2,384 matches
-
a umbrei, te îndemn însă a scrie memoriul vieței tale, ca să-l găsesc când voi reveni pe pământ și să-l recitesc. Tu ai o judecată rece și vei ști să-mi descrii toată natura vizionară și înșălătoare a lucrurilor lumești; de la floarea ce cu naivitate minte, prin haina ei strălucită, că e ferice înlăuntrul gingașelor sale organe, până la omul ce acoperă cu vorbe mari, cu o ipocrizie vecinică care ține cât istoria omenirei, acel sâmbure negru și rău care-i
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de cărți, o lulea de tutun, din când în când o privire repezită asupra profilului unei copile zâmbitoare - astea erau în faptă și întotdeauna toate renumitele lor desfrânări. Tot farmecul consista în misterul cu care îmbrăcau fațarnic micile lor pasuri lumești. Ieronim își aruncă rasa pe el, tăie o față sinistră, mucalitul bătrân tăie una smintită de tot, spre a face efect asupra spărietului portar, și amândoi ieșiră repede din mănăstire, spre a-și stâmpăra graba mersului abia în drumul mare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Mă supăr, să știi. - Tu... repetă ea încet, cu ochii pe jumătate închiși, cu glasul tremurător. Era un tu improvizat, fără de-a fi pus în legătură cu vo frază - și cu toate astea ce tu? Cine n-ar da toate măririle lumești pe acest tu? Și cât de mult onoră el? când vine din gura ei mai întîi - pare o conchetă de care el e mai mândru decât de laurii lui Alexandru Macedon. Conversară mai departe, de astă dată mai intim, nu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
paradis... li se părea că îmbla, în asemenea primilor oameni, neconștii de plăcerile amorului, ca doi îngeri, prin umbra acelei dumbrave de portocale, că soarele luminează zăpada vergină a corpurilor lor, că, cu sufletul liber, cu inima vergină, nengreuiată de lumești dorințe, ei colindă grădina Edenului; singura lor plăcere: privirea frumuseții lumei și frumuseței lor. Și, dacă n-ar fi fost nimic să escite dorințe lacome în inimele lor, poate c-ar fi stat vecinic, poate că, prin o repetare a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de cărți, o lulea de tutun, din când în când o privire repezită asupra profilului unei copile zâmbitoare - astea erau în faptă și întotdeauna toate renumitele lor desfrânări. Tot farmecul consista în misterul cu care îmbrăcau fațarnic micile lor pasuri lumești. Ieronim își aruncă rasa pe el, tăie o față sinistră. mucalitul bătrân tăie una smintită de tot, spre a face efect asupra spărietului portar, și amândoi ieșiră repede din mănăstire, spre a-și stâmpăra graba mersului abia în drumul mare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pământul, a cărui ochi sunt orbi ca piatra. Nu mai simt nimic, și când mai pot stoarce o lacrimă din ochii miei mă simt ferice. Ai văzut acel înger închinîndu-se Dumnezeului său - ei bine, acel înger iubește c-un amor lumesc pe un demon rece, palid, cu inima de bronz, pe mine. Și eu... eu n-o pot iubi. Stele-n ceri, amoruri pe pământ, numai în noaptea mea neci o stea, numai în sufletul meu... neci un amor. Câteodată numai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
dește ] pe față, el îmi încongiură gâtul cu brațul lui și surâzând alene zise: - Tu aici? Surâsul cel liniștit arăta pe-un om fără pasiune, fața lui era sântă, ca să zic așa - se cunoștea că-n inimă se stinsăse orce lumesc. - Cum vezi, zisei eu întunecat, strîngîndu-i mâna cu putere într-a mea! Cum vezi. - Nu te mai credeam capabil de - a-ți iubi poporul, așa te tâmpise amorul pentru o femeie nedemnă de tine, zise el înfășurînd picioarele în obiele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ea și-ar săruta cruciulița ei de aur... Ah! aș fi nefericit cum n-am fost niciodată și, ce e mai mult, m-aș înamora nebun, ea m-ar iubi asemenea... și prin asta s-ar repeta o veche tragedie lumească... Doi oameni ce se iubesc făr-a se potrivi... - Să știi că m-am supărat... să știi că nu mai vorbesc cu tine... Tu nu mai ai mamă, s-o știi asta... - Iubita mea mamă, zise el, sărutîndu-i mînile. - Mă rog
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Când vorbea, gura lui era aceea a înțelepciunii. Pildele lui biblice și dulceața limbei sale erau o mângâiere pentru orșicine, și încă cu atât mai mare dacă cineva-l cunoștea. Cine se mai putea îndoi asupra prețului adevărat a lucrurilor lumești dorite sau pierdute când vedea cum un om într-adevăr înțelept se lepădase atât de ușor de ele și ca prin această lepădare el câștigase ceea ce ei căutau prin ele: fericirea. Mai clar or mai neclar fiecare o simțea aceasta
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
înainte de a tâlcui însă el se informa asupra dorințelor celor neîmplinite a persoanei. Astfel tâlcuirile lui, se-nțelege de sine, erau întotdeuna adevărate - nu trebuie să uităm un moment că avea o privire clară, cu care precalcula ușor mersul lucrurilor lumești. În fond, el nu da nimic pe visuri, și tâlcuirile le-ntrebuința numai ca un mijloc - ademenitor pentru ca supranatural - pentru mângâierea și liniștirea sufletelor omenești. Și totuși erau vise în cari {EminescuOpVII 309} el credea cu evlavie - visele copiilor. În
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ceva, o să aveți ceva în comun. Știi ce? O să transpirați la fel, numai că ea cu altul în pat. Și tu, cu târnăcopul în mână. Și-apoi, nici nu îți dai seama cât ține la tine, ea, ocupată cu cele lumești, îți va facilita revederea copiilor, dacă te ajută Dumnezeu să cadă la pârnaie la un loc cu tine. Că asta-i viața, amice. Mă-sa liberă, ta-su viețaș în lanțuri, ei de capul lor” (Arsene, 1997, vol. 2, p.
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
5. Același lucru s-a întâmplat ulterior în Rusia țaristă. După cum sugerează F.M. Dostoievski în parabola „Marelui Inchizitor”, Biserica - în Apus, dar și în Răsărit - a cedat adeseori celei de-a treia ispitiri a lui Iisus de către diavol: căpătarea puterii lumești. Biserica nu a reușit „să păstreze «regula Evangheliei» în mănăstiri, și să extindă cumva aceasta către laicat (un eșec de care nu puțini umaniști creștini au fost conștienți), ceea ce a creat un vacuum moral”1. Această mentalitate, cu pretinse legitimități
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
bună măsură pe integrarea valorilor a contrario. Nu cu totul străină de contextul apariției lor într-o perioadă marcată de criză, ca aceea imediat postbelică, această tendință, constând în împerecherea de idee și materie, sarcasm și umor, elevație și spirit lumesc, ascunde, în fond, „neliniștea reprimată a unei subiectivități în căutare de certitudini”322, putând fi, la rigoare, asimilată unei terapii sui-generis. „Tulburători ai ceremoniei lirice”323, fascinați de mască, dar și de cotidianul prozaic și de limbajul depoetizat, iritați de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
produs chestionarul, dar, oricum, să aibă comportamentul flexibil al unui bun operator (vezi infra, „Probleme de organizare a cercetării”). Calitativiștii zeloși neagă eficiența conceptului de validitate și, în spiritul mizei absolute pe constructivismul social, pe relaxarea academicului și științificului în lumescul firesc, propun în locul validității verosimilitatea. Neintrând aici din nou în discuții de principiu în legătură cu exagerările constructivist-interpretativiștilor și neangajând contradicțiile și paradoxurile la care se ajunge fără recunoașterea unui referențial ontic, vom spune doar că, pe un anumit palier, verosimilitatea este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fuge pe mare cu Ali-bei și moare, bucuroasă, cînd află că moartea poate s-o unească În eternitate cu dulcele-i amant (Leili). CÎșlar-agă dă Rabiei, sultana favorită a lui Mahomed al IV-lea, o rivală ce „arde-n frumusețe lumească și divină”, și sultana face ca tînăra baiaderă să piară În mare (Rabie). Scenariul se repetă În alte poeme: Întîlnirea amanților, fuga, urmărirea și pedepsirea celor care nesocotesc legile haremului. Marea este mormîntul pasiunilor tinere și imprudente. Este, totodată, promisiunea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lăsa capul în jos, prefăcându-te că nu-i recunoști, așa vrea Domnul: ei vor aduce grâu, fructe, ulei, iar tu le vei întoarce spatele îndepărtându-te; din acel moment vei trăi departe de frământările lumii și vei uita sentimentele lumești. Nu îți vor fi iertate greșelile, orice încălcare a regulilor îți va fi pedepsită și, dacă o să stărui în greșeală, vei fi trimis acasă rușinat și arătat cu degetul de oameni ca un păcătos. Nu prea era încurajator precum îndemnul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mai pot să-ți facă niciun rău, dat fiind că procesul, procesele s-au încheiat? Tu mă provoci mereu fiindcă ești convins, revolta și indignarea slujesc spre a ține în formă sufletul, trupul și creierul. Dar să lăsăm deoparte lucrurile lumești și ascultă mai bine noile poezii compuse în ultimele zile. Scrisese mai multe; terminase două scrieri cuprinzând gândurile lui despre poezie pentru a se face pe deplin înțeles; lucrase și la o carte extrem de importantă: Del senso delle cose e
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
perturbă viața sa trândavă. Îi este frică În același timp și de efortul intelectual deoarece acesta ar trezi puterile spirituale. Pentru a Împiedica această stare care vine oarecum prin pofta ochilor, Sfântul Ioan recomandă, depărtarea copilului de tot ceea ce este lumesc, nociv. „Pe copil să-l Îndepărtăm de vederea și auzirea de ceva rușinos. Niciodată un copil să nu se ducă la teatru. Să-i dăm exemplu de copii de vârsta lui care nu merg la teatru, ca prin puterea exemplului
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
În prezența copiilor, pentru că aceștia nu au putere de a discerne. „Tinerii prin firea lor sunt ușurateci și se gândesc puțin la lucrurile de viitor și la cele ce pot fi făcute În chip desăvârșit. Când iau parte la petrecerile lumești consideră că toate lucrurile necuviincioase petrecute aici, sunt o probă la Îndemâna oricui.” Aceste lucruri influențează negativ educația copiilor. Unii părinți merg Împreună cu copii la ospețe unde Întâlnesc astfel de lucruri. În unele cazuri părinții sunt cei care oferă copiilor astfel
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
mult românește sau că îl măsura crunt călugărul fără obște. Faraon trase un vaiet resemnat din burduf și porni după ei, păstrându-și, pentru orice prilej, acordeonul la piept. Isaia gâlgâi ultima dușcă, aruncă sticla cu dispreț, laolaltă cu celelalte lumești, și făcu semn spre înainte. Orașul continua să pâlpâie, purtătorii de torțe le ridicară pe-ale lor și preotul răspunse măsurând drumul de la altar la ieșirea din biserică, precum calea de la răsărit la apus. — Binecuvântat este Domnul Dumnezeul nostru, acum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
iubire. Lumina divină și vederea ei înseamnă a-L cunoaște pe Dumnezeu în lumina Sa cea mai neapropiată și această împărtășire de lumină este pe măsura credinței noastre și a curățirii de păcat. Astfel, lumina rămâne necunoscută celor împătimiți și lumești. Calitățile sau însușirile luminii divine Sfântul Simeon prezintă adeseori în Imnele dragostei dumnezeiești lumina dumnezeiască pe care o vede ca pe una care-i vorbește. În Imnul 22, DumnezeuLumina îi prezintă Sfântului Simeon calitățile suprafirești ale Ei: Crede deci că
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
religios e în noi. . - Este și în noi, dar trebuie să-l inspire și locașul. . - S-admitem. Ce vină are biserica mea? . - E păgână, trezește gânduri profane. . - Fugi de acolo, părinte, că mă faci să rîd! Îți trezeșteoare cupola idei lumești? . - Poate și ea. Parcă e un observator astronomic. Știința nuprea e în căsnicie bună cu religia. . - Ce observator, părinte? Bolta simbolizează tradițional cerul, locul unde a luat naștere lumea. Vasăzică, dacă s-ar vedea prin ea stelele, ai vedea în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 511-512. footnote>. Unii slujitori împărătești, alteori înșiși împărații păgâni sau proconsulii și prefecții de atunci de atunci doreau să-i ademenească, întru început, pe creștini cu lingușeli levantine, uneltiri și promisiuni lumești, tentații și oferte caduce, pentru ca aceștia să se dezică de credința în Hristos Domnul. Acești dușmani ai lui Dumnezeu doreau să-i despartă pe bunii creștini de Dumnezeul Cel viu și să slujească demonilor pierzători, oferindu-le bunurile lor. Însă
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
par că au toate măsurile și paza ce s-ar putea socoti ca să nu lese drumul cel adevărat care duce la sfârșitul ce-și pun înainte; în vreme când despre altă parte cei nebuni și făr-de grijă apipăie ușa nenorocirilor lumești. În scurt: acest fel este comedia lumei aceștia, și cela ce vrea să aibă zăbavă cu liniște să se puie într-un unghi mic de unde să poată cu odihnă ca să fie privitoriu și unde să nu fie nicidecum cunoscut, ca să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sub forma unei întrebări... care trebuie să rămână acasă... în cap. Asta o știu prea puțini... sau prea mulți. La timpul ei... cochetăria cu național-socialismul... gata... gata... a, ce... de înțeles ca proces de detașare, ca formă a unei deschideri lumești radicale... o greșeală îngrozitoare, dar o greșeală ca o consecință logică... (Bea) Omul crescut acolo nu trebuie să fie învățat nimic, pentru că nu poate să fie învățat nimic. Toți cei puși să dea lecții nu fac altceva decât să-și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]