8,558 matches
-
ziua Sfântului Andrei oamenii nu mătură și nu aruncă nimic afară, pentru ca lupii să nu le mănânce animalele din gospodărie. Astfel, în zona Bucovinei se crede că în această noapte umblă strigoii să fure „mana” vacilor, mințile oamenilor și rodul livezilor. Apariția celor doi sfinți, Andrei și Nicolae, la începutul iernii când se pun în mișcare haitele de lupi sunt semne de îmbătrânire și degradare a timpului calendaristic. Conform credinței populare, noaptea de 29/30 noiembrie este o noapte de spaimă
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344523_a_345852]
-
Acasă > Cultural > Spiritual > IOAN EVCRATA - LIVADĂ DUHOVNICEASCA (45) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1035 din 31 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 137 POVESTEA PREOTULUI IOAN DESPRE AVVA CALINIC Tot avva Ioan spunea iarăși: În tinerețe doream să mă duc la călugării mari și
LIVADA DUHOVNICEASCĂ (45) de ION UNTARU în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344554_a_345883]
-
Evanghelie. Asta s-a și întâmplat, căci după șase ani Dumnezeu a învrednicit pe avva Grigore să fie patriarh în cetatea sfântă a Antiohiei, după cum văzuse bătrânul mai dinainte. http://saraca.orthodoxphotos.com/bibliotecă/limonariu.htm Referință Bibliografica: Ioan Evcrata - Livadă duhovniceasca (45) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1035, Anul III, 31 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LIVADA DUHOVNICEASCĂ (45) de ION UNTARU în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344554_a_345883]
-
fotbal, cea a bovinelor, a ovinelor și pe urmă cea a porcilor. M-am născut în localitatea Bârsoiu, județul Vâlcea, așezată la o răspântie aproape egală ca distanță de Vâlcea, Drăgășani, Pitești și Curtea de Argeș, zonă de deal cu vii și livezi, cu păduri întinse, cu gârle multe... După retragerea apelor când ploua torențial de se cutremurau văile, rămurele de sălcii răsăreau și-și așezau corturile lor verzi și mărunte în nisipul afânat numai bun de rodire. Absența orelor de Religie din
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
amețitor balans... Ce spui? Doar atât ne-a rămas? Doar un ceas? Dansează, iubito, dansează! Căci timpul, hain, ne presează. Deja, steaua ta Stă gata să cadă; Uite și steaua mea Se uită să vadă Unde-om cădea: Este-o livadă... Ține-mă strâns, cât mai strâns! Ce faci? N-avem vreme de plâns! Mi-aș dori un surâs; Ai grijă de frunze! Ține-mă strâns... Aproape de buze... Referință Bibliografică: DANSEAZĂ CU MINE, IUBITO! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DANSEAZĂ CU MINE, IUBITO! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348116_a_349445]
-
mulțimea armatei rusești, așezate temporar - sine die - pentru întremare și odihnă, s-au luat, operativ, două feluri de măsuri: -ofițerii au fost încartiruiți prin casele mai arătoase ale sătenilor, iar gradații inferiori și restul trupei au fost instalați în câteva livezi și grădini cu pomi fructiferi, care le asigurau umbra și, parțial, hrana oferită gratis de fructele ogrăzilor. Mulți dormeau în căruțe, alții pe jos, în iarbă, înfășurați în foi de cort. Astfel, o așa grupare a fost instalată nu departe
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
fructiferi, care le asigurau umbra și, parțial, hrana oferită gratis de fructele ogrăzilor. Mulți dormeau în căruțe, alții pe jos, în iarbă, înfășurați în foi de cort. Astfel, o așa grupare a fost instalată nu departe de casa noastră, în livada unui vecin, Pamfil Stoican, adunătură heteroclită de bărbăți și femei, purtând rubăști, închise cu nasturi sau copci până la gât, încinși cu centuri groase, iar în picioare purtând cizme cu carâmbi scunzi, largi și foarte moi. Printre cei așezați aici, mi-
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
o servesc și cine le-o prepară. M-am mirat că printre atâția bărbați se aflau și câteva femei, îmbrăcate ostășește, ca și bărbații, purtând și epoleți, cu insemne de grad. Artelnicii, cu șorț la brâu, serveau așa, pe întinderea livezii cu pomi, pe unde erau răspândiți pentru odihnă ostașii Mâncarea era pusă în gamele de aluminiu, ușoare, iar lingurile, din același fel de material, erau prevăzute și cu cuțit și furculiță și erau puse, după întrebuințare, în carâmbul cizmelor. Pâinea
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
dicționare ruso-române, cuprinzând vocabularul uzual, de strictă necesitate și cu o serie de sintagme, expresii și locuțiuni, cu ajutorul cărora să se poată descurca. Am avut prilejul să constat lucrul acesta pe viu, când am intrat printre câțiva ruși staționați în livada lui nenea Pamfil. Cel cu care am reușit să încheg puțină conversație a scos din raniță un mic dicționar, încercând să-i simtă cât de cât sprijinul. Mai eficiente au fost însă, tot semnele limbajului mut, gesturile și mimica, rusul
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
pensiunea la care ne făcusem rezervarea pentru prima noapte a călătoriei noastre. Așezată pe marginea unui lac plin cu flori de lotus, cu o curte în care erau risipite mici mese de lemn, un pavilion acoperit și un leagăn în livada din spatele grădinii, părea o filă ruptă dintr-o carte de povești. Proprietarul ne-a întâmpinat cu același superb zâmbet timid pe care l-am întâlnit pretutindeni aici și ne-a condus în camerele curate, pentru care am plătit 3500 rupii
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA I de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347539_a_348868]
-
stăm, privind ascunși cu zâmbetele-n colț de gură, de dragoste suntem atinși când nu mai este loc de ură. Tu simți cum setea ne doboară și mă cuprinzi să nu mă pierzi atunci iubire-adânc coboară ca un luceafăr prin livezi. Nimic nu poate să destrame iubirea care ne hrănește, ea potolește-anoastră foame cu flacăra ce ne-ncălzește. Te rușinezi ca o mireasă lăsând iubirea să-ți vorbească, tu simți cum încă se mai lasă în suflete să ne unească. Aceleași
IUBIREA CARE NU SE UITA de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347595_a_348924]
-
s-o scoată la capăt cu multe probleme de-ale copiilor. Puținii bani care-i mai rămâneau din leafă, ca prin minune, îi ajungeau. Văzând oamenii satului atâta bunăvoință la profesor, au început și ei să-i aducă câte ceva din livezile și din gospodăriile lor. Profesorul refuza să ia însă fără a plăti. Lumea din sat începuse să-l admire și să-l respecte. Dacă la început copiii erau obraznici, îndărătnici, neascultători, după o vreme, văzând cât de bun la suflet
SUFLET DE PROFESOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347688_a_349017]
-
erau să calce trenul la barieră lângă parc ZBOR dac-aș fi cer aș declina cu norii mi-aș dezbrăca speranța în stropii de ploaie dac-aș dansa sub lună cu picior de izvor aș descânta deșertul din noi cu livezi dac-aș răsări dimineața aș avea mireasmă de tei toamna aș înfrunzi în țipăt de cocori primăvara m-aș ofili de gând în ghiocei dac-aș fi ghimpe mi-aș sfâșia noaptea cu muguri gata să conjuge iarăși RUG chiar
ÎNTR-UN ASFINŢIT OARECARE (POEME) de DACINA DAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350259_a_351588]
-
vine de acasa.Bunicul meu lua “aiasma”(așa se spune la noi, în Purani) într-o sticlă, la care punea, în loc de dop, un scaiete. Un anume scaiete...Ajunși acasă, sătenii stropesc cu apa sfințită, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa si interiorul casei, dau la cei bolnavi, se pune puțin în prima scaldă a copilului nou-născut, este parte componentă a unor amestecuri folosite în "vrăji" și "farmece"(toate de dragoste), se stropește cu ea prin casă în caz de
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
de plec la ceruri, voi lua copilăria. Uite, azi, îți cer și mâna, și îți jur fată măiastră, Că-n genunchi la tine vin cu trei flori de la fereastră. N-am să tai, de mor în frig, mărul dulce din livadă. Toți copacii plini de floare, la picioare or să-ți cadă Când, în albul de mireasă, voi fi omul de... zăpadă. Referință Bibliografică: Ai venit ca o mireasă / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 376, Anul II, 11
AI VENIT CA O MIREASĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361924_a_363253]
-
la congres PRTEA A PATRA - Mă gândeam eu că așa o să se întâmple. Exact așa l-am visat la solstițiul de iarnă din 1996, în Ogdoada lui, sculptată pe socoteala lui dintr-o Stea arzătoare cu opt raze: era în livada casei din Grădina Maicii Domnului, culcat pe spate în zăpadă la minus 30 de grade, cu trupul în formă de cruce, arzând cu o flacără aurică...avea fața arsă de Soare și spălată în apele Lunii...era înconjurat de Armata
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
cei pe care îi mai regăsesc acasă. Pretutindeni, aici și oriunde, am în amintire icoana învățătorilor Zinia și Zoachi Hărșan. Ei nu mai sunt, și nici casa și clădirea școlii. Au rămas numai un nuc bătrân și câțiva meri din livada așa zisă „a popii”, pe care îi știu bine și din care Toader Haba mi-a trimis mere, de multe ori. O moștenește Horiță Hărșan, procuror pensionar, bunul prieten care mă cheamă și pe mine să-mi ridic o casă
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
zisă „a popii”, pe care îi știu bine și din care Toader Haba mi-a trimis mere, de multe ori. O moștenește Horiță Hărșan, procuror pensionar, bunul prieten care mă cheamă și pe mine să-mi ridic o casă în livadă. Nu am, însă, inimă să tai copacii, oricât de bătrâni! Revin des la Reghin și la Tg. Mureș cu spectacole, la invitația maestrului viorilor românești, Vasile Gliga, niciodată la invitația oficialităților, căci nimeni nu e profet la el acasă. În
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
uibit...// Dar... ce n-am uibit, ce n-am iubit, // ce n-am...?”.( Autoportret). Toate aceste frumuseți par să se îndepărteze în fiecare zi de sufletu-i ce tânjește cu toate aripile deschise spre o „reîntoarcere”. Teama de singurătate, de livezi lipsite de rod, de întinderi albastre fără păsări în zbor... toate aceste neliniști sunt sugerate într-o manieră elegantă, rafinată, folosind mijloace stilistice care poartă amprenta estetismului. Vibrația lirică a trăirilor este evidențiată în versuri semnificative, de mare frumusețe a
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
supus degradării tradițiilor și apariției unor factori „înnoitori”, în poezia „Ieri și azi”: „plugul cu boi,/ țesut la război, / prispă, cerdac, / hara din sat, / port țărănesc, / conac boieresc, / corlata la vatră, / șezătoarea de fată, / azimă-n țăsț, / pârleazul cu rost, / livada de meri, / toate au fost ieri”; poluare, tractoare, / arme nucleare, / marijuana vise, / discoteci deschise / peste tot manele, / cerșetori gubele, / hecări, internet, / homo berechet, / minijup tutun, / femei de consum, / gropile pe drum, / atentie- cazi!, / toate sunt de azi / „ *** Ciclul următor, intitulat
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
ținuturi. Vara, în schimb, este o mare binecuvântare pentru locuitorii acestor ținuturi. Cât vezi cu ochii, câmpiile și pădurile prind viață, iarba crește din belșug, florile umplu poienile de parfumul și culorile lor, albinele zumzăie voioase prin fânețe și prin livezile din jurul caselor. Nici prin păduri nu este mai puțin frumos, arborii drepți și înalți de molizi, de mesteacăn și fag înmuguresc, capătă culori dintre cele mai vii, de un verde - smarald. Iar păsările se întrec în a umple cu trilurile
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
să rodească toate, încât hambarul și cămările se umplură. Ba mai mult, Artemie se duse în târg și cumpără câteva roiuri de albine, pe care le așeză în niște stupi rotunzi, făcuți din trunchiuri de fag scobite pe dinăuntru, în livadă. Vara scoase multă - multă miere, de nu mai aveau în ce s-o pună. Domnul binecuvântă casa lor cu de toate! Un lucru curios se întâmplă în iarna care urmă. După ce căzuse prima nea, Katya ieși din casă, să vadă
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
nu îmi convine, Chiar dacă iarna rece vine. Vă recomand nu fiți triști, Toamna e pentru optimiști. Mor frunzele din smochin, Simt în ele al verii suspin. Smochinul visează în noapte, Mai multe smochine coapte! Cu îndârjire vântul Coșava, Împrăștie prin livezi otava! Prin porumbiști porcii mistreți, Își caută hrana hrăpăreți! Strugurii cu arome apetisante, Vor să atingă ranguri înalte! Coșava a făcut mare potop, Printre frunzele din plop! Toamna își va intra în rol, Când se vede câmpul gol! Referință Bibliografică
CÂNTECE DE TOAMNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365977_a_367306]
-
ziua ei) Pe chipul tău, icoană vie, Ochii sunt blânzi- Oglinzi pe ape line. Șuvițele de păr se unduiesc în vânt Ca aripioare fine de cicadă, Sprâncenele în arcul lor Sunt delicate curcubee. Senzuale și fragede buze- Cireșe coapte în livadă. Și-n gură, șiraguri de mărgăritare Sunt zâmbet către lume. Frumoasă ești! Și cei pe lângă care treci Întorc privirea după tine, Vor s-admire o minune... Referință Bibliografică: Icoană vie / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 985, Anul
ICOANĂ VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365998_a_367327]
-
deja ne-a obișnuit din anterioarele apariții. Parfum, culoare, frumusețe, gingășie, fructele iubirii sale de oameni, pârguite, cărnoase, care stau gata de cules în panerele fecioarelor verii. Ninsoarea de petale din primăvară aduce belșug de parfum și covor moale-n livezi și la marginea drumurilor, în parcuri, pe uliți sau în fața casei părintești, unde, îndeobște, există cel puțin câțiva pomișori fructiferi sădiți de mâna copiilor, care aduc bucuria roadei, familiei. Lumina înmiresmată a liniștii coboară în suflete. E bine. E anotimpul
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]