaș; gingășie; gol; gura; gură, buze; gustă; haz; icoana; impuls; inimă; intens; interacționează; interacțiune; iute; kiss; lemn; linge; liniște; lung; mama; microbi; Mihai; mireasa; mireasă; mirific; mîinile; mozolește; nasol; nevasta; Oana; palmă; parșiv; pasionant; pasionat; pasiuni; părintește; pătimaș; pe cineva; pe obraz; persoana iubită; persoană; pipă; plecare; popă; nu pot; prietenă; prietenește; profund; respect; rom; romantic; roz; salivă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
minute, punctul aflat la 2 cun-i de ambele părți ale ombilicului (S25). Apăsați ușor scobitura aflată la patru degete sub muchia inferioară a rotulei și la 1 cun lateral față de tibie (S36). Substanțe din farmacopeea chineză Luați produsul patentat Shen Ling Bai Zhu Wan și urmați instrucțiunile. La persoanele mai în vârstă care au membrele și abdomenul reci, diareea apare frecvent în zori. Luați produsul patentat Jin Gui Shen Qi Wan și urmați instrucțiunile. Dinți (durere) CE ESTE ȘI CARE ÎI
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
chinense huang jing sacâz ruxiang sâmbure de caisă xing ren sânger shan zhu yu semințe de lotus lian zi semințe de pin song zi ren semințe de Sterculia scaphigera pang da hai Siler divaricatum fang feng Smilax gen. tu fu ling șofran fan honghua șofrănaș honghua talc huashi țipar shanyu urechi de argint bai muer tulpină de Milletia reticulata ji xue teng tulpină de orez sălbatic jiao bai ulei de lavandă xun yi cao ulei de semințe de ceai chahua zi
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Wei Di Huang Wan Ma Ren Run Chang Wan Ma Ying Long Cremă Mei Bao Mu Gua Wan Nan Bao Niu Huang Jiang Ya Wan Pi Pa Ye Gao Shang Shi Zhi Tong Gao She Dan Chuan Bei Ye Shen Ling Bai Zhu Wan Shen Qi Wan Shi Qaun Da Bu Wan Shuang Liao Hou Feng San Bețișoare de moxa fără fum balsamul chinezesc Tong Jing Wan Tong Xuang Li Fei Wan Wu Ji Bai Feng Wan Wu Shao She Pia
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
tratamentul nepotrivit și dorința de a își găsi de loc în altă parte (de preferat la competiție). Exemplu (șeful către managerul din subordine): „Uite ce e, Johnson, trebuie să aducem pe linia de plutire inventarul acesta. Uită de porția de lins în fund pentru o secundă, și mișcă lucrurile înainte cu oricât poți. Te miști de parcă nu dai doi bani pe rezultatele noastre finale, dacă tu nu îți primești partea”. Capitolul 8 Abuzul verbal, sănătatea și productivitatea Sentimentele fiecăruia dintre noi
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
sau experimentele companiei. 3. Dacă atacul verbal se produce în sânul unei echipe, se destramă rapid relațiile de muncă care ofereau suport emoțional membrilor afectați. În mod figurat, fiecare membru al echipei se retrage în colțul său pentru a-și linge rănile și a-și evalua opțiunile. Entuziasmul anterior al echipei este înlocuit de ședințe posomorâte la care nimeni nu dorește să ia cuvântul de frica unui atac verbal. 4. Productivitatea personală a victimei se năruiește, dat fiind că motivația secătuiește
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Apoi îmi vorbise pe limba mea: rețete care îmi erau familiare din meniurile de patru sau cinci stele; asta ca să fie clar că se pricepe. Avea și o bucătărie superutilată, însă talentul făcea toți banii. Gătea niște tocănițe de-ți lingeai degetele și de la o zi la alta parcă îți doreai să mănânci tot mai mult. Nu știu ce punea în ele... Un ultim sfat înainte de această intrare în bucătărie: nu e cazul să vă îmbrăcați de gală. O fi un eveniment, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Îmi e imposibil, dragă Mircea, să scriu despre un gânditor pe care-l iubesc, despre o carte citită, despre o întâmplare trăită. Toate nu ajută la nimic. Gândirea trebuie să fie o goană terapeutică în sens cosmic. Aș vrea să ling toate rănile acestei lumi”. În scrisoarea anterioară către același Eliade (551, 25 decembrie 1935), Cioran situează nevoia de adevăr (un adevăr al faptei, al construcției în istorie) sub semnul demonicului și al spaimei de eroare: „Poate că sunt singurul dintre
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Mergeam strîmb. Ștefan: Ba ai fost normal și mergeai drept. Dar a venit| unul, ți-a pus o piedică, și-n loc să te ridici și mergi mai departe pe drum, tu rămîi în patru labe și-o iei pe lingă drum, spre margine. Și mai și bocești de durere. Să vadă lumea, să știe lumea cît suferi tu. Ilie: Și lumea n-aude, nu vede, nu-i așa? Ștefan: Ba așa-i, că lumea n-are nevoie de bocete, smiorcăială
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dacă nu știi să le respecți vîrsta și generozitatea. Maria: Ți-ai găsit! Mihai: (tot în șoaptă) Că dacă mă numeau rector și țineam azi serbarea, ai fi avut și tu degetele unse cu miere... Și ți le-ai fi lins și mătăluță, cinicule, să te întrebi prea mult cine ți-a împins mîna în borcan... (se aud ciocănituri în peretele din dreapta, mai insistente și ca ritm, și ca intensitate decît primele; se așterne din nou tăcerea) Maria: Ei, acum ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
trăit? C-am trecut, lume, prin tine / De nu mai țin minte bine. Am îmblat din vale-n deal / Ș-am trăit viața cu-amar, / Am îmblat din deal în vale / Ș-am trăit cu supărare, / Am îmblat văile-n ling, / N-am noroc să trăiesc mult. Când mi-ar fi lumea mai dragă / M-am veștezit prea degrabă, / Când mi-ar fi drag să trăiesc/ Durerile mă-ndesesc. Nu-i mai grea boală anume / Ca bătrânețile-n lume. De-ai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vânat, / Nu sunt cerb crescut de-o zi, / Nu sunt cerb crescut de-un an, / Ci sunt cerb crescut de trei ani, / Trei ani lăptișor am supt, / Lăptișor am supt și iarbă-am păscut, / Pe munte , pe pajiște, / Unt am lins când mă hrăneau, / Azi din lacuri am băut, / Din lacurile știmelor, / Nu poți tu să mă ajungi, / Să mă ajungi și să mă prinzi.../ Fugi, fugi, cerbule sur! / Și de fugi tot am să te prind; / Calu-meu nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o alună, sau o nucă, ori chiar și cât un ou de găină de mare, însă tare scumpă și frumoasă și strălucitoare ca lumina soarelui! Această piatră prețioasă are puterea de a stânge foamea și setea la cei ce o ling. De se întâmplă ca s-o înghită vreun șarpe când o linge, se face îndatamare balaur, adică se lungește și se îngroașă foarte tare în trup, i se mărește capul, făcându-i-se sub grumaz o gușă mare, îi cresc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
găină de mare, însă tare scumpă și frumoasă și strălucitoare ca lumina soarelui! Această piatră prețioasă are puterea de a stânge foamea și setea la cei ce o ling. De se întâmplă ca s-o înghită vreun șarpe când o linge, se face îndatamare balaur, adică se lungește și se îngroașă foarte tare în trup, i se mărește capul, făcându-i-se sub grumaz o gușă mare, îi cresc aripi și, după mărimea pietrii ce-au înghițit-o, încă unul, doauă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
seama că deținuții ar putea citi ziarele, i-a întrebat dacă știu carte, la care toți au răspuns că nu știu să citească. După plecarea femeii, deținuții au citit ziarele în care au găsit și o caricatură a lui Tito lingând în patru labe picioarele americanilor, caricatură din care au dedus că acesta intrase în dizgrația sovieticilor. Când s-a întors șeful și a văzut ziarele pe jos și-a dat seama ce s-a întâmplat, s-a înfuriat foc pe
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
echinox, în care vechimea adâncă se confundă cu prezentul luminos. "Bărbați tineri, vremea îi face urmași bătrâni, cu barbă, pletoși și vagi ca magii, din veșnicie scoși./ Fără harnașamente pasc murgii triști prin iarbă/ Lovind copite-n osul albit și lins de ploi./ Iar pruncii beau din lapte istorii și balade/ În cartea de citire cu umbre de eroi/ Și paginile toate urcate în baricade." Vibrația poemelor lui Al. Andrițoiu o dă sentimentul trecerii timpului. Iată-l pe Ion Pillat din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și cu fulgii - firele ce ai tăiat - îi afumi. Cînd gîsca ouă vara e semn rău. (Gh.F.C.) Gît Cînd îți chiorăie gîtul, ai să bei vin ori rachiu. Cînd îți cîntă gîtul, faci petrecere. Cînd te arde gîtul, să-ți lingi podul palmei, că ți trece. Cînd mortului i-i gîtul moale e semn că are să mai moară încă cineva din casă. Glie în ziua de Paști se pun de o parte și de alta a pragului glii de iarbă verde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ascultă ce grăiesc animalele moare, căci Dumnezeu nu vrea ca oamenii să știe treburile dumnezeiești. Graur La patruzeci de sînți se face fumegar*, și încotro se abate fumul, într-acolo sînt pui de graur. Greață Cînd ți-a fi greață, linge peretele de var. Cînd vezi un cîne scîrnăvindu-se și-ți este greață, și mai ești cu altcineva, spune-i și aceluia, ca să nu-ți mai fie. Greier Cînd ai grieri în casă, pe unde intră ei pune o piele de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
calea măturii nu se mai căsătoresc. (Gh.F.C.) Pune o mătură lîngă copilul lăsat singur în casă. (Gh.F.C.) Melesteu Să nu mănînci mămăligă de pe melesteu, c apoi, cînd ești în mormînt, să nu te scoată lupii și să te mănînce. Dacă linge o copilă melesteul cu care s-a frecat mac, se crede că ea va căpăta un bărbat pleșuv; dacă face aceasta un băiet, apoi va avea el o astfel de femeie. Mere înainte de Sf. Ilie să nu azvîrli cu mere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
curat în casă. Se crede că dacă se taie sau se pîrlește mîțelor mustețele, apoi nu mai prind șoareci. Dacă trece mîța peste un copil nebotezat, copilul se spurcă. Să nu mănînci după mîță, că te oftigești*. Cînd și-a linge mîța labele, vin oaspeți în casă. Cînd se suie mîța pe cuptor, au să vie oaspeți. Dacă femeia groasă dă cu piciorul în mîță, copilul va avea peri pe spate. Pisica care nu mănîncă pește patruzeci de zile moare. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilul cu boașele mari. Dacă se naște vreun copil cu vreun semn, apoi e bine ca mama să-l ieie și să se așeze cu dînsul pe pragul ușii, pe cînd toacă și trag clopotele pentru liturghie, și să-l lingă de trei ori pe frunte, zicînd: „Precum se trece sunetul clopotelor și al toacei, așa să se treacă și semnul lui N.“ - și apoi el cu încetul tot piere. Femeii îngreunate să nu-i vorbești de mîncări bune, că pierde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le dă și lor din sufletul lui. De pisică să nu te prea îngrijești, căci ea se roagă să moară toți și să nu rămîie decît o babă bătrînă, ca să-i ia mîncarea din mînă. Cine scuipă pisica o va linge pe lumea cealaltă. (Gh.F.C.) Cînd pisica se spală mult, vine ploaia. (Gh.F.C.) Cînd pisica sare peste mort, acesta se face strigoi. (Gh.F.C.) Pisica se roagă să-i orbească stăpînul, ca să-i ia îmbucătura din mînă. (Gh.F.C.) Se fac vrăji cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a căzut cineva jos și stupește pe locul unde căzuse, pe acel loc nu va mai că dea mai mult. Cînd te stupi din greșeală e a bine. Să nu se scuipe om pe om, căci pe lumea cealaltă se ling unul pe altul. Se crede că este bine înainte de a se apuca de un lucru greu a stupi în palme. Să nu scuipe cineva un cîne, căci pe lumea cealaltă îl linge. Pierzînd cineva vreun lucru și voind a ști
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]