12,623 matches
-
sânge. Știam care e răspunsul, dar am între-bat-o: - Ești la ciclu? - Nu. Și acum, băga-mi-aș, o să trebuiască să mă cos la loc. O insectă argintie i se învârtea pe deasupra capului." (pp. 158-159, 163). Ultima propoziție, cu o inflexiune lirică, semnalează că toată vulgaritatea anterioară este de fapt "construită"; elaborată, literaturizată. Și în felul acesta, considerat probabil extrem de subtil, autorul își confecționează setul de alibiuri. Auto-ficțiunea lui pare mizerabilă fiindcă perspectiva din care e scrisă este asumat mizerabilistă. "Romanul" n-
Zero-proză by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8262_a_9587]
-
cules din preistoria personală a proletcultismului : "înalt preludiu comunist de vise"... Din sfărâmăturile unui poem consacrat, în 1960, cuceririi cerului de către om, s-au ivit, parcă fără știința mea, trei poezii adevărate - printre cele mai bune din întreaga mea creație lirică: Deodată deschid ochii aplecat deasupra universului! Ca să nu cad în adâncile constelații, îmi încleștez degetele în grâu. Auzul reintră în sunete, mă simt ancorat de pretutindeni, reîntors în punctele cardinale. În aurul supus al grâului, adorm iar, aidoma unui avar
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
o cunosc foarte bine pe Rosmy Both, care actualmente este profesor de balet la Liceul „Floria Capsali” din București, că suntem prietene, că o apreciez și o admir constant, încă de pe vremea când o urmăream evoluând pe prima noastră scenă lirică și că știu că montează cu har și talent spectacole deosebite, majoritatea în coregrafia ei, atât în țară cât și peste hotare. Așa că după ciudata și uimitoarea întâmplare în care ne-am lăudat reciproc (eu și prietenul expert) cu cunoștințele
Întâlnire surpriză cu baletul românesc by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83127_a_84452]
-
laudele. Calitatea artistică a programului de recital definește personalitatea și gustul interpretei. Pe CD-ul intitulat “Armonii în lumină” se regăsesc înmănucheate piese de Anton Pann, cântece din folclorul orășenesc sau cântece de mahala, dar și câteva romanțe de factură lirică evidentă care denotă o abilă inserție a inspirației lirice de sorginte românească într-un limbaj muzical inedit. Pentru a cuprinde măreția muzicii este necesară o mare forță interpretativă alăturată unei tensiuni interioare capabile să clădească un așezământ sonor impresionant. De
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
și gustul interpretei. Pe CD-ul intitulat “Armonii în lumină” se regăsesc înmănucheate piese de Anton Pann, cântece din folclorul orășenesc sau cântece de mahala, dar și câteva romanțe de factură lirică evidentă care denotă o abilă inserție a inspirației lirice de sorginte românească într-un limbaj muzical inedit. Pentru a cuprinde măreția muzicii este necesară o mare forță interpretativă alăturată unei tensiuni interioare capabile să clădească un așezământ sonor impresionant. De o admirabilă interpretare se bucură piesele de pe acest CD.
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
și otoman, precum și cântecelor din folclorul orășenesc și romanțelor. Vocea sa comunică, prin înălțime, timbru și intonație, informații despre starea afectivă de moment pe care interpreta o transmite auditoriului. Recitalul său este așadar complet sub raportul armoniei inter- pretării. Talentul liric excepțional al Rodicăi Anghelescu a fost susținut și pus în valoare de calitatea excelentă a acompaniamentului asigurat de Orchestra de Muzică Populară a Radiodifuziunii Române, dirijată de maeștrii: Ștefan Bucur, Paraschiv Oprea și Adrian Grigoraș. Cunoscută mai ales ca foarte
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
la aceeași idee, argumentând că răspunsurile ilustrează "un simț al evoluției organice în literatură". Constantin Cubleșan evidențiază și alte contribuții interesante, precum Controverse eminesciene de Theodor Codreanu, Detractorii lui Eminescu de Alexandru Dobrescu, Solitudine întru înțelepciune de Diana Câmpan, Structuri lirice și motive romantice la Novalis și Eminescu de Matei Albastru, ca și antologia alcătuită de Ion Buzași cuprinzând Poezii și articole religioase de Mihai Eminescu.
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
supraviețuit timpului datorită succesului său la public și mai ales interpreților care au continuat cu noblețe mesajul galeriei de aur. După opinia noastră, meritul actual al Operei Naționale constă în păstrarea în repertoriu a unui spectacol intrat în istoria teatrului liric românesc, căruia i se oferă un suflu nou, o viață nouă printr-o propunere a unei distribuții atractive ce a conținut nume de soliști tineri, în mare măsură invitați, care-i conferă prospețime, vioiciune și un spirit alert de desfășurare
B?rbierul din Sevilla by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/83261_a_84586]
-
130 de ani de la primul spectacol ce a avut loc în 1885, sub conducerea reputatului muzician: compozitor, dirijor și profesor, George Ștephănescu, a dus pe toate meridianele lumii, geniul creator al acestui înzestrat popor, valorile perene ale creației și artei lirice interpretative românești. Întrucât clădirea principală a operei național - inclusiv sala cea mare de spectacole, se află în ample lucrări de restaurare, consolidare și modernizare, manifestarea omagială dedicată acestui eveniment a avut loc în splendidul foaier - sugestiv intitulat Foaierul Galben. În
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
Mihai Cosma - consultant artistic al Operei Naționale București, a adus, în prim plan, o seamă de date și momente importante din istoria instituției, remarcând nume-roase succese repurtate - de-a lungul vremii - în dialogul cultural internațional de marile voci ale artei lirice românești, de dirijorii și colectivele artistice ale instituției - formate la Școala națională de canto în ultimul veac și jumătate. Iată numai câteva nume sonore ce atestă - și în acest domeniu - incontestabile progrese ale culturii muzicale românești în context internațional - la
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
fost continuată de zeci și zeci de mari voci ale școlii românești de canto din perioada interbelică și cu deosebire, după cel de al Doilea Război Mondial, astfel încât, Opera Națională București a devenit, în mod constant, una dintre marile scene lirice ale lumii europene și internaționale. Este, fără îndoială, un adevăr binecunoscut, menționat și cu acest prilej de maestrul Mihai Cosma, faptul că Opera Națională Română, din capitala României, a luat ființă în cea de a doua parte a sec. al
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
de operă „împotriva preferințelor cercurilor conducătoare ale vremii pentru opera italiană și artiștii străini”. Pedagog remarcabil, a format de-a lungul vieții sale, multe generații de cântăreți români de operă care s-au impus pregnant pe scenele internaționale ale teatrului liric. Dar, cu toate eforturile sale, precum și a altor muzicieni români - printre care și ale genialului compozitor român George Enescu, Opera Națională Română, înființată inițial ca Secție a Teatrului Național din București, nu a dispus până în 1954, de o clădire proprie
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
în programul de pregătire și desfășurare al celui de al III-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților ce a avut loc în București, în prima jumătate a lunii august 1953, realizarea unei clădiri speciale și corespunzătoare pentru prima scenă lirică a țării, Opera Națională din București. În linii generale clădirea a fost terminată la începutul lunii iulie 1953. Aici au fost găzduite lucrările Congresului Mondial al Tineretului și Studenților și alte activități din programul Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
30 de țări ale lumii - colectivul operei naționale a început aici pregătirea efectivă pentru deschiderea oficială a stagiunii 1953 - 1954, printr-un spectacol de excepție cu Opera Dama de Pică de P. I. Ceaikovski, una dintre marile capodopere ale teatrului liric rus și universal. Premierea acestui spectacol a avut loc în seara zilei de 9 ianuarie 1954, în prezența conducerii statului și guvernului, Corpului Diplomatic acreditat la București, a numeroase personalități marcante ale vieții științifice și cultural - artistice bucureștene. Pentru a
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
și de la premiera operei Dama de pică de P. I. Ceaikovski maestrul Mihai Cosma a conceput un program deosebit de complex invitând o seamă de soliști consacrați ai Operei Naționale din București, dar și tinere voci, confirmate deja pe scenele lirice din țara noastră și de peste hotare precum și cvintetul de coarde al Orchestrei Operei Naționale. În prima parte a programului am ascultat, cu deosebit interes, fragmente din opera Dama de Pică de P. I, Ceaikovski interpretat de soliștii Alina Botez
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
geniului: Boema și Geanni Schicchi, de Geacomo Pucinni și Rusalka de Al. Sergheevici Dargomâjski. Soliști:Irina Baianț, Cristina Maria Sandu ,Liviu Indricău și Debora Marguglio. În cea de a doua parte, programul a cuprins arii și fragmente din alte creații lirice aflate în repertoriul permanent al operei bucureștene: Rigolleto și Traviata de G. Verdi, Evghenin Oneghin, de P. I. Ceaikovchi. Soliști: Ștefan Pop, Veronica Anușca, Sorana Negrea, Constantin Brzhinsky, George Ionuț Vârban, Irina Iordăchescu ș.a. La pian: Mădălina Florescu, Liana Mareș
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
de Verdi (aranjament muzical de Mladen Spasinovici) și cvintetul de coarde și harpă ce a pus atenției publicului un superb purpuriu din baletul Coppelia de Leo Delibes. Publicul a ovaționat îndelung fiecare număr din program cu speranța că prima scena lirică a țării își va relaua spectacolele pe noua scenă, complet modernizată și dotată la nivelul actual al tehnicii artei scenice.
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
nu sunt în stare să fac cele o mie și unu de giumbușlucuri necesare pentru a fi o scriitoare care (se) impune. E minunat că pentru astfel de indivizi pentru care condeiul este organic, definitiv grefat în conștiință, există supapele lirice (vitale) ale revistelor literare. Sin-gura mea politică e aceea de a cere părerea unor persona-li-tăți avizate..." Stimată Simona Dăncilă, bine-ai revenit pe adresa noastră! E normal să recidivezi, cum spui, părerea noastră fiind aceea manifestată concret cu ceva timp
Actualitatea by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/8321_a_9646]
-
Spectacol în spirit pușkinian Mădălin Alexandru STĂNESCU La sfârșitul anului trecut, Opera bucureșteană a reluat reprezentațiile cu Evgheni Oneghin, poate cea mai cunoscută și cântată lucrare destinată teatrului liric compusă de Piotr Ilici Ceaikovski. Purtând semnătura regizorală a marelui actor Ion Caramitru, Evgheni Oneghin a prilejuit publicului întâlnirea cu mai multe distribuții ce au descoperit fațete diferite ale personajelor operei. Astfel, de fiecare dată afișul a fost unul atractiv
Spectacol ?n spirit pu?kinian by M?d?lin Alexandru ST?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/83272_a_84597]
-
în actul final transformarea Tatianei într-o femeie sigură, cuceritoare și fermă în deciziile sale, deși sufletul îi cere altceva. Protagonistul masculin, ce dă și numele operei, Evgheni Oneghin, a fost însuflețit de baritonul clujean Florin Estefan, invitat al teatrului liric bucureștean. Chiar dacă a mai jucat rolul, Estefan a intrat destul de greu în ritmul rolului, dar a reușit apoi să se integreze acțiunii, realizând un Oneghin modern și convingător. Baritonul s-a remarcat mai ales în duetul final alături de Tatiana
Spectacol ?n spirit pu?kinian by M?d?lin Alexandru ST?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/83272_a_84597]
-
instalează repaosul, revelând, printr-o linearitate sonoră plutitoare, magia aproape esoterică a grădinii secrete. Piesa Sur les pointes (Pe vârfuri), pentru clavecin, a irlandezului Gerald Barry, considerat drept un „compozitor cu invenții stranii și rare”, a avut alura unui intermezzo liric, a cărui puritate a constat în simplitatea ritmico-melodică a motivului tematic, amintind de ritmul copiilor din folclorul universal. A fost un insert, asemănător unei teme cu variațiuni, bazate pe o combinatorie intervalică la fel de simplă, cu unele conglomerări acordice sporadice. Mai
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
un program de muzică românească: George Enescu: Impressions d’Enfance, op. 28, pentru vioară și pian (fragmente) (Ménétrier, Vieux Mendiant, Ruisselet Au Fond Du Jardin, L’Oiseau En Cage Et Le Coucou Au Mur, Chanson Pour Bercer), Sabina Ulubeanu: Cadența lirică pentru vioară solo (Allegro. Presto. Largo), Sorin Lerescu: Phonologos III pentru pian solo, Paul Constantinescu: Joc dobrogean pentru pian (Veloce - quasi una toccata) și Pascal Bentoiu: Sonată pentru pian și vioară, op. 14 (Lento, un poco rubato. Animato). Iată două
Itinerarii muzicale europene by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83327_a_84652]
-
sol major de Brahms, lucrare impunătoare, de ample dimensiuni, elaborată în anul 1864. Publicul a apreciat calitatea și unitatea expresivă a ansamblului încă din prima mișcare Allegro ma non troppo, dar și preocuparea de a conferi relief temelor de factură lirică ori dansantă din mișcarea a doua, Scherzo; a admirat dialogul firesc al instrumentelor și continuitatea discursului muzical din mișcarea a treia, Poco Adagio-Più animato, precum și evocarea coloritului rustic din mișcarea finală Poco Allegro (în care sunt percepute unele trăsături specifice
Muzic? de Enescu ?i Brahms by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83339_a_84664]
-
voce distinctă, integrată organic în fluxul muzical. Ansamblul a realizat o versiune de excepție a splendidei creații enesciene, în care frumusețea, distincția și noblețea expresivă au contribuit la evocarea profundelor semnificații ale muzicii. Interpreții și-au concentrat atenția asupra expresiei lirice profunde a liniilor melodice - tratate polifonic de autor -, dar și asupra evocării subtile a unor elemente inspirate din muzica românească; în cadrul acestei creații, se simte tendința realizării unei sinteze originale între muzica națională și cea universală. Pe tot parcursul lucrării
Muzic? de Enescu ?i Brahms by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83339_a_84664]
-
poetică și continuitatea discursului muzical, preocuparea de a integra detaliile într-o frescă originală, plină de culoare și de a transmite profunda muzicalitate a lucrării. Pasionați și uimiți de frumusețea creației enesciene, artiștii au evocat cu emoție și rafinament expresia lirică, plină de noblețe a muzicii, precum și momentele de culminație și patos, au conturat cu fantezie personaje și imagini muzicale contrastante, au trăit la cote maxime întâmplările imaginate de autor. Au transmis entuziasmul și bucuria de a face muzică împreună. Publicul
Muzic? de Enescu ?i Brahms by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83339_a_84664]