2,040 matches
-
lui Geeraerts devine improprie. Și nu atât pentru că Eugeniu Coșeriu numește "conținuturile" stabilite în plan "idiomatic" semnificate, și nu "sensuri" (am putea accepta, în ultimă instanță, că e vorba pur și simplu despre un metalimbaj diferit), cât pentru că desemnatele ("sensurile literale", în terminologia lui Geeraerts) nu reprezintă în niciun caz "conținuturi" lingvistice, ci doar "lucruri" despre care se vorbește. Nu "semnificatul" cuvântului noroi, ci "lucrul" noroi (sau, mai exact, opiniile colective despre "lucrul" noroi) asigură motivarea expresiei pe care am comentat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
asupra raporturilor dintre desemnare și semnificație) lipsește o componentă esențială a "conținutului" lingvistic: sensul. De aceea, propunem extinderea modelului prismatic cu încă o dimensiune (un nou "triunghi"), după schema următoare: unde prima dimensiune ("triunghiul" 1-2-3) indică designatele nemijlocite (falsele "sensuri literale") ale unui textem, cea de-a doua dimensiune ("triunghiul" 4-5-6) indică semnificatele, iar cea de-a treia ("triunghiul" 7-8-9) - sensurile. Așa cum vom arăta în continuare, această extindere are consecințe majore nu numai asupra clasificării, ci și asupra analizei textemelor. 4
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
drept, unități lexicale (dat fiind că sensul lor e compozabil/analizabil), însă acest fapt nu le împiedică să rămână niște fenomene "idiomatice", niște "fapte de limbă". De exemplu, cineva care cunoaște lexicul limbii române ar putea înțelege cu ușurință desemnarea "literală"/imediată a unei expresii precum a face cu ou și cu oțet, dar nu va putea înțelege semnificația expresiei respective atâta timp cât nu o va (re)cunoaște ca pe un fapt "idiomatic" caracteristic limbii române. 4.1.1. Cu toate acestea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textem dintr-o limbă în alta, nu putem prevedea a priori, doar pe baza competenței noastre lingvistice elocuționale ("universale"), care ar fi echivalentul potrivit al textemului din limba-sursă în limba-țintă. E posibil ca textemul să se preteze la o traducere "literală", e posibil ca el să aibă ca "sinonim" o unitate a "discursului repetat" construită pe baza altor "lexeme" sau e posibil ca în limba-țintă să nu existe nicio expresie specializată în desemnarea "conținutului" designațional pe care îl vehiculează textemul din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
droga"), umoristul american Kinky Friedman a obținut formula Kill Two Birds & Get Stoned, pe care a folosit-o ca titlu al romanului publicat în 2006. Chiar dacă ambele locuțiuni își găsesc echivalente textemice și/sau lexicale în limba română, o traducere "literală" a expresiei respective - "Împușcă doi iepuri și (apoi) droghează-te!" - n-ar avea niciun sens, deoarece ea ar rata tocmai jocul de cuvinte bazat pe semnificantul comun (to) stone. Prin urmare, deși desemnează uneori un "conținut" designațional trans- sau inter-
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
exemplul (b), indiferent dacă luăm în calcul doar lexemul elevul sau sintagma elevul Ionescu, aceste porțiuni de discurs se referă doar la obiectele pe care le desemnează în mod nemijlocit. În schimb, în exemplul (c), secvența diatropică vizează atât sensul literal al textemului (pielea de oaie), cât și sensul său "literal" (faptul că elevul Ionescu nu mai chiulește de la ore). Avem de-a face, în acest caz, cu un textem modificat printr-o operație de reconfigurare, și nu doar prin simplă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau sintagma elevul Ionescu, aceste porțiuni de discurs se referă doar la obiectele pe care le desemnează în mod nemijlocit. În schimb, în exemplul (c), secvența diatropică vizează atât sensul literal al textemului (pielea de oaie), cât și sensul său "literal" (faptul că elevul Ionescu nu mai chiulește de la ore). Avem de-a face, în acest caz, cu un textem modificat printr-o operație de reconfigurare, și nu doar prin simplă determinare discursivă. Prin urmare, diferența dintre determinarea (forte) și restructurarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cele două corolare ale acestuia: a1) Semantica configurativă acceptă "corolarul semnificatului unitar", dar nu și condiția ca acesta să fie "unic"; dimpotrivă, textemele relevă, prin chiar natura lor, o dublă stratificare semantică, care se manifestă prin scindarea "conținutului" între planul literal și planul idiomatic/figurat al expresiei. a2) În ceea ce privește "corolarul comutării", acesta se particularizează în cadrul textemelor, ca urmare a precizărilor de la punctul a1), prin corolarul echivalenței semantice: singurul mod de a verifica existența unui textem este acela de a înlocui "semnificatul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
planul idiomatic/figurat al expresiei. a2) În ceea ce privește "corolarul comutării", acesta se particularizează în cadrul textemelor, ca urmare a precizărilor de la punctul a1), prin corolarul echivalenței semantice: singurul mod de a verifica existența unui textem este acela de a înlocui "semnificatul" său literal prin semnificatul său idiomatic ("figurat"). În rest, adăugarea, suprimarea sau substituirea unor elemente nu constituie teste concludente pentru a confirma sau infirma ocurența unui textem. După cum a arătat Coșeriu 351, nu e necesar ca textemul să apară întotdeauna "ca atare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
justificare". Utilizarea replicii amintite în discursul public actual arată că reîncadrarea absolută se poate manifesta în două moduri. 2.5.1. Mai întâi, e vorba despre reîncadrarea absolută parțială, în cadrul căreia o parte a textemului este reîncadrată în mod "absolut" (literal), pe când cealaltă parte alcătuiește obiectul unei reîncadrări "forte", adică al unei substituții. Astfel, în reactualizarea textemului caragialian menționat, întâlnim adeseori mostre de reîncadrare "forte" circumstanțială, în care se schimbă doar locativul, iar subiectul enunțului rămâne neamțul: "Ne-am întrebat ce
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai ample, care face ca întregul roman să constituie o reflecție despre - și, nu mai puțin, o pledoarie pentru - libertatea spiritului uman. 1.3.2. În al doilea rând, trebuie reamintit că articularea sensului "poetic" (adică legătura efectivă dintre semnificatele literale și sensurile figurate) se prezintă ca un fenomen de natură paradigmatică, dar se realizează într-o manieră sintagmatică (prin lectura lineară a textului de la începutul la sfârșitul său). Acest aspect l-a determinat pe Coșeriu să-și organizeze interpretarea uneia
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Ietzirah, "Cartea Creațiunii"). În această accepțiune, tabelul sadovenian, pe care kabbaliștii creștini l-au denumit "Schiță hermetică a Totului-universal", comportă, în viziunea exegetului, o "finalitate magic aplicativă": el "funcționează [...] aici ca o punere în abis a operațiilor numerice cu operatori literali [...], care, corect înțelese, [...] îl pot pune pe om în legătură directă cu acea ratio activa vizibilă în inteligibilitatea manifestă a Universului". Mai mult, prin acest sens "esoteric", schema lui Stamatin comunică într-o manieră subterană cu textemul/simbolul crengii de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Peter Kühn și Neal R. Norrick, "Phraseology: Suject Area, Terminology and Research Topics", în Harald Burger, Dmitrij Dobrovol'skij, Peter Kühn și Neal R. Norrick (eds.), Phraseologie/Phraseology, vol. 1, pp. 10-19. Cacciari, Cristina, "The Place of Idioms in a Literal and Metaphorical World", în Cristina Cacciari și Patrizia Tabossi (eds.), Idioms, pp. 27-55. Cacciari, Cristina și Patrizia Tabossi (eds.), Idioms: Processing, Structure, and Interpretation, Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale, NJ, 1993. Carter, Ronald, Language and Creativity. The Art of Common Talk
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de duminică, 27 august 2008). 359 Keiko Matsuki, "Metaphors of Anger in Japanese", în John R. Taylor și Robert E. MacLaury (eds.), Language and the Cognitive Construal of the World, Mouton de Gruyter, Berlin/New York, 1995, pp. 137-151. 360 Sensul "literal" al ultimei expresii este opac. Bănuim că posibilele interpretări s-ar referi la faptul că "țandăra" sare din subiect (și "înțeapă" astfel pe cineva) sau că "țandăra" sare pe subiect (declanșând astfel furia). În baza analogiei cu celelalte expresii, am
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
noștri văd la fel. Iar alegoria nu era un obicei local italian, ci o metodă general europeană" (T.S.E.). Pentru Dante, citim în Il Convivio (Banchetul), în plăsmuirea poetică, așa cum va aplica mai tîrziu în Divina Commedia, sînt patru sensuri suprapuse: literal, alegoric, moral și anagogic. Ce înțelege poetul prin fiecare dintre aceste sensuri, redă pe larg Edgar Papu în Estetica lui Dante (Editura Princeps Edit, 2005): "Mai întîi, sensul literal este acela ce urmează exclusiv litera textului, așa cum îi arată și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
va aplica mai tîrziu în Divina Commedia, sînt patru sensuri suprapuse: literal, alegoric, moral și anagogic. Ce înțelege poetul prin fiecare dintre aceste sensuri, redă pe larg Edgar Papu în Estetica lui Dante (Editura Princeps Edit, 2005): "Mai întîi, sensul literal este acela ce urmează exclusiv litera textului, așa cum îi arată și numele. Sensul alegoric, la rîndul său, cuprinde adevărul care se ascunde sub masca anumitor ficțiuni frumoase. Sensul moral privește învățăturile, normele de conduită practică, ce se pot deduce din
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
masca anumitor ficțiuni frumoase. Sensul moral privește învățăturile, normele de conduită practică, ce se pot deduce din relatările textului. În sfîrșit, sensul anagogic este ceea ce Dante numește un supra-sens, apărînd în împrejurări cu totul speciale. Bunăoară, în anumite scrieri, sensul literal nu se mărginește numai la redarea unor ficțiuni frumoase, ci exprimă nemijlocit, un înalt adevăr spiritual. În cazul de față, sensul anagogic deține rolul de a adînci și de a amplifica cele spuse direct în litera textului". Edgar Papu propune
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai mult e moarte.// Dar ajungînd la poala-unei coline,/ acolo unde se sfîrșea cea vale/ ce-mi înfricase inima de-a bine,/ privind în sus, văzui spetele sale/ ornîndu-i razele bunei planete/ ce duce omul drept pe orice cale". "Sensul literal este cel pe care îl arată litera textului, adică rătăcirea poetului într-o pădure sălbatică și întunecoasă, care-l umple de spaimă, pînă cînd, în sfîrșit, reușește să iasă într-un luminiș. Sensul alegoric ne indică substratul ce se ascunde
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se multiplică din cauză că un cuvînt semnifică mai multe, ci din cauză că acele lucruri semnificate prin cuvinte pot să fie semne ale altor lucruri. Așadar, nu se produce nici o confuzie în Sfînta Scriptură, deoarece toate sensurile sînt întemeiate pe unul, adică cel literal, și numai din acesta singur se poate extrage argumentul, nu din acelea care, cum spune Augustin (Contra Vincentium donatistam, 93). Totuși nu din această cauză va pierde ceva Sfînta Scriptură, căci nimic din cele ce au sens spiritual ce-ar
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Augustin (Contra Vincentium donatistam, 93). Totuși nu din această cauză va pierde ceva Sfînta Scriptură, căci nimic din cele ce au sens spiritual ce-ar fi necesare credinței nu lipsește din cele ce Scriptura proclamă în mod evident prin sensul literal. 2. La a doua obiecție spun că acele trei sensuri: istoric, etiologic și analogic, țin de acel unul sens literal. Este istorie, cum spune Augustin mai sus, atunci cînd ceva este pur și simplu expus. Este etiologie atunci cînd se
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
au sens spiritual ce-ar fi necesare credinței nu lipsește din cele ce Scriptura proclamă în mod evident prin sensul literal. 2. La a doua obiecție spun că acele trei sensuri: istoric, etiologic și analogic, țin de acel unul sens literal. Este istorie, cum spune Augustin mai sus, atunci cînd ceva este pur și simplu expus. Este etiologie atunci cînd se exprimă cauza, ca atunci cînd Dumnezeu a explicat cauza pentru care Moise a permis evreilor repudierea soțiilor, din cauza asprimii inimilor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
analogia atunci cînd se subliniază că adevărul unui pasaj din Scriptură nu contrazice adevărul altuia. Rămîne doar alegoria, între cele patru, care ține locul celor trei spirituale. 3. La a treia obiecție spun că sensul parabolic este inclus în cel literal. Căci prin vorbele folosite se semnifică ceva în sens propriu și ceva în sens figurativ și în acest caz este literal nu numai sensul figurii (de stil), ci și ceea ce ea reprezintă". În Estetica lui Dante, Edgar Papu prezintă ce
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care ține locul celor trei spirituale. 3. La a treia obiecție spun că sensul parabolic este inclus în cel literal. Căci prin vorbele folosite se semnifică ceva în sens propriu și ceva în sens figurativ și în acest caz este literal nu numai sensul figurii (de stil), ci și ceea ce ea reprezintă". În Estetica lui Dante, Edgar Papu prezintă ce înțelege florentinul prin Poezie, apelînd la De vulgari eloquentia (Despre arta vorbirii în limba vulgară) unde Dante afirmă: "că o poemă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de autism care afectează elevii în moduri diferite de la un caz la altul. Dificultățile cu care se poate confrunta un astfel de elev se pot raporta la: comunicarea socială (limbajul folosit e formal, limitat, redundant, interpretează ceea ce i se spune literal, fapt ce creează probleme, pentru că elevul nu înțelege ceea ce i s-a spus, întâmpină dificultăți în a iniția o conversație, continuând să vorbească și îndreptând greșelile ivite în discuție, le este dificil să respecte regulile uzuale de ascultare, reflecție și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
si este convins că lucrarea sa este, nu evaluative, ci descriptivă. El susține -că baza cercetării lui este aranjarea unor grupuri de figuri de stil "așa cum se înșiră ele pe o scară ascendentă, de la cele mai simple, sau cele aproape literale, până la cele mai imaginative sau impresioniste" ; dar socotește că scara "particularităților și intensității activității imaginative" nu are nici o legătură directă cu evaluarea figurilor de stil. Cele șapte tipuri de imagini pe care le stabilește, rânduite în ordinea fixată de el
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]