2,625 matches
-
și o limbă se întărește în momentul în care primește termeni din alte limbi, îi transformă pe structurile lingvistice proprii sau îi preia ca atare. Aparent, limba română, acum, este supusă unor “invazii” considerate de unii, dar nu de noi lingviștii,ca fiind mai puțin binevenite. Toate aceste împrumuturi și contacte, pe care limba română le stabilește cu alte limbi, sunt în beneficiul limbii române, al evoluției ei, în beneficiul utilizatorilor. De fapt, ceea ce interesează cel mai mult în funcționarea unei
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cât și al cititorului dornic să-și lărgească orizontul cunoașterii. Este vorba despre Cuvintele - mesageri ai istoriei, apărută în 2009 la București. De fapt, discursul seducător al domnului Marius Sala se constituie într-una dintre dulcile capcane „pe care academicianul lingvist le întinde, de ani buni, celor care ezită să se apropie, într-o librărie, de raionul „Lingvistică” sau „Științele limbajului”, mai mult chiar, privesc „limbile lumii” sau „limbile Europei” (amintesc prin aceasta alte două titluri semnate Marius Sala care continuă
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
facă epocă) ca pe o problemă dilematică, generatoare de dispute sau chiar conflicte neînțelese. Este adevărat că raporturile noastre cu limba sau limbile au o natură foarte specială și diferită. Pentru a le percepe corect, oamenii au nevoie de ochiul lingvistului, iar Marius Sala (vicepreședinte al Academiei Române, directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” din București), pe linia lui Alexandru Graur sau Eugen Coșeriu, apropie, prin dezinvoltura discursului, cunoașterea limbii de trăirile noastre în raport cu ele. Prin emisiunile radiofonice sau televizate
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
științifică cu cel mai înalt grad de veridicitate este „ambalată” și „vândută” (pentru a vorbi în termeni de marketing) într-o manieră foarte atractivă, pe înțelesul și capacitatea de receptare a unui mare număr de cititori, Marius Sala marchează era lingviștilor care nu doar ascultă, ci se și exprimă, a profesioniștilor limbajului de care nu le mai e teamă sau jenă interlocutorilor, reprezentant al lingvisticii care recunoaște dinamica normei și nu a unei lingvistici prescriptive a erorilor. Așa cum există amatorii de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
universitară este cea care trebuie să facă legea în învățământul superior. Legea Educației Naționale precizează clar acest lucru și, prin urmare, ea trebuie respectată. Aceasta ar fi o perspectivă asupra „chestiunii la ordinea zilei”. O altă perspectivă este cea a lingvistului și, în această calitate, susțin ideea că nu contează limba în care înveți, contează doar calitatea procesului de predare-învățare. Resping, însă, hotărât folosirea criteriilor lingvistice pentru a dezbina. Legea Educației Naționale conține, și din acest puct de vedere, principii moderne
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
vreți, un fel de dramaturg universal al epocii globalizării. Este al Bucovinei, așa cum este al României și Franței, al Japoniei și Australiei. - Cum priviți invazia de cuvinte de limbă engleză în literatura română și în vocabularul curent al românilor ? - Ca lingvist de orientare funcționalistă, îmi place să observ limbile în dinamica evoluției lor. Viața limbilor este asemenea vieții vorbitorilor lor. Istoria limbilor se confundă cu istoria comunităților care le vorbesc. Cu cât o limbă este mai permisivă, mai aptă să primească
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
și culturi cu care mă contopesc. Militez de o viață pentru Francofonie, dintr-o Francofilie profundă. La cea de a 35-a Sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei, Paris, 2-7 iulie a.c., am auzit pentru prima oară, în discursul unui lingvist, vorbindu-se despre “francomania românilor”, alături de francofonia și francofilia lor. Iată răspunsul meu, rostit în Palatul Bourbon, sediul Adunării Naționale a Franței: Merci, Monsieur le Président, d’avoir accepté de me donner la parole. Cher Monsieur le Professeur, Chers collègues
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
FRANCOFONIA, cu sediul în București, editează o elegantă și profesionistă publicație periodică, revista „Regard” (tr.: Privire), aflată la numărul 42/15 octombrie - 15 decembrie 2009 asupra căruia ne-am propus și noi să aruncăm o altfel de privire, cea a lingvistului militant. „Regard” beneficiază de un comitet de redacție format în exclusivitate din jurnaliști și oameni de cultură francezi (Laurent Couderc, Patrick Gelin, Dedier Varlot), un secretar de redacție franco-român (Cătălina Singatin-Cindea-Spiridon) și o echipă de valoroși colaboratori, francezi și români
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
îmi plăcea să-i spun, bucurând-o, de fiecare dată când ne întâlneam, m-a zguduit. Francofonia românească este puternic bulversată în aceste zile ! Sunt deja două săptămâni de când l-am înmormântat pe profesorul Vasile Dospinescu, colegul și prietenul nostru lingvist, directorul Centrului de Cercetare Analiza Discursului de la Universitatea din Suceava, cel care a rămas nemuritor în domeniul științelor limbajului prin multe lucrări de valoare, unele începute și neterminate, majoritatea însă larg cunoscute de noi toți. Acum îl urmează Alexandra Macarov
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
a Grupului de lucru privind promovarea predării-învățării limbii franceze ce a avut loc în clădirea Parlamentului Wallonie-Bruxelles, pe 1 iunie a.c. Experții invitați au fost: - Jean-Marie Klinkenberg, președinte al Consiliului Superior al Limbii, profesor la Universitatea din Liège; - Guy Jucquois, lingvist și profesor onorific la Universitatea Catolică din Louvain; - Bruno Maurer, profesor la Universitatea din Montpellier; - François Grin, profesor la Universitatea din Geneva, iar dezbaterea s-a organizat în jurul întrebării: Ce instrumente și/sau strategii s-ar putea propune pentru a
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de compasiune peste stările ulterioare și se poate contopi astfel cu elementele sentimentale ale acestora. (Psychologie, VI B, 2; E 4) Faptul de a fi resimțit un imbold nu este, în mod necesar, un pur fenomen al trecutului. Deoarece și lingviștii ne învață că un perfectum absolutum mai cuprinde și altceva decît momentul temporal și anume reprezentarea rezultatului, a "ceea ce rămîne, a permansivului" 16. Și Sibbern vorbește, în mod expres, despre bucuria aparte de a te fi sustras unui pericol ori
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în acea capacitate, pot spune cu adevărat că interesul meu principal a fost istoria. Am organizat o varietate de simpozioane și adesea am oferit găzduire unor conferențiari Fulbright români. Una dintre inițiativele mele personale a fost invitarea de istorici și lingviști români cunoscuți pentru a preda cursuri de română la Boston College. Printre cei care s-au bucurat de mult succes a fost academiciana Cornelia Bodea, care a fost ocupanta postului pentru doi ani înainte de a se muta la Ohio State
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
introducere într-un subiect inedit Dominique Maingueneau este cunoscut de lumea literară românească mai ales prin lucrările sale dedicate pragmaticii: Discursul literar, Lingvistica pentru textul literar și Pragmatica pentru discursul litarar, apărute, în traducere, la Editura Institutul European. De altfel, lingvistul francez este considerat inițiatorul aplicării principiilor pragmaticii în studiul textului literar, lucrările sale propunînd metode și mijloace de analiză în acest sens. Lucrarea de față propusă de Dominique Maingueneau abordează literatura pornografică prin raportarea la conceptele "literatură" și "erotism", devenite
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
și în mentalul colectiv. Folosind un discurs clar, concis și, în mod deosebit, onest, Dominique Maingueneau încearcă să circumscrie literatura pornografică într-un domeniu care funcționează conform unor principii argumentate logic. Considerând acest gen de scriere un segment al paraliteraturii, lingvistul francez propune analiza pornografiei prin limitarea la semantica ei intrinsecă, considerând-o a fi un mecanism literar autonom, ale cărui reguli trebuie înțelese. Metodele folosite în cercetare sunt de natură pragmatică și ele urmăresc întregul proces de realizare, de funcționare
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
îl fac pe jurnalist!“. S-a vorbit despre greșelile gramaticale și despre cele de informare (mult mai grave) din presa românească contemporană, despre teoreticienii și practicienii din jurnalismul românesc, despre problemele de limbaj și despre problemele de stil, despre obligația lingviștilor de a interfera cu jurnalismul, despre dreptul Academiei Române de a impune reguli după bunul său plac. Jurnaliștii prezenți la dezbaterea de la Iași au atras atenția asupra faptului că Academia Română impune uneori în mod „abuziv“ anumite reguli. Unul dintre aceste cazuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
împăcat cu ideea că băiețelul ei nu va vorbi niciodată. Așa că s-a hotărât să angajeze doi mari savanți - John Wallis și William Holder - pentru a-l învăța să vorbească. Cel care a reușit acest lucru a fost John Wallis, lingvist și matematician. Unele dintre schemele inventate de omul de știință englez sunt aplicate și astăzi în logopedie. Alexander Popham nu numai că a învățat să vorbească, dar a devenit membru al parlamentului britanic. (sursa: Universitatea din Oxford, apud BBC News
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
informații prin alte mijloace. De aceea, cel care se întreabă ce fel de oameni trăiesc într-o anumită zonă a lumii se interesează în primul rînd ce limbă vorbesc acei oameni și cu care idiomuri se înrudește limba lor. Cartea lingvistului sucevean Dorel Fînaru ar putea reprezenta la o primă vedere o sursă de date în acest sens, dar reducerea ei la acest statut ar fi o nedreptate, deoarece ea nu este o simplă antologare sau o sinteză a lucrărilor ce
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
să, interesantă și utilă, este in acelasi timp o contribuție științifică și un mijloc de informare, accesibil unei game extinse de intelectuali, de la cei în faza de formare și pînă la cei care au devenit personalități recunoscute. Ioan OPREA ARGUMENT Lingviștii nu trebuie să uite niciodată - repeta adesea Eugeniu Coșeriu, cu un dozaj bine calculat de seriozitate și umor - că limbajul există prin și pentru vorbitori, si nu prin și pentru lingviști. Chiar și lingvistică, știința care studiază din toate perspectivele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cei care au devenit personalități recunoscute. Ioan OPREA ARGUMENT Lingviștii nu trebuie să uite niciodată - repeta adesea Eugeniu Coșeriu, cu un dozaj bine calculat de seriozitate și umor - că limbajul există prin și pentru vorbitori, si nu prin și pentru lingviști. Chiar și lingvistică, știința care studiază din toate perspectivele posibile limbajul uman, poate fi o lingvistică pe înțelesul tuturor, așa cum ne-o arată și titlul unei cunoscute lucrări a unui cunoscut lingvist român 1. De aceea, cu excepția unor secvențe ceva
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și pentru vorbitori, si nu prin și pentru lingviști. Chiar și lingvistică, știința care studiază din toate perspectivele posibile limbajul uman, poate fi o lingvistică pe înțelesul tuturor, așa cum ne-o arată și titlul unei cunoscute lucrări a unui cunoscut lingvist român 1. De aceea, cu excepția unor secvențe ceva mai "tehnice", lucrarea noastră este accesibilă nu doar specialiștilor, ci și unui cititor-vorbitor obișnuit. De altminteri, dintre cele trei lingvistici componente, după cum vom vedea, ale lingvisticii integrale, lingvistică limbii e cel mai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cele mai spectaculoase dintre acestea încercînd să coroboreze și să fructifice în lingvistică limbilor lumii unele teorii și descoperiri revoluționare din domenii precum arheologia 2, paleoantropologia 3 și mai ales genetică 4. După cum vom vedea, geneticieni precum Luca Cavalli-Sforza sau lingviști că Joseph Greenberg și Merritt Ruhlen relaționează înrudirea unor populații (pe baza studierii ADN-ului uman) cu limbile vorbite de aceste populații și se ajunge, în unele situații, la noi clasificări genealogice ale limbilor lumii, cu tendința argumentării existenței unor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de-al XI-lea Congres Internațional de Lingvistică și Filologie Romanica de la Madrid a studiului Sincronía, diacronía y tipología (care avea să fie publicat în 1968). Conceptul de limbă istorică se structurează astfel în teoria lui Eugeniu Coșeriu 20: Cei mai multi lingviști, unii dintre ei chiar buni sau foarte buni cunoscători ai operei coșeriene, au văzut în această transformarea celebrei trihotomii sistem-normă-vorbire în cvadrihotomia tip-sistem-normă-vorbire. În realitate, e vorba de o percepere greșită a perspectivei lui Eugeniu Coșeriu, pentru că e vorba de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
asupra limbajului, adică de concepția proprie vorbitorilor ca atare. Fără îndoială, o asemenea concepție nu se poate considera explicație, dar trebuie să se considere drept condiție importantă și efectivă a limbajului, dat fiind că limbajul nu functioneaza pentru și prin lingviști, ci, de fapt, pentru și prin vorbitori. În acest sens, ceea ce gîndește un vorbitor ingenuu despre limba să este decisiv pentru funcționarea acesteia. Opiniile vorbitorului despre limba aparțin, și ele, în realitate, obiectului "limba" și de aceea nu pot fi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nu sînt conștienți de regulile limbii lor. În realitate, însă, capacitatea de a vorbi - mai bine spus de a vorbi și în același timp de a înțelege vorbirea - nu se bazează cu siguranta pe o cunoaștere "teoretică" (precum cea a lingviștilor și a gramaticienilor care descriu limba), ci evident pe o cunoaștere clară și sigură. Este vorba tocmai despre cunoașterea pe care Leibniz a numit-o "clar-confuză" (adică sigură, dar nejustificabila), și "distinct-inadecvată" (adică doar parțial justificabila), sau pur și simplu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a normei ("diacronie") este funcționare a sistemului ("sincronie"); și ceea ce este schimbare a sistemului este funcționare a tipului lingvistic. Cu excepția faptului că ceea ce aplică subiectul vorbitor în actele sale de creație lingvistică nu este tehnică în mod istoric obiectivă a lingvistului, ci tot o tehnică interpretată. Iar interpretarea ei este cel mai adesea corectă, dar, în anumite cazuri, ea poate fi obiectiv "falsă": ea poate fi "reinterpretare" (prin analogie "eronată"). În principiu, normă se schimbă exclusiv prin aplicarea sistemului (real sau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]