1,479 matches
-
Charles al III-lea al Scoției, Angliei și Irlandei), a continuat să refuze să le ajute, obligând-o pe Clementina să apeleze la fratele lui cardinalul Henry Stuart pentru asistență. Henry le-a acordat un venit de 5.000 de livre în schimbul unei declarații de la Clementina că ea n-a fost niciodată căsătorită cu Charles, declarație pe care mai târziu ea a retractat-o. În 1772, Prințul, atunci în vârstă de 51 de ani, s-a căsătorit cu tânăra de 19
Charlotte Stuart, Ducesă de Albany () [Corola-website/Science/331236_a_332565]
-
casa prietenei ei, marchiza Giulia Lambertini-Bovio. A murit la vârsta de 36 de ani de cancer la ficat (17 noiembrie 1789). În testamentul scris cu doar trei zile înaintea morții, Charlotte a lăsat mamei ei suma de 50.000 de livre plus o sumă anuală de 15.000 de livre. Totuși Henry Stuart, executorul ei, și acum considerat de iacobiți a fi regele Henric al IX-lea, nu a trimis banii; Clementina semnase, contra unei compensații, o declarație prin care renunța
Charlotte Stuart, Ducesă de Albany () [Corola-website/Science/331236_a_332565]
-
vârsta de 36 de ani de cancer la ficat (17 noiembrie 1789). În testamentul scris cu doar trei zile înaintea morții, Charlotte a lăsat mamei ei suma de 50.000 de livre plus o sumă anuală de 15.000 de livre. Totuși Henry Stuart, executorul ei, și acum considerat de iacobiți a fi regele Henric al IX-lea, nu a trimis banii; Clementina semnase, contra unei compensații, o declarație prin care renunța în numele ei și a descendenților ei la orice pretenție
Charlotte Stuart, Ducesă de Albany () [Corola-website/Science/331236_a_332565]
-
joule-ul. În SI, care este un sistem coerent, unitatea de putere este „wattul”, care este definit ca „ joule pe secundă”. În de măsurare, care nu este coerent, unitatea de putere este „calul-putere”, definit ca „550 de livre-picior pe secundă” (livra în acest context fiind ). Similar, nici galonul american și nici galon imperial nu reprezintă picior cub sau yard cub— galonul american are 231 de țoli cubi, iar galonul imperial are 277,42 țoli cubi. Conceptul de coerență a fost introdus
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
Franța în timpul epocii napoleoniene au fost primele care au moștenit sistemul metric. În 1812, Napoleon a introdus un sistem cunoscut sub numele de "," care folosea numele unităților de măsură pre-metrice, dar le redefinea în termeni de unități metrice - de exemplu, "livre metrique" (livra metrică) avea 500 g și "toise metrique" (stânjenul metric) avea 2 metri. După Congresul de la Viena din 1815, Franța a pierdut teritoriile pe care le anexase; unele, cum ar fi Statele Papale, au revenit la unitățile de măsură
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
epocii napoleoniene au fost primele care au moștenit sistemul metric. În 1812, Napoleon a introdus un sistem cunoscut sub numele de "," care folosea numele unităților de măsură pre-metrice, dar le redefinea în termeni de unități metrice - de exemplu, "livre metrique" (livra metrică) avea 500 g și "toise metrique" (stânjenul metric) avea 2 metri. După Congresul de la Viena din 1815, Franța a pierdut teritoriile pe care le anexase; unele, cum ar fi Statele Papale, au revenit la unitățile de măsură prerevoluționară, dar
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
în cele mai multe situații de tranzacționare, atât cu ridicata cât și cu amănuntul. Cu toate acestea, sistemul imperial rămâne utilizat pe scară largă de către publicul britanic, cum ar fi picioarele și țolii (inci) ca măsură a înălțimii, greutatea în pietre și livre, și este obligatoriu din punct de vedere legal în unele cazuri, cum ar fi distanțele specificate pe indicatoarele rutiere, care trebuie să fie date în mile și yarzi. În 2007, Comisia Europeană a anunțat că va renunța la cerința de
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
îi organizează o importanță expoziție personală, cu lucrări din anii 1980-86, iar în anul următor, aceeași galerie îl prezintă la Internațional Artfair, din Chicago, SUA. 1987 - Împreună cu Florica Pacea, organizează, la Galeria Janine Lorcet din Paris, expoziția „Energie contemplativa”. „Le Livre dans tous șes états” - Bibliothèque Louis Aragon - Choisy-Le-Roy. „Livre d’Artiste” - Galeria Caroline Corre - Paris. Expune la „Figuration Critique”, Grand Palais -Paris, iar ulterior, împreună cu Florica Pacea, la Galeria Gijzenrooi în Geldrop, Olanda. 1988 - Participa la expoziția „Signes, schémas, images
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
anii 1980-86, iar în anul următor, aceeași galerie îl prezintă la Internațional Artfair, din Chicago, SUA. 1987 - Împreună cu Florica Pacea, organizează, la Galeria Janine Lorcet din Paris, expoziția „Energie contemplativa”. „Le Livre dans tous șes états” - Bibliothèque Louis Aragon - Choisy-Le-Roy. „Livre d’Artiste” - Galeria Caroline Corre - Paris. Expune la „Figuration Critique”, Grand Palais -Paris, iar ulterior, împreună cu Florica Pacea, la Galeria Gijzenrooi în Geldrop, Olanda. 1988 - Participa la expoziția „Signes, schémas, images”, Acropolis, Nice. „Livres d’Artistes” - Maison du livre, de
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
Choisy-Le-Roy. „Livre d’Artiste” - Galeria Caroline Corre - Paris. Expune la „Figuration Critique”, Grand Palais -Paris, iar ulterior, împreună cu Florica Pacea, la Galeria Gijzenrooi în Geldrop, Olanda. 1988 - Participa la expoziția „Signes, schémas, images”, Acropolis, Nice. „Livres d’Artistes” - Maison du livre, de l’image et du son - Villeurbanne. 1989 - Participa la „1ère Biennale du livre d’artiste” , Uzerche. „Magicien de mă Terre” - Galeria Caroline Corre - Paris. „Délires de livres”, Centre Culturel de Boulogne-Billancourt. 1990 - Expoziție de grup „Le Livre dans tous
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
-Paris, iar ulterior, împreună cu Florica Pacea, la Galeria Gijzenrooi în Geldrop, Olanda. 1988 - Participa la expoziția „Signes, schémas, images”, Acropolis, Nice. „Livres d’Artistes” - Maison du livre, de l’image et du son - Villeurbanne. 1989 - Participa la „1ère Biennale du livre d’artiste” , Uzerche. „Magicien de mă Terre” - Galeria Caroline Corre - Paris. „Délires de livres”, Centre Culturel de Boulogne-Billancourt. 1990 - Expoziție de grup „Le Livre dans tous șes états” la Galeria Caroline Corre Paris și la Galeria Huguette Bultel - Strasbourg. 1991
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
Maison du livre, de l’image et du son - Villeurbanne. 1989 - Participa la „1ère Biennale du livre d’artiste” , Uzerche. „Magicien de mă Terre” - Galeria Caroline Corre - Paris. „Délires de livres”, Centre Culturel de Boulogne-Billancourt. 1990 - Expoziție de grup „Le Livre dans tous șes états” la Galeria Caroline Corre Paris și la Galeria Huguette Bultel - Strasbourg. 1991 - Participa la S.A.G.A. - Grand Palais, Paris. 1992 - Expune, împreună cu sculptorul Jan Van Depol, la Galeria Gijzenrooi Geldrop - Olanda. 1993 - Expoziție de grup
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
Livra (din ; în , în ) este o unitate de măsură pentru masă, divizată în uncii, folosită în special în țările anglo-saxone și ieșită din folosință în numeroase țări după adoptarea sistemului metric de către ele. De-a lungul timpului, în diferite țări livra
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
este o unitate de măsură pentru masă, divizată în uncii, folosită în special în țările anglo-saxone și ieșită din folosință în numeroase țări după adoptarea sistemului metric de către ele. De-a lungul timpului, în diferite țări livra avea diferite valori. Livra utilizată în prezent este cea din sistemul avoirdupois care are o valoare exactă de 0,45359237 kilograme, și este divizată în 16 uncii avoirdupois. Livra romană () valora 324 grame, și era divizată în 12 uncii de 27 gr. Pe lângă cele
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
sistemului metric de către ele. De-a lungul timpului, în diferite țări livra avea diferite valori. Livra utilizată în prezent este cea din sistemul avoirdupois care are o valoare exactă de 0,45359237 kilograme, și este divizată în 16 uncii avoirdupois. Livra romană () valora 324 grame, și era divizată în 12 uncii de 27 gr. Pe lângă cele 12 uncii, livra conținea 24 demi-uncii, 36 "duelle", 48 "sicilique", 72 sextule, 96 drahme, 288 scrupule, 576 oboli, boabe. Este important de reținut că, raportate
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
prezent este cea din sistemul avoirdupois care are o valoare exactă de 0,45359237 kilograme, și este divizată în 16 uncii avoirdupois. Livra romană () valora 324 grame, și era divizată în 12 uncii de 27 gr. Pe lângă cele 12 uncii, livra conținea 24 demi-uncii, 36 "duelle", 48 "sicilique", 72 sextule, 96 drahme, 288 scrupule, 576 oboli, boabe. Este important de reținut că, raportate, în greutățile din Atena, Roma și Franța, unciile sunt diferite, chiar dacă au aceleași diviziuni de greutate, și anume
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
au aceleași diviziuni de greutate, și anume : uncia romană în 8 drahme, drahma în 3 scrupule, scrupula în 24 de boabe (grains). O altă unitate romană, mina () valora 432 grame și era divizată în 16 uncii (patru treimi dintr-o livră romană). Începând cu Evul Mediu, valoarea livrei în Franța în diferite provincii varia între 380 și 552 de grame. De notat că trebuie făcută diferență între "livre de poids", divizată în 12 uncii "(cf. )", și "livre de poids de marc
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
uncia romană în 8 drahme, drahma în 3 scrupule, scrupula în 24 de boabe (grains). O altă unitate romană, mina () valora 432 grame și era divizată în 16 uncii (patru treimi dintr-o livră romană). Începând cu Evul Mediu, valoarea livrei în Franța în diferite provincii varia între 380 și 552 de grame. De notat că trebuie făcută diferență între "livre de poids", divizată în 12 uncii "(cf. )", și "livre de poids de marc" (1 marcă = 8 uncii) care valora 2
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
valora 432 grame și era divizată în 16 uncii (patru treimi dintr-o livră romană). Începând cu Evul Mediu, valoarea livrei în Franța în diferite provincii varia între 380 și 552 de grame. De notat că trebuie făcută diferență între "livre de poids", divizată în 12 uncii "(cf. )", și "livre de poids de marc" (1 marcă = 8 uncii) care valora 2 mărci, deci 16 uncii "(cf. )". Înainte de adoptarea sistemului metric prin lege în 7 aprilie 1795, unitatea de referință în Franța
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
patru treimi dintr-o livră romană). Începând cu Evul Mediu, valoarea livrei în Franța în diferite provincii varia între 380 și 552 de grame. De notat că trebuie făcută diferență între "livre de poids", divizată în 12 uncii "(cf. )", și "livre de poids de marc" (1 marcă = 8 uncii) care valora 2 mărci, deci 16 uncii "(cf. )". Înainte de adoptarea sistemului metric prin lege în 7 aprilie 1795, unitatea de referință în Franța era livra de Paris, o livră de poids de
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
uncii "(cf. )", și "livre de poids de marc" (1 marcă = 8 uncii) care valora 2 mărci, deci 16 uncii "(cf. )". Înainte de adoptarea sistemului metric prin lege în 7 aprilie 1795, unitatea de referință în Franța era livra de Paris, o livră de poids de marc ce valora 489,5 g. Ea era divizată în 16 uncii de 8 groși, fiecare gros valorând 72 de boabe (grains). Pentru convertirea livrelor pariziene sau franceze în kg trebuia multiplicat numărul de livre cu 0
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
aprilie 1795, unitatea de referință în Franța era livra de Paris, o livră de poids de marc ce valora 489,5 g. Ea era divizată în 16 uncii de 8 groși, fiecare gros valorând 72 de boabe (grains). Pentru convertirea livrelor pariziene sau franceze în kg trebuia multiplicat numărul de livre cu 0,4895. La 12 februarie 1812, a fost definită livra metrică () de 500 de grame, din unitățile comune tranzitorii pentru a facilita trecerea de la unități de măsură tradiționale la
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
Paris, o livră de poids de marc ce valora 489,5 g. Ea era divizată în 16 uncii de 8 groși, fiecare gros valorând 72 de boabe (grains). Pentru convertirea livrelor pariziene sau franceze în kg trebuia multiplicat numărul de livre cu 0,4895. La 12 februarie 1812, a fost definită livra metrică () de 500 de grame, din unitățile comune tranzitorii pentru a facilita trecerea de la unități de măsură tradiționale la cele din sistemul metric. Livra uzuală ("livre usuelle") a fost
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
g. Ea era divizată în 16 uncii de 8 groși, fiecare gros valorând 72 de boabe (grains). Pentru convertirea livrelor pariziene sau franceze în kg trebuia multiplicat numărul de livre cu 0,4895. La 12 februarie 1812, a fost definită livra metrică () de 500 de grame, din unitățile comune tranzitorii pentru a facilita trecerea de la unități de măsură tradiționale la cele din sistemul metric. Livra uzuală ("livre usuelle") a fost definită cu 500 de grame printr-un decret din 28 martie
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
kg trebuia multiplicat numărul de livre cu 0,4895. La 12 februarie 1812, a fost definită livra metrică () de 500 de grame, din unitățile comune tranzitorii pentru a facilita trecerea de la unități de măsură tradiționale la cele din sistemul metric. Livra uzuală ("livre usuelle") a fost definită cu 500 de grame printr-un decret din 28 martie 1812. Ea, însă, a fost desființată ca unitate de masă la 1 ianuarie 1840 printr-un decret din 4 iulie 1837, dar încă se
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]