9,370 matches
-
15 lei s-a putut cumpăra un Molitfelnică de la părintele ieromonah Gherontie Iliescu, la 26 ianuarie 1884. De-a lungul timpului, bisericuța veche, din lemn, a mai fost reparată la acoperiș și la pereți, iar locuitorii, nu numai cei din Lunca, au contribuit cu bani și materiale pentru întreținerea lăcașului de cult. Înainte de al doilea război mondial, consiliul eparhial, preotul de atunci, Ion Păvăluță, împreună cu enoriașii, au gândit să construiască o biserică nouă, din zid și s-a luat hotărârea ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dusă iar la Bacău, la pictor și i-a spusă nemulțumirea lui. Să știi, moșule, ia zisă pictorul, că bărbieritul ăsta la așa sfinși te mai costă 500 lei. Zisă și făcut. Icoanele sunt și astăzi între odoarele bisericii din Lunca. Preoții care au slujit la bisericile din comuna Filipeni nu au avut nimică spectaculosă în activitatea lor spirituală. Într-un timp îndelungat, secolele XV-XVIIXIX, preoții de pe la bisericile sătești, dar și de la curțile boierești, aveau o pregătire îndoielnică, iar marele istorică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
preoții nu au răspunsă acestei porunci este hotărârea luată de Alexandru Ioan Cuza, în cadrul noii împărțiri administrative, din 1865, ca starea civilă să fie luată de la biserici și trecută la Primării. În schimb, în Bucovina, de unde au venit bejenarii din Lunca, administrația austriacă a introdusă registrele de stare civilă din 1781 și le-a încredințat preoților, care, începânăd cu anul 1800, au fost ofițeri ai stării civile până după Unirea Bucovinei cu România, la 28 noiembrie 1918. În Bucovina, preoții erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în România, care voiau să-și desăvârșească studiile, mergeau înainte de 1918, la Universitatea din Cernăuți, iar după 1918, statul român i-a obligat pe preoții din fostul Regat (România Mică) săși continue studiile la facultatea de teologie. Preotul Păvăluță din Lunca și preotul Antohi din Fruntești și-au continuat studiile teologice în sistemul fără frecvență. Care au fost primii preoți care au slujit la biserica din Lunca? Biserica luat de la Filipeni trebuie să fi fost luată cu tot cu preot, așa că întâlnim pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fostul Regat (România Mică) săși continue studiile la facultatea de teologie. Preotul Păvăluță din Lunca și preotul Antohi din Fruntești și-au continuat studiile teologice în sistemul fără frecvență. Care au fost primii preoți care au slujit la biserica din Lunca? Biserica luat de la Filipeni trebuie să fi fost luată cu tot cu preot, așa că întâlnim pentru o lung perioadă de timp pe preotul Guțu (?18401870). După nume trebuie să fi fost din Fruntești, dar prea multe nu se știu despre acest preot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că nu-și îndeplinea îndatoririle preoțești, fiind reclamat de locuitorul Iftimie Chifan Ignătescu. Preotul Gh. Chirilă, motivând că nu a fost plătit de enoriașii din Făghieni și nu poate să-și întreține familia, cere de la Pretoierie să fie mutat la Lunca. Parohia Lunca - Filipeni era râvnită și de preotul Davidescu de la Fruntești care ar fi vrut să țină ambele parohii. Luncașii erau darnici cu biserica, care avea și 81/2 fălci de pământ pentru folosința preotului, lucrate de enoriași. Dar enoriașii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-și îndeplinea îndatoririle preoțești, fiind reclamat de locuitorul Iftimie Chifan Ignătescu. Preotul Gh. Chirilă, motivând că nu a fost plătit de enoriașii din Făghieni și nu poate să-și întreține familia, cere de la Pretoierie să fie mutat la Lunca. Parohia Lunca - Filipeni era râvnită și de preotul Davidescu de la Fruntești care ar fi vrut să țină ambele parohii. Luncașii erau darnici cu biserica, care avea și 81/2 fălci de pământ pentru folosința preotului, lucrate de enoriași. Dar enoriașii convocați în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care avea și 81/2 fălci de pământ pentru folosința preotului, lucrate de enoriași. Dar enoriașii convocați în aprilie 1879, nu au fost de acord cu înlocuirea preotului în funcție, Gh. Palade, de loc din Oțelești, care va sluji la Lunca până în 1885, după care, în urma unor îndelungi insistențe vine în 1886 preotul Chirilă care a fost acceptat și de Eparhia Roman și de Consiliul și Primăria Filipeni, când primar era Gheorghe Boca. Acceptarea preotului Gh. Chirilă s-a făcut în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
folosea cele 81/2 fălci de teren și casa parohială. Salariul anual era de 800 lei, plătit trimestrial. Preotul era obligat să facă serviciul divin la biserică și ceremoniile religioase creștinești pe la fiecare enoriaș. Preotul Gh. Chirilă a slujit în Lunca între 1886-1915, se dăduse bine cu enoriașii care-i iertau slăbiciunile. Pe seama lui au circulat o seamă de vorbe, că adică se oprea prea desă la hanul lui Sterian și dacă nu se oprea el, se oprea iapa lui roibă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bacău - Piatra Neamț. După o scurtă slujire a preotului Gh. Ilie, rudă de-a lui Gheorghe Romedea, vine ca preot tânăr Ion Păvăluță de loc din Oncești, care se și căsătorește cu învățătoarea Maria Bârgăoanu și este hirotonit preot în parohia Lunca - Filipeni. Om harnică și vrednic, se gospodărește singur prinzând rădăcini în Lunca: își face o casă încăpătoare pe o bucată de loc cumpărată de la Vasile V. Iacobeanu, de din vale de biserică, plantează vie nobilă și pomi. Îl țin minte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a lui Gheorghe Romedea, vine ca preot tânăr Ion Păvăluță de loc din Oncești, care se și căsătorește cu învățătoarea Maria Bârgăoanu și este hirotonit preot în parohia Lunca - Filipeni. Om harnică și vrednic, se gospodărește singur prinzând rădăcini în Lunca: își face o casă încăpătoare pe o bucată de loc cumpărată de la Vasile V. Iacobeanu, de din vale de biserică, plantează vie nobilă și pomi. Îl țin minte pe preotul Păvăluță care, în tot anul, când venea cu Nașterea Domnului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
preotului Cadar s-a făcut din motive sentimentale, după cum mi-a spusă tatăl meu. El a vrut să se căsătorească, ceea ce la catolici era și este interzis, și, pentru fata învățătorului Iacobeanu lasă catolicismul și ajunge în parohia ortodoxă din Lunca - Filipeni. După arestarea preotului Păvăluță, rămâne singur în toată parohia și mil amintesc, că, atât cât a putut și a fost mai tânăr, străbătea prin nămeți toată parohia, iar când a mai îmbătrânit și îl durea tare un picior, mergea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
am învățat atâta limbă latină cât am știut și mai știu, pot spune, combătând toate răutățile care s-au spusă despre el, că era un om cult, de o cultură clasică rafinată. Până la el, nu a fost preot în Filipeni - Lunca și nici în altă parohie ortodoxă, de asemenea profunzime în cunoaștere și, la drept vorbind, nici n-ar fi avut cum. Ca elev dotat, premiant și bursier, și-a săvârșit studiile teologice la Strasburg și și-a susținut doctoratul la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
istorică A. D. Xenopol, dar nu s-a gândit și la cei care munceau pe moșia lui. în opoziție cu boierii din familia Rosetti sunt proprietarii moșiei Dobreana, frații Sterian, de numele cărora se leagă primul local de școal din satul Lunca, localul Primăriei și aducerea telefonului în Lunca. în orașul și județul Bacău (i se spunea Orașa!), în prima jumătate a secolului al XIXlea, s-a deschisă o școală domnească în 1839, chiar în oraș, condusă de profesorul C. Platon. Mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gândit și la cei care munceau pe moșia lui. în opoziție cu boierii din familia Rosetti sunt proprietarii moșiei Dobreana, frații Sterian, de numele cărora se leagă primul local de școal din satul Lunca, localul Primăriei și aducerea telefonului în Lunca. în orașul și județul Bacău (i se spunea Orașa!), în prima jumătate a secolului al XIXlea, s-a deschisă o școală domnească în 1839, chiar în oraș, condusă de profesorul C. Platon. Mai funcționa o școală primară la Târgu Ocna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni timp de 28 de ani, primul luncaș știutor de carte. Ar trebui însă să-l avem în vedere, înaintea lui Gh. Boca, pe vornicul Furcaru, fiul popei Andrei din Udești, care i-a adusă pe primii bejenari bucovineni în Lunca din Dunavăț, despre care știm că era un om cu știință de carte. Poate să fi fost și alții din Lunca, din Slobozia - Filipeni, nu vorbim de Fruntești, care să fi învățat ceva carte, dar memoria documentelor nu i-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gh. Boca, pe vornicul Furcaru, fiul popei Andrei din Udești, care i-a adusă pe primii bejenari bucovineni în Lunca din Dunavăț, despre care știm că era un om cu știință de carte. Poate să fi fost și alții din Lunca, din Slobozia - Filipeni, nu vorbim de Fruntești, care să fi învățat ceva carte, dar memoria documentelor nu i-a reținut, iar memoria colectivă nu i-a păstrat. VII. 2 Cele mai vechi școli din satele comunei Filipeni. „Fabrica de învșțștori
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Slobozia - Filipeni, nu vorbim de Fruntești, care să fi învățat ceva carte, dar memoria documentelor nu i-a reținut, iar memoria colectivă nu i-a păstrat. VII. 2 Cele mai vechi școli din satele comunei Filipeni. „Fabrica de învșțștori”de la Lunca, a lui Gheorghe Postoi Cea dintâi școală din comuna Filipeni a funcționat la Fruntești și a fost înființată după legea învățământului din 1864. La acea singură școală învățau copiii din Fruntești, Lunca, Slobozia - Filipeni și Valea Boțului. Într-un anumit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din satele comunei Filipeni. „Fabrica de învșțștori”de la Lunca, a lui Gheorghe Postoi Cea dintâi școală din comuna Filipeni a funcționat la Fruntești și a fost înființată după legea învățământului din 1864. La acea singură școală învățau copiii din Fruntești, Lunca, Slobozia - Filipeni și Valea Boțului. Într-un anumit an colar dintre 1865 și 1877, la școala din Fruntești învățau 76 elevi: 14 elevi din Slobozia - Filipeni, 28 din Fruntești și 34 din Lunca. Distanța mare care trebuia străbătută pe jos
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acea singură școală învățau copiii din Fruntești, Lunca, Slobozia - Filipeni și Valea Boțului. Într-un anumit an colar dintre 1865 și 1877, la școala din Fruntești învățau 76 elevi: 14 elevi din Slobozia - Filipeni, 28 din Fruntești și 34 din Lunca. Distanța mare care trebuia străbătută pe jos, iarna și vara, zilnică 10 km dus-întors, i-a determinat pe locuitorii din Lunca să ceară înființarea unui post de învățător în satul Lunca, cu obligația asumată de a pregăti localul de școală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1877, la școala din Fruntești învățau 76 elevi: 14 elevi din Slobozia - Filipeni, 28 din Fruntești și 34 din Lunca. Distanța mare care trebuia străbătută pe jos, iarna și vara, zilnică 10 km dus-întors, i-a determinat pe locuitorii din Lunca să ceară înființarea unui post de învățător în satul Lunca, cu obligația asumată de a pregăti localul de școală și întreținerea, ceea ce s-a aprobat începânăd cu 1 septembrie 1877. Prima școală din Lunca a funcționat în casa locuitorului Neculai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Slobozia - Filipeni, 28 din Fruntești și 34 din Lunca. Distanța mare care trebuia străbătută pe jos, iarna și vara, zilnică 10 km dus-întors, i-a determinat pe locuitorii din Lunca să ceară înființarea unui post de învățător în satul Lunca, cu obligația asumată de a pregăti localul de școală și întreținerea, ceea ce s-a aprobat începânăd cu 1 septembrie 1877. Prima școală din Lunca a funcționat în casa locuitorului Neculai Curteanu (Frunză), acolo unde funcționase crâșma lui Solomon Feibesch (Faibeș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
i-a determinat pe locuitorii din Lunca să ceară înființarea unui post de învățător în satul Lunca, cu obligația asumată de a pregăti localul de școală și întreținerea, ceea ce s-a aprobat începânăd cu 1 septembrie 1877. Prima școală din Lunca a funcționat în casa locuitorului Neculai Curteanu (Frunză), acolo unde funcționase crâșma lui Solomon Feibesch (Faibeș). Mobilierul a fost improvizat: niște țăruși bătuți în pământ țineau scândurele care erau pe post de bănci, o masă în loc de catedră, două scânduri încleiate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
școlii, au învățat elevii cu primul învățător, Vichentie Gavrilescu, absolvent al Școlii Normale din București, care a fost urmat, un an mai târziu, de Gheorghe Cârlănescu, care funcționează de la 6 noiembrie 1878 până la 1 decembrie 1880. Revine la școala din Lunca la 10 octombrie 1881, după ce-și satisface stagiul militar, timp în care a funcționat ca învățător Dumitru Huțu. Învățătorul Gh. Cârlănescu, de loc din Mărăști, era, atunci când a intrat în clasa I primară Toader Gh. Miron Boca, agronomul, „un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Avea, ca om, păcatele lui, însă nu și se putea reproșa nimică în legătură cu activitatea la catedră; era devotat școlii și a intrat în conflict cu organele locale, care nu înțelegeau să sprijine școala. Despre locul în care funcționa școala din Lunca avem mărturia unui revizor școlar, care a inspectat școala și a încheiat un proces-verbal la 17 mai 1878: „Localul școală este în cea mai completă mizerie. Pereții sunt povârniți și dărâmați, băncile sunt stricate, având în loc de picioare niște țăruși bătuți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]