2,406 matches
-
cei ce apără cîștigurile materiale și care caută să le și mărească. Uniunea dintre Episcopi nu mai reflectă sfințenia, continuitatea și universalitatea din primele zile. Înțelegerea este limitată și trecătoare și capătă trăsăturile ce țin în mod inevitabil de interesele lumești. Alianțele, ligile și conspirațiile sînt la ordinea zilei; ce schimbare! Putea unitatea din corpul episcopal să supraviețuiască unor astfel de separări? Încet, încet, Episcopii s-au despărțit unii de ceilalți; iar acum, deși cauzele separării au fost eliminate în mare
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
iar acum, deși cauzele separării au fost eliminate în mare parte, lipsa de uniune rămîne una dintre cele mai serioase și urîte plăgi care macină îndurerata Biserică a lui Dumnezeu. 67. Este limpede că Episcopii implicați în grijile și afacerile lumești trebuie să lupte alături de puternice figuri publice, la fel de limpede este faptul că nu pot continua pentru multă vreme să viețuiască într-o astfel de companie fără ca familiile lor și casele lor să simtă influența acestora. Este, de asemenea, evident că
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
întrebuințat toate mijloa-cele care le stăteau în putere pentru asigurarea succesorilor vrednici de a primi cuvîntul cel sfînt și a lucra după cum a rînduit Isus Cristos. 77. Conducerea instaurată de Isus Cristos în Biserica sa este foarte deosebită de domniile lumești. Serviciul adus omenirii și slujirea în mîntuirea sufletelor 137 nu depind de voința întîmplătoare a unor autorități neînțelegătoare și nici nu se folosește de dreptul absolut; ci se întemeiază pe smerenie și înțelegere maleabilă, primește legea, ca să spunem așa, de la
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de sacrificiu. Imediat, și-a făcut limpede cunoscută concepția despre episcopat, care era asemenea aceleia a primilor Episcopi ai Bisericii. Le-a scris Episcopilor săi: " Cînd ne dăm seama cît de scurtă este viața și cît de trecătoare sînt lucrurile lumești, putem înțelege mai bine că un Episcop este cu adevărat demn de slujba sa dacă suferă persecuții în numele dreptății. De aceea, am hotărît să ne opunem celui rău și să ascultăm poruncile lui Dumnezeu, iar nu să provocăm mînia lui
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cuvîntul lui Dumnezeu. În același timp, acest citat din Pascal al II-lea poate demonstra cît de bine au cunoscut suveranii Pontifi adevărul, despre care am tot vorbit, că servitutea și corupția Clerului au izvorît din implicarea acestuia în treburile lumești. Pe scurt, Papa, printr-un act de mărinimie fără seamăn, propune ca să renunțe Clerul la feude și la toate onorurile seculare și în schimbul acestui abandon să-i fie restituită întreaga sa libertate; propoziții sublime, ținînd seama de starea în care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
sau să meargă la curte, decît în cazul în care trebuie să intervină în favoarea condamnaților sau a altora cărora li s-a făcut o nedreptate. Dar în părțile regatului Vostru, Episcopii și Abații se ocupă atît de mult de treburile lumești, încît trebuie să participe și la curte și să lupte în armată; iar slujitorii altarului au devenit slujitori de stat, primind de la rege cetăți, ducate, marchizate, monetării, castele și alte lucruri care decurg din serviciul închinat regatului. De aici a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
servi ai principilor care au îmbrăcat mantia episcopală. Fiindcă loialitatea ce li se cere depinde de motivații omenești, aceștia sînt în mod inevitabil persoane atrase de favorurile temporare. Trebuie acordată atenție numirii unor oameni apți să se ridice deasupra lucrurilor lumești, pentru care averea și onorurile primite de la conducători să fie o povară mi-zerabilă pe care să o accepte cu răbdare, din dragoste pentru Dumnezeu, dar fără entuziasm 258. Acești oameni ai Evangheliei, pe care adevărul i-a făcut liberi, sînt
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
onorurile primite de la conducători să fie o povară mi-zerabilă pe care să o accepte cu răbdare, din dragoste pentru Dumnezeu, dar fără entuziasm 258. Acești oameni ai Evangheliei, pe care adevărul i-a făcut liberi, sînt și temuți de politica lumească, ca niște stînci care i se opun între-prinderilor sale zadarnice; și, de aceea, Biserica îi vede prea rar în rîndurile episcopilor (deși erau foarte mulți în vremurile de început), lumea duce lipsă de propovăduitori sinceri ai Evangheliei, justiția eternă este
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ia din ceea ce aparține celor slabi și bolnavi. Biserica nu trebuie să acorde ajutor celor care nu sînt nevoiași, căci așa nu ar mai putea să-i ajute pe cei ce nu au. Iar cei care slujesc Bisericii devin prea lumești dacă își închipuie că ar trebui să primească salarii lumești 304 iar nu o recompensă veșnică. Dacă vreun slujitor al Bisericii nu are unde să locuiască, atunci nu mai este vorba că Biserica i-ar da vreo recompensă, ci îi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
trebuie să acorde ajutor celor care nu sînt nevoiași, căci așa nu ar mai putea să-i ajute pe cei ce nu au. Iar cei care slujesc Bisericii devin prea lumești dacă își închipuie că ar trebui să primească salarii lumești 304 iar nu o recompensă veșnică. Dacă vreun slujitor al Bisericii nu are unde să locuiască, atunci nu mai este vorba că Biserica i-ar da vreo recompensă, ci îi dă strictul necesar; ca în viitor să primească răsplata pentru
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
temporară nu cunoaște nici o altă cale de a oferi protecție și, deținînd comanda, comandă cît de mult poate; fără a fi capabilă să cunoască adevăratul bine al Bisericii, vrea să fie judecător și pune acest bine numai în avantajul rînduielii lumești; încearcă să administreze bunurile Bisericii, așa cum face cu bunurile proprii, fără să-și dea seama că acestea sînt de o cu totul altă natură; acumulează cît de mult poate, îngăduie să se cheltuiască minimum posibil; îmbogățește Biserica, dacă e nevoie
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de exemplar a propovăduit pauperitatea Origen. 64 Epist. Lib. XI, p. 1. Nos enim sub color ecclesiastici regiminis, mundi hujus fluctibus volvimur, qui frequenter nos obruunt. 65 Această frază, ex hac moderna pastoralis officii continentia, demonstrează cum aceste stînjenitoare lucruri lumești erau o nouă povară căreia nu i se supusese pînă atunci episcopatul. 66 Epist. Lib. 1, ep. V. Se pot observa aceleași plîngeri care au fost făcute de către Sfîntul Pontif, în toate scrisorile din Cartea 1, în scrisoarea 121 din
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ocupație a monahilor; și nu rămîneau cărți de vreun fel care să nu fie găsite în bibliotecile mănăstirilor". Fleury, ivi. Cap. XXUU. Episcopul însuși locuia cu canonicii, ceea ce demonstra tradiția obiceiurilor episcopale ale vremurilor dintîi, păstrată îndelung. Atunci cînd cele lumești despărțeau Episcopii și Canonicii de această sfîntă viață comună, conciliile însuflețite de Episcopi zeloși reformau prin noi regulamente viața ecleziastică pe același calapod; în așa fel încît să se mențină viu același spirit în Biserică, iar această neobosită lucrare era
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care nu sînt pastori, ci posedă privilegiile care îi eliberează de jurisdicția episcopală. Este limpede și sigur că acesta este un mijloc desemnat de Providență pentru a susține Biserica lui Dumnezeu într-o vreme cînd Episcopii sînt ocupați cu măreția lumească? Întemeierea ordinului călugărilor cerșetori în secolul al XIII-lea și al clericilor regulari în secolul al XVI-lea are în mod evident acest scop, pentru a suplini ceea ce nu făcea, din păcate, cel ce se numea Clerul secular. 124 Matei
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fără permisiunea și fără scrisori de prezentare din partea Episcopilor provinciali și, în special, metropolitani. Pedeapsa pentru neascultare era excomunicarea și interzicerea exercitării oficiului! Acest lucru demonstrează cît de mult era prețuită libertatea Bisericii și ce mari erau temerile față de puterea lumească. În 347, Conciliul din Sardica ordona Episcopilor să-și trimită diaconii și reprezentanții la curte și pentru lucrările de caritate. 126 O privire rapidă în viața tiranului Christian de Suedia și a Episcopilor care îl înconjurau este suficientă să ne
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
un Conciliu provincial! Dar n-am mai văzut astfel de speranțe care au condus la aceleași rezultate și în zilele noastre? Cine a uitat Conciliul național de la Paris? 174 Toți aceia care cred că nimic nu se petrece în treburile lumești în afară de înțeleapta conducere a provinciei vor fi izbiți de coincidența extraordinară dintre moartea tînărului Luis al III-lea și avertismentul pe care l-a primit din partea prelatului din Reims în privința episcopatului de Beauvais. Acesta, în scrisoarea de răspuns adresată Regelui
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
seamă discontinuitatea, evoluțiile fracturate, rupturile. De fapt, lirica lui Dan Laurențiu, neoromantică, se plasează în afara cursului dominant din proza actuală, impregnată cum este ea de „cotidian“, de „concret“, de „istorie“. Poetul este inaderent la acestea din rațiuni conceptuale. Cotidianul, contingentul, lumescul sunt marcate, în viziunea sa, de un semn negativ, delimitează un ținut al răului, un spațiu al descompunerii și înjosirii, al maculărilor nedorite. Ele sunt „grămada de gunoi/a oamenilor“ pe care poetul fusese abandonat, uitat pe nedrept. Și nu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
s-au risipit în eter, iar acestea, în fond atât de insignifiante, persistă în mine intacte. La fel le voi resimți, sunt convins, și la recapitularea finală, despre care se spune că are loc în clipa încheierii conturilor cu cele lumești. Din acea perindare-fulger a filmului vieții mele sunt sigur că nu vor lipsi.
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
nostru îi reda sănătatea; se simțea bine, nu-l supăra nimic în rest, numai că nu se putea sprijini prea bine pe picior, fiind silit să rămână la pat. Fiindu-i mai bine și fiind obișnuit să citească acele cărți lumești și mincinoase numite romane cavalerești, ceru câteva pentru a-și omorî timpul. Dar cum în acea casă nu se găseau asemenea cărți, i-au adus Viața lui Cristos și o carte cu viețile sfinților în limba spaniolă 2. 6. Citea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cu viețile sfinților în limba spaniolă 2. 6. Citea și iar citea acele pagini și, încetul cu încetul, îndrăgea ceea ce era scris în ele. Mai mult, când se oprea din citit, uneori zăbovea cugetând la ceea ce citise, alteori la lucrurile lumești la care obișnuia să se gândească mai înainte. Printre lucrurile deșarte care îi veneau în minte, era unul care punea o atât de mare stăpânire asupra inimii lui și-l învăluia în așa fel, încât stătea în visare două, trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să-și spună: „Sfântul Dominic a făcut cutare lucru, deci trebuie să-l fac și eu; Sfântul Francisc a făcut asta, deci trebuie s-o fac și eu”. După ce stăruia un timp în aceste cugetări, îi reveneau în minte gândurile lumești pomenite mai sus; zăbovea și asupra lor timp îndelungat. Aceste gânduri atât de diferite se perindară prin mintea lui pentru multă vreme. Rămânea îndelung asupra acelora care-i veneau mai întâi, fie că era vorba de faptele lumești de vitejie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
minte gândurile lumești pomenite mai sus; zăbovea și asupra lor timp îndelungat. Aceste gânduri atât de diferite se perindară prin mintea lui pentru multă vreme. Rămânea îndelung asupra acelora care-i veneau mai întâi, fie că era vorba de faptele lumești de vitejie pe care dorea să le împlinească, fie de cele care se trezeau în închipuirea sa ca să le facă pentru Dumnezeu, până ce, obosit, le lăsa deoparte și se îndeletnicea cu altceva. 8. Exista totuși o mare diferență: când se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
care dorea să le împlinească, fie de cele care se trezeau în închipuirea sa ca să le facă pentru Dumnezeu, până ce, obosit, le lăsa deoparte și se îndeletnicea cu altceva. 8. Exista totuși o mare diferență: când se gândea la lucrurile lumești simțea o mare plăcere, dar când, obosit, le lăsa deoparte, se simțea gol și nemulțumit; dimpotrivă, când se gândea să meargă desculț la Ierusalim, să mănânce numai ierburi și să facă tot felul de pocăințe aspre pe care văzuse că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
exercițiile din săptămâna întâi nu are experiență în celespirituale și este ispitit în mod grosolan și în chip vădit, ca și cum ar fi împiedicat în înaintarea în slujirea lui Dumnezeu, Domnul nostru, de pildă de osteneli, rușine și teamă pentru cinstirea lumească etc., cel care propune exercițiile să nu-i vorbească despre regulile din săptămâna a doua, privitoare la diferitele spirite 5, pentru că, pe cât de mult i-ar fi de folos regulile primei săptămâni, pe atât de tare i-ar dăuna cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a păcatelor mele și dezgust față de ele; al doilea, ca să simt neorânduirea lucrărilor mele, pentru ca, dezgustându-mă de ele, să mă îndrept și să mă orânduiesc; al treilea, să cer cunoașterea lumii pentru ca, dezgustându-mă, să îndepărtez de la mine lucrurile lumești și zadarnice. Iar după aceea, Ave Maria 1. Al doilea dialog, asemenea celui dintâi, șsă fieț către Fiul, ca să mi le dobândească șcele trei lucruriț de la Tatăl; iar după aceea, Anima Christi 2. Al treilea dialog, asemenea celui dintâi, șsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]