3,158 matches
-
Teatrul Național, la piese serioase. S.B.: Trupa de la "Ludic" și-a introdus în repertoriu astfel de piese? D.T.: În perioada mea nu. Dimpotrivă, era rebelă trupa. "Ludic" a fost o oază de libertate. Aurel Luca se lupta cu cenzura atunci. "Ludic"-ul sub nicio formă nu a făcut așa ceva. S.B.: În ședința biroului Comitetului județean de partid din 16 august 1982, s-a discutat despre faptul că oamenii merg mai mult la biserici decât la activitățile culturale. Dascălu Vasile atrage atenția
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
lista și o făceam chiar dintr-o empatie profesională. S.B.: Normal, venind de la Facultatea de Filosofie și fiind din domeniu... Să continuăm cu cercurile. În 1984, mai erau următoarele cercuri: Cercul ideilor dramatice (coord. Aurel Luca), Aurel Luca aici înseamnă Ludic. D.T.: Foarte bună activitate a avut. Ludic și Podul de la București, condus de Cătălin Naum, erau cele mai bune trupe de teatru studențesc din țară. S.B.: Apoi audițiile muzicale "De la Bach la Enescu", coordonatoare Stela Gimiga Olimpia. D.T.: De la Conservator
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
empatie profesională. S.B.: Normal, venind de la Facultatea de Filosofie și fiind din domeniu... Să continuăm cu cercurile. În 1984, mai erau următoarele cercuri: Cercul ideilor dramatice (coord. Aurel Luca), Aurel Luca aici înseamnă Ludic. D.T.: Foarte bună activitate a avut. Ludic și Podul de la București, condus de Cătălin Naum, erau cele mai bune trupe de teatru studențesc din țară. S.B.: Apoi audițiile muzicale "De la Bach la Enescu", coordonatoare Stela Gimiga Olimpia. D.T.: De la Conservator, ea a fost directoare după Bălan Petrică
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
avut loc "Zilele teatrului studențesc", în organizarea CUASC din Centrul universitar Iași și CCTS. D.T.: Da, asta a fost inițiativa lui Aurel. S.B.: Vă mai aduceți aminte cum s-a desfășurat acțiunea? D.T.: Da, el invita trupe de teatru. Pe lângă Ludic mai veneau vreo patru-cinci trupe de teatru: Podul de la București, trupa din Târgu Mureș ș.a. Erau zile pline de spectacole, a fost o inițiativă faină. S.B.: În 22-24 aprilie 1983, a avut loc Festivalul Umorului Studențesc 21. Din juriu au
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
concursul acțiunilor politico-ideologice model, concursul activității politico-educative din cămine studențești și de la stațiile de amplificare. Sunt trecute în revistă cluburile și cercurile din Centrul Universitar: "6 cenacluri ("Moldavia", "Columna", "Mihai Eminescu", de artă plastică "Experiment", de anticipație "Quasar" și teatrul "Ludic"), orchestra "Balada", ansamblul "Doina Carpaților" și un foarte mare număr de cluburi și cercuri pe specialități distincte. Menționăm cineclubul "Optim 960", radioclubul studențesc, Recording-Club, clubul de bridge, clubul de jazz și clubul dezbaterilor politico-ideologice precum și 11 cercuri: de artă plastică
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
seminarul de estetică, ciclul " Instanța cu 1 000 de judecători", cercul de folclor, serialul de cultură cinematografică, cercul de presă, Cercul "Cosmos 2000", Clubul de jazz RO, cenaclul de arte plastice, ciclul de concerte camerale-lecție, Cenaclul de anticipație "Quasar", teatrul "Ludic". D. T.: Era o mare problemă de a gestiona timpul alocat repetițiilor, evenimentelor. Pur și simplu era un efort uriaș de a coagula toate cererile, solicitările venite de la facultăți și în același timp tot ce era program de manifestare a
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
T.: Da, chiar acolo. Și astfel de manifestări au fost reduse mult, până rămăsese doar "Gala Tânărului Actor". S. B.: "Gala Tânărului Actor" s-a păstrat, că am prins și eu o ediție prin '92-'93, când a jucat și "Ludicul" Nu muriți din întâmplare, de Ion Băieșu, chiar pe platoul din fața infirmeriei. Stătea publicul prin copaci să se uite. A fost fenomenal, iar cei de la "Ludic" au fost extraordinari (cu Horia Gumeni, cu Florin Mare ș.a.). D. T.: Da, însă
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că am prins și eu o ediție prin '92-'93, când a jucat și "Ludicul" Nu muriți din întâmplare, de Ion Băieșu, chiar pe platoul din fața infirmeriei. Stătea publicul prin copaci să se uite. A fost fenomenal, iar cei de la "Ludic" au fost extraordinari (cu Horia Gumeni, cu Florin Mare ș.a.). D. T.: Da, însă în afară de "Gala Tânărului Actor" au mai rămas "Amfiteatrul teatrului", "Amfiteatrul cinefililor". S. B.: Deci de aici a plecat ideea "Amfiteatrului" la Costinești. D. T.: Da, da
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
25); dans (24); noroc (24); cărți (19); bucurie (17); horă (15); interesant (15); fotbal (14); relaxare (14); fericire (11); minge (9); de noroc (9); vesel (9); plăcere (8); amuzament (7); calculator (7); frumos (7); distracții (6); activitate (5); amuzant (5); ludic (5); poker (5); de cărți (4); cunoaștere (4); de cuvinte (4); distractiv (4); joacă (4); monopoly (4); murdar (4); prieteni (4); șotron (4); acțiune (3); dublu (3); jucărie (3); reguli (3); rummy (3); viață (3); zîmbet (3); colorat (2); competiție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
etern; eu; euforic; eul liric; eul; excentricitate; exeget; face; faimos; fantezie; faur; flămînd; flori; foaie; fraze; frumusețe; gingășie; gîndire; hîtru; idiot; Iftimie; inel; inimă; inteligență; interes; interesant; interpret; invenție; iubire; iubit; început; îndrăgit; înnăscut; învățător; lectură; leneș; liceu; lirism; litere; ludic; magician; mama; mare; masă; Mădălin; meditație; melancolic; melodios; memorie; mincinos; minte; minunat; moarte; mort; muză; națioal; nedreptate; nemuritor; nimic; nostalgie; nou; om de creație; om deștept; om important; opera; orator; pace; plictisitor; poem; poezii de mînă; poveste; preot; profesor; profunzime
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
este ceva mai scăzut pentru cei cu mediile cele mai mari comparativ cu cei avînd medii între opt și nouă. Referitor la distribuirea sarcinilor între soți, tații se implică mai mult în practicarea sportului și a unor jocuri activități recreative, ludice, pe cînd mamele se implică mai mult în toate celelalte aspecte, inclusiv în cele ținînd de stimularea intelectuală și deschiderea gustului pentru activități artistice. Considerăm că interacțiunile intense dintre părinți și copii nu sînt importante doar pentru stimulare, pentru lărgirea
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
o lecție pe care mă tot străduiesc să o învăț, uit și mereu o iau de la capăt, într-un continuu circulatio. E o carte scrisă continuu, în viața mea întreagă, cu misia ei fundamentală, dar și cu o importantă componentă ludică și ironică, specific bucovineană aș spune, care mi-a adus destule nedumeriri și chiar unele imputațiuni, uneori meritate. Sper să mă fac mai bine înțeles. Pînă la urmă se ajunge la un echilibru dacă lipsește răutatea, la o simțire comună
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în romanul Northanger Abbey (1817). De asemenea, se poate observa că un parcurs asemănător prozei de teroare incipiente avusese o altă specie a genului epic, epopeea: primul exemplu din spațiul românesc este unul de antiepopee, redactată într-un stil deopotrivă ludic și parodic. Sugestivă rămâne și sintagma poemation eroi-comico-satiric, plasată, pompos și sarcastic, drept subtitlu la Țiganiada de autorul acesteia, Ion Budai- Deleanu. Mutatis mutandis, efecte parodice asemănătoare sunt degajate de primul nod terifiant din romantism: capitolul Stafia din romanul Elena
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
acolo, scânteiau lângă ușă". Spre surprinderea eroului, care pipăie tabloul, "rama era intactă și neclintită pe perete, dar mâna n-a dat peste pânză înlăuntrul ramei a pipăit numai peretele gol și aspru". Începe, astfel, un joc tenebros, în care ludicul pare a fi doar anticamera nebuniei perceptive: "Am sărit să prind drăceștile lumini și luminile au săltat alături. Ochii, de prinși acum cu întunericul, deslușeau și-un veșmânt alb, lipindu-se de zid, făcându-mi față. Încă o dată m-am
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
celebrând viața cu umor și „înseninare” exuberantă. O lume senzuală zvâcnește frenetic în cuvinte, dar - fie și polemizând cu sarcasm (ca în Doctrina) - poetul pune în lucru tehnici textuale postmoderniste: patosul e minat de ironie și mai ales de spirit ludic, pretutindeni apar semnale că viața e un joc aleatoriu (un „zar” aruncat), trăirea o poetică, lumea un text, inima un scriptorium, iar iubita ispititor dezgolită e însăși „poezia așa cum a lăsat-o Domnul”: „La fel ca mine Poezia, de la prima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
1991), Călător de profesie (1992), Zi după zi (1993), Lasă-mi, Doamne, zăbava! (1995) și antologia de autor Dincolo de marginea marginii (1996) marchează calea afirmării unui poet „rând pe rând grav, autoironic, ireverențios, melancolic, îndrăgostit perpetuu, dar și sarcastic și ludic” (Mircea Zaciu). Poemele, diferit dimensionate - între compoziția amplă sau aceea artizanală apropiată de haiku - configurează și transcriu graficul unei dinamici spirituale, „metamorfozele” vocii poetice și ale tehnicilor care îi individualizează timbrul. Întemeindu-și poezia pe forța imaginilor, pe capacitatea lor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
cu fondul principal de idei al momentului (alimentat, în esență, de constructivism, încât 75 H.P. apare ca o mică filială a Contimporanului - însă și de futurism și de dadaism, acesta din urmă reînviat pentru o clipă în forme mai degrabă ludice). El scrie, de pe acum, manifeste incendiare atacând marile probleme ale artei și literaturii, supunând unei aspre judecăți realizările trecutului, exaltând spiritul novator și experiențele ce-l ilustrează - participând cu o totală dăruire la campaniile avangardei pentru afirmarea unei noi sensibilități
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
încins”, „prăvălirea”, „revărsarea”, „jazzul frazelor vertiginoase” și, pe de altă parte, „acrobatismul”, „jocul”, „danțul cetăților” sugerează o stare de spirit mai generală, concordantă cu energetismul vieții moderne, dar și anunță ceva din universul imaginar al noii arte, particularizat sub semnul ludicului spectacular. Oricum, capacitatea de entuziasmare a lui Voronca este, de la început, deplin solicitată și ea face ca „expresia plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse” cerută de Manifestul „Contimporanului” să capete la el o tonalitate specifică, dată tocmai de această
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ilustrare, în fond, a unor teze futuriste („cuvintele în libertate”) și, mai ales, dadaiste, într-un demers ostentativ antipoetic, - cum o atestă cele două Strofe parodice, dintre care a doua nu e decât reproducerea răsturnată a versurilor celei dintâi; mod ludic de a vorbi, ca Urmuz, despre vidul Literaturii, nu înainte de a fi subminat, la nivel microtextual, clișeele mitice, coborâte în proza cotidiană (un exemplu ar putea fi și Adrian Maniu, cu a sa, pe urmele lui Jules Laforgue, Salomee): Monsieur
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și sintagme, încadrate într-un foarte lax tipar formal: stadion crasmic debleiat meridiany intestin afiș cântă în mi bemol amiral numără inevitabil & Co. pian cauciuc împarte salariu submarin avion subt umbrelă oferit în gradație miracol intermediar... În ansamblul exercițiilor predominant ludice din 75 H.P., astfel de texte sunt un fel de omagiu tardiv adus dadaismului - acea „pușcă încărcată cu zgomot pur” sau „mitralieră de confetti”, cum îl vor defini, cu umor, chiar camarazii avangardiști ai lui Voronca. Acestui, ca să zicem așa
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
75 H.P., astfel de texte sunt un fel de omagiu tardiv adus dadaismului - acea „pușcă încărcată cu zgomot pur” sau „mitralieră de confetti”, cum îl vor defini, cu umor, chiar camarazii avangardiști ai lui Voronca. Acestui, ca să zicem așa, intermezzo ludic, îi urmează însă o etapă cu mult mai ambițioasă, în care echivalențele poetice ale plasticii constructiviste sunt urmărite sistematic: simbolicei tabula rasa se cuvenea să-i succeadă momentul pozitiv al construcției. Cum înțelegea Voronca acest moment s-a putut vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
etapa constructivist-integralistă a scrisului său. (Excepție fac, practic, în poemele incluse în Invitație la bal, doar Cloroform, Profil într-o lacrimă, Sfârșit, unde acceptele crepuscular-expresioniste prevalează). Iar în acest cadru elementele spectaculare sunt, în mod firesc, numeroase. O generală dispoziție ludică pare să anime întreg acest univers care oferă la tot pasul probe de vitalitate cheltuită generos, din pură plăcere, adăugând dinamismului epocii mașiniste o notă de prospețime elementară. Jocul și dansul, balul, carnavalul, baletul, saltul acrobatic, clovneria, spectacolul sportiv etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de „proiect” În didactica modernă 253 b) Potențialul pedagogic al proiectului 255 c) Tipologia proiectelor 256 d) Organizarea și conducerea proiectelor 257 4. Metoda lucrărilor practice 258 C. Metode de simulare (bazate pe acțiunea fictivă) 261 1. Metoda jocurilor (metodica ludică sau Învățarea prin joc) 262 a) Jocurile didactice sau jocurile educative 262 b) Jocurile de simulare (metoda jocului de rol) 265 c) Funcțiile și avantajele pedagogice ale jocurilor de simulare 269 d) Condiții de organizare a jocurilor de simulare 271
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dezvoltarea fanteziilor elevilor, considerată ca fiind hotărâtoare În afirmarea creativității. Practic, se poate utiliza În anumite segmente ale parcurgerii curriculumului, luând Înfățișarea unei proceduri euristice, destinată descoperirii noului sub forma jocului. De unde etichetarea ei ca fiind o metodă de tip ludic, făcând abstracție (cel puțin provizoriu) de respectarea cu rigurozitate a unor legi, reguli sau norme. Aplicarea ei În activitatea didactică reclamă respectarea unor cerințe și anume: a) se merge pe o structură puternic divergentă a grupului. Cu cât grupul este
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
La copil, ca și la adult, observarea, precum gândirea, slujește ca unealtă a acțiunii de adaptare; ea are valoare nu În sine, ci ca „...instrument care-i servește la rezolvarea problemelor practice ale vieții lui cotidiene și la satisfacerea țelurilor ludice” (Aebli, 1973, p. 34). În universul cunoașterii copilului sau al tânărului, observarea nemijlocită, metodică, a lucrurilor În starea lor naturală, firească, de existență și manifestare (așa cum sunt) constituie nu numai o sursă de informație directă, ci și unexercițiu veritabil de
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]