1,871 matches
-
unei manipulări pe care eu, ca om sovietic, o simțeam până la oase. Atunci am vrut să scriu o carte despre o lume pe care toți am uitat-o prea repede: Uniunea Sovietică. Este o carte despre o lume făcută din lozinci, lozinci ce ajunseseră să fie respirate, mâncate, băute, dormite. Disidenții au prezentat Occidentului o Uniune Sovietică stăpânită de teroare. Eu fac parte dintr-o generație neoprimată, nedusă în lagăre. Generația mea era rezultatul unei puternice și nemaipomenite manipulări. Personajul meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
manipulări pe care eu, ca om sovietic, o simțeam până la oase. Atunci am vrut să scriu o carte despre o lume pe care toți am uitat-o prea repede: Uniunea Sovietică. Este o carte despre o lume făcută din lozinci, lozinci ce ajunseseră să fie respirate, mâncate, băute, dormite. Disidenții au prezentat Occidentului o Uniune Sovietică stăpânită de teroare. Eu fac parte dintr-o generație neoprimată, nedusă în lagăre. Generația mea era rezultatul unei puternice și nemaipomenite manipulări. Personajul meu nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
un roman modern, cu mai multe planuri narative, cu pasaje care te pot duce cu gândul la Eugen Ionescu uneori, în care Vladimir Ilici discută cu Felix Edmundovici sau cu pădurarul, în întregime, cartea pune la dispoziție o realitate. Toate lozincile sunt reale. La un moment dat, directorul școlii scoate din buzunar o foaie împăturită și le citește copiilor un discurs despre folosul plantării copacilor. Am tradus acest pasaj din revista „Tânărul naturalist“. Vreme de un an am discutat despre Uniunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
rămâne alături de liderul său. La 21 iulie 1948, cei 2.344 delegați la Congresul al V-lea „vor denunță defăimările sovietice și îl vor alege pe Tito și pe tovărășii săi”. Alte surse susțin că dimpotrivă delegații ar fi scandat lozinci precum „Stalin-Tito-Partidul” sau „StalinTito”, existând impresia că o parte din lideri ar fi fost de acord cu unele învinuiri ale Moscovei, precum ritmul lent al colectivizării sau distanță prea mare dintre organismele de partid și cele de stat din viața
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ar fi „pseudoteoreticienii Djilas și Moșe Piade”, având „odioasa sarcina” de a dezvață cetățenii iugoslavi să mai gândească și de a-i face „să ia drept adevăr tot ce spune Tito”. Propagandă pe care o dezvolta se bazează pe câteva „lozinci demagogice repetate până la refuz”, cum ar fi: „a construi socialismul prin noi înșine”, „a merge pe un drum propriu” etc. Cei doi idelogi ai regimului de la Belgrad au început prin a ascunde adevărată orientare, susținând la Congresul al V-lea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
muncitorii răspund prin acte de sabotaj: „dau produse de calitate proastă, coboară productivitatea muncii, părăsesc în masă lucrul”. De asemenea, se constată fenomenul „neprezentarii la lucru” și grevele. Se difuzează literatura ilegală și foi volante, în timp ce pe zidurile caselor apar „lozinci revoluționare, antititoiste”. M. Nedelcovici se referă la o categorie foarte numeroasă, și ea aflată într-o situație dificilă, în articolul „Tineretul iugoslav lupta împotriva clicii fasciste a lui TitoRankovici”, publicat în noiembrie 1950. Autoritățile regimului „îi mâna cu forța pe
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
literatura marxista. Că o noutate, aflăm acum despre apariția în Șerbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina a grupurilor de partizani, din care fac parte și tineri. De asemenea, sub conducerea „grupurilor ilegale ale Partidului Comunist Iugoslav”, se scriu pe pereții fabricilor lozinci prin care poporul este chemat la răsturnarea regimului Tito, se afișează portretele lui Stalin, se cheamă tineretul la nesupunere etc. În anul universitar precedent, „peste 12.000 studenți de la Universitatea din Belgrad au sabotat examenele de instrucție premilitara, precum și disciplinele
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Treptat, în unitățile militare s-ar fi constituit „grupuri comuniste clandestine”, cu legături între ele. „Agenții lui Rankovici” au început să se infiltreze în interiorul lor pentru a le distruge, dar nu au reușit în totalitate. Pe zidurile cazarmelor au apărut lozinci de tipul: „Jos bandă fascista a lui Tito-Rankovici!”, „Trăiască Uniunea Sovietică!”, „Trăiască tovarășul Stalin!” etc. La „orele politice”, soldații sunt apatici, răspunzând cu formulări de genul: „Îmi însușesc prost materia, nu prea știu carte și nu înțeleg”. Constantă Crăciun, membru
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
să acționat de multe ori chiar împotriva indicațiilor de la Moscova. Într-un alt discurs, din decembrie 1951, ar fi recunoscut „în mod deschis și cinic, ca în timpul luptei de eliberare națională a popoarelor iugoslave, el împreună cu clica să, îndărătul unor lozinci demagogice cu privire la prietenia cu Uniunea Sovietică, duceau o politică antisovietica consecventă”. Despre colaborarea cu agenturile de spionaj străine, relevate și de presă Gorjului în anii precedenți, lucrarea susține că „există azi dovezi” conform cărora Tito ar fi avut legături încă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
uit pe pereți. Jenant. Femeia se ascunde după carte și citește în continuare. Mare bou sunt. Puteam cel puțin să-i spun că e o carte mișto, că am citit-o și eu, că-mi place Murakami, nu știu, vreo lozincă de-asta. Nu ca să intru-n vorbă, ci doar ca să nu par un voyeurist de doi lei. E prea liniște. Se aude zgomotul făcut de picăturile de apă care se scurg de pe mine. Și după aia un foșnet cu ecou
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
conduce pe întuneric rezolvând integrame. Ajung la concluzia că stă și el de șase pe undeva. Unde anume, asta rămâne un mister. Femeia blondă îi dă paznicului cinci lei înapoi, apoi tiristul dispare fără să mai zică mulțumesc sau alte lozinci de genul ăsta. Gata. Am rămas singuri. Mă-ntorc spre ea, o rog să-mi spună cum să ies spre autostrada de București. Îmi vorbește calm și amabil, iar eu înțeleg în sfârșit pe unde trebuie s-o apuc ca să
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
șomajului intern și deschiderea pistei alunecoase a importurilor, ceea ce contribuia la adâncirea procesului de pauperizare a țării. Paralel, se declanșase procesul de retrocedare a pământurilor și a pădurilor, acțiune de privatizare a agriculturii, a pădurilor, măsuri ce au generat, sub lozinca "reparării nedreptăților colectivizării forțate" din anii 1950, activități nesăbuite sau voit distructive prin incendierea sau vandalizarea fostelor sedii ale CAP-urilor și IAS-urilor, oferind eventualului turist, dornic să viziteze România, imaginea unei barbarii inutile, vădind un foarte scăzut nivel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
existență concretă și psihologică. Revelatoare sunt, sub acest raport, capitolele despre campania agricolă de vară, când satul se umple de străini, de orășeni, urmărind desfășurarea secerișului și a treierișului, când aproape zilnic la sfatul popular sosesc circulare și se afișează lozinci. Prozatorul e atent în toate aceste pagini la toată uimirea țăranilor în fața necunoscuților care stârnesc praful drumurilor cu mașinile lor. Transformarea lentă, dramatică și, adesea, chiar tragică a vieții satului, raportîndu-se la indivizii care îl populează, este văzută de M.
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
în numele poporului român. Ce realizare a fost aceasta pentru națiunea română, altfel spus, ce am obținut dacă dosarele securității au fost predate pentru a fi studiate de către Dinescu, Dumitrescu și alții, care fac afaceri cu ele? V-ați afirmat prin lozinci și sloganuri electorale, prostindu-i pe românii mai naivi și înguști în gândire și convingându-i să vă voteze. În final ei v-au votat, dar dumneavoastră ați rămas în continuare în plus în această turmă politică. Iliescu a fost
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
aici, acasă, să nu fie obligat în a-și câștiga existența, angajându-se slugă la străini, ca acum în zilele noastre, unde suntem tratați ca țigani, hoți, bețivi, depersonalizați, desconsiderați și evitați de multe state din occident, unde au afișat lozinci cu conținut denigrator ca "fără români." Iată ce am ajuns! Unde sunt fabricile, uzinele, combinatele, fermele cu care ne mândream, unde este forța noastră de muncă calificată, începând cu maiștrii constructori din diferite domenii și continuând cu personalul medical, pe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
banii din bugetul statului,sau publici și câte multe altele. Spuneam că regret după timpul acela pierdut aievea, când mulți alții creeau,construiau "socialismul" care să ne ducă pe cele mai înalte culmi de civilizație și nivel de trai.Ce lozinci frumoase dar prea îndepărtate și fără conținut real,ca și astea din zilele noastre din campaniile electorale și nu numai. Norocul nostru însă a venit tot din vest, de la cei pe care-i consideram noi dușmani de moarte, UE,..NATO
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
perioadă îndelungată de restricții,numită de către unii politicieni odioasă, ilegală, criminală și câte din aceste epitete inventate de astfel de oameni, care vor să se afirme,ca să fie auziți de cei de la UE,pentru a fi luați în seamă. Sunt lozincile și strigăturile cele mai autentice,corespunzătoare perioadei istorice pe care o trăim. Mulți dintre compatrioții noștri privesc acești oameni care ne apără liniștea, cu invidie sau chiar cu dispreț, în special atunci când suntem opriți de la comiterea unor fapte ilegale sau
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
evidență caracterul propagandistic, electoral al documentului. Idealul național al georgiștilor era formulat acum în termeni radicali: "dreptul românilor de a fi stăpâni în țara lor". Scăderea impozitelor și a taxelor, desființarea speculei, măsuri care vizau protecția socială a muncitorilor erau lozinci menite să atragă un electorat numeros, favorabil partidului în alegerile care se apropiau. 3.2. Elemente de ideologie Conceptul de liberalism, apărut în epoca modernă poate fi definit ca o ideologie care pune accentul pe drepturile civile și politice ale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
-o studiul faptelor"361. Deși acceptau ideea descentralizării, georgiștii nu admiteau ca interesele unitare ale statului să fie periclitate de posibilitatea unui regionalism accentuat 362. Programul prezentat de coducerea georgistă în toamna anului 1933 anunța o radicalizare, prin afirmarea unei lozinci care, afirma președintele partidului, "își cere imperios întâietatea". Era vorba despre o intensificare a luptei naționale, în sensul întăririi elementului românesc, în defavoarea străinilor, care nu puteau să fie lăsați să conducă și să controleze economia națională. Interpretarea atribuită de georgiști
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
xenofobie și șovinism), aceștia se apropie de naționalismul constructiv și cultural promovat de Nicolae Iorga 706, delimitându-se de "noul naționalism", printre ai cărui teoreticieni se numărau Nichifor Crainic și Nae Ionescu 707. Deși, aparent, se pot stabili asemănări între lozincile naționaliste susținute de georgiști în această perioadă și doctrina partidelor naționalist extremiste, delimitarea este realizată uneori, chiar de membrii partidelor respective. Spre exemplu, formula unui "naționalism constructiv", promovată de georgiști, era vehiculată în epocă și de alte grupări politice, între
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să realizeze corectarea "democrației putrede"708. Încercând o delimitare între ideologia proprie și cea a partidelor grupate în "Frontul Constituțional", în septembrie 1935, președintele Partidului Național Creștin, A. C. Cuza, afirma că gruparea sa politică a fost prima care a formulat lozinca: "România a românilor". Răspunzând, georgistul Constantin Hențescu semnala rigiditatea și simplitatea doctrinei cuziste, rezumată doar la antisemitism. Fruntașul georgist releva convingerea că, pentru a fi eficientă, acțiunea politică a unui partid trebuia să depășească interesele mărunte ale unei grupări sociale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
presa maghiară, vizau politica "de persecuții a minorităților din Ardeal", îndrăzneala guvernului român de a se gândi la o politică de colonizare la granița de vest, precum și la o politică de românizare a secuilor 712. Răspunzând, Gheorghe Brătianu reamintea că lozinca "Nem, nem Soha" (Nu, nu niciodată) era promovată în statul vecin, chiar și pe cale oficială, în timp ce în statul român apărea un număr impresionant de ziare și reviste în limba maghiară. Analiza efectuată asupra motivelor care determinaseră propunerea maghiară de a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aici, în cadrul ferm al organizațiilor oficiale ale PNL. Credeți ca și mine că fiul lui Ion Brătianu nu poate fi exclus printr-un vot smuls în pripă, sub teroare. Acțiunea noastră nu poate fi de disidență [...]. Tatăl meu avea o lozincă: libertate în discuție și unitate în acțiune. Este singura care corespunde sentimentului de demnitate omenească și spiritului democratic al vremurilor noastre". ("Mișcarea liberală. Buletin săptămânal de propagandă și informare al PNL de sub șefia d-lui Gh. I. Brătianu", nr.1
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și străinătatea în genere nu ne pot ajuta nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere financiar, dimpotrivă vor căuta să ne exploateze cât mai intensiv [...] Suntem, deci, reduși la propriile noastre forțe, trebuie să revenim la lozinca lui Vintilă Brătianu "prin noi înșine" dar nu în sensul, în condițiile și cu mijloacele aplicate de acesta, ci în condițiile radical schimbate ale unei economii dirijate și controlate. [...] liberându-ne de tutela ei vom putea dicta la noi acasă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ei de astăzi și în dezvoltarea ei de mâine. Vrem ca jefuitorii averii publice să creadă în realitatea pedepselor grele ce li se cuvin. Hoții la pușcăprie! Nu e numai un strigăt de deznădejde al poporului jefuit, dar este astăzi lozinca de restabilre a încrederii zdruncinate chiar dincolo de hotarele țării. Vrem să aducem în economia publică economii severe, de sus până jos, pentru ca sarcina sărăciei apăsătoare să devină mai ușoară, fiind mai dreaptă și mai egală. Vrem să descătușăm producția prin
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]