3,421 matches
-
Dumnezeul prezent, o esență întrutotul universală. Într-adevăr, indienii sînt incapabili să plaseze un obiect în determinări raționale, deoarece pentru aceasta se cere a se fi ajuns la reflecție. Odată cu întoarcerea universalului către concret și obiect și acestea sînt concomitent mînate din determinația lor, către universalitate, acțiune prin care ele se lărgesc pînă la incomensurabil, fără putință de oprire. Din acest tumult se realizează imediat, de altfel, trecerea la cealaltă extremă, la abstracția supremă. În măsura în care universalul este abstract, autoconștiința nu se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
la cari nu cerem nici un răspuns, căci facem întrebările numai pentru a le pune ad oculos deosebirea ce voim s-o stabilim. Aceste întrebări vor releva caracterul a ceea ce noi numim partid roșu. Fost-ar fi capabili dumnealor de-a mâna armata dezbrăcată în război pe timp de iarnă și de-a o lăsa să moară de foame pe câmpiile Bulgariei? Fost-ar fi capabili de a numi "răscumpărarea" cestiunea cea mai populară din România, la care opoziție nici că mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu știu nici ce este absurd. O idee poate fi greșită, fiindu-i premisele greșite, pentru asta însă nu trebuie sa fie absurdă. Absurd e cel ce se contrazice pe sine însuși, care de ex. susține azi că e conservator, mâni iar că e roșu; acum că roșii sânt niște demagogi, acum iar că sânt patrioți luminați, ș. a. m. d. Dar să revenim la balanță. "Presa" zicea că nici bunătatea recoltelor, nici căutarea lor în piețe nu se poate atribui unui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al alternanței dintre expansiunea și contracția kantiană, un interval athanor în care, ca în tr-un cip, stă înscris codul lumii, un "punctam saliens, care apare în mii de oameni, dezbrăcat de timp și spațiu, întreg și nedespărțit, mișcă cojile, le mână una-nspre alta, le părăsește, formează altele nouă... ca un Ahașver al formelor" (Archeus). G. Călinescu numește această facere/desfacere a "cochiliei" ființei ca o extincție "în sânul cosmic": o "impulsiune inconștientă de a se trage spre un embrion de întuneric
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
trebuie citată: la temelia zidului este fapta umană (Ghilgameș, cezarii, sclavul care poartă piatra în "murii" cetății), dar timpul preface mărețele ziduri în pulbere. Omul nu poate rivaliza cu timpul. Există însă o "rivalitate demiurgică", prin creație: cântecul despre zid. Mânat de dorința de a-și sfărma "arfa" el se luptă (într-o "cameră îngustă lângă lampa cea cu oliu") cu tristețea "lumii de aievea", dar "sfânta rază" a "închipuirii" îl face să vadă pentru noi zidul cetăților "antice": "...eu privesc
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Contrastînd cu acela, statuile faraonice, apărute după al doilea război, în comunismul sterp și arogant, consemnînd, în silă, eroismul unei armate române, condamnată să lupte alături de cea de ocupație. Pe cînd atîtea mii și mii de vieți tinere, nevinovate, fuseseră mînate pe frontul răsăritean și pierdute în stepa calmucă. Unde-s trupurile celor doi frați ai mei, căzuți acolo, departe, în pămînturile peste care a trecut, pentru totdeauna, plugul imperiului roșu? Statuile lor? 1 decembrie Revenit din bolgiile fumegoase ale lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Nu știu cum, dar, într-un fel, parcă ar suna motivat ca regizorul să fi reușit, defulatoriu, sub dictatură, o imagine respingătoare a românismului nostru atavic, într-un De ce trag clopotele, Mitică?, eludînd, de altfel, total umorul caragialesc. Dar ce l-a mînat pe același sclipitor regizor să facă din O vară de neuitat o emblemă, la urma urmei, falsă și nedreaptă, a totuși armoniosului Regat al României aici, în această zonă geografică pestriță? Zelul neostoit al cineastului continuă, recent, într-o altă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
frînează scrîșnit lîngă trotuarul pe care mă oprisem tocmai ca să văd perturbația. Ei bine, eu eram cauza! Din limuzină coboară simpaticul june pictor O., cunoștință veche și, cu afabilitatea pe care i-o cunosc dintotdeauna, îmi strînge (amical și respectuos) mîna și trece direct la subiect: a avut recent expoziție la București și a vîndut-o toată; numai limuzina, iată, și-a cumpărat-o doar din vînzarea unui singur tablou... Așadar, cu riscul de-a produce accident stradal, prosperul pictor ține morțiș
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la grevă; legile speciale „pentru apărarea ordinei” din 1924, urmăreau suprimarea presei comuniste și a partidului comunist, legea Mârzescu din 1924 răpea muncitorilor dreptul la organizare și la grevă, iar legea Mironescu din 1936 urmărea înăbușirea mișcării muncitorești, dându-se mână liberă organelor represive ca, la ordinul guvernului, să arunce în temnițe pentru zeci de ani pe cei mai curajoși și devotați fii ai poporului. Activitatea represivă a Securității statului - exercitându-se în numele poporului - împotriva acțiunilor dușmănoase ale foștilor exploatatori și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
la un refugiu mai sigur, deci la părăsirea țării. Or, nu recurgi la un act de trădare pentru a părăsi țara în care domnești „pe viață”. Comparând situația celor doi domnitori, un contemporan muntean nota: „iar lui Cantemir îi da mâna a-și descoperi a sa credință către împăratul Petru cel Mare și a împlini făgăduielile, căci că de grabă l-a năpădit ajutorul oștilor rusești și curînd după aceasta și însuși porusia (prezența) împăratului...”. Deși „om de curte”, sau poate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bunătăți. 20 Apoi Los zise: "Privesc Divină Viziune prin Porțile sfărmate Ale sărmanei tale inimi frînte, uimit, topit de Dragoste și Milă". Și Enitharmon spuse: "Văd Mielul Domnului pe Muntele Sion". Cu dragoste și Teama, minunîndu-se, asupră-le simțit-au mîna cea divină; Căci nu era nimic care să-i poat' opri pe morții din Beula într-a lui Ulro noapte 25 Să coboare; duși în ispita de cruzimea dulce și-nșelătoare A Femeii-Întunecate, departe de Fiicele lui Beula coboară ei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe Cruce Care, pentru-ai lor Fantomatici Ochi, încă-n Mormînt se arătă; Însă Iisus statu în spirit lîngă ei, despărțindu-le 5 Spiritul de trup. De Neființă îngroziți, Căci astfel socoteau moartea trupeasca, Los vegetale mîinile Și le-întinse; mîna să dreapta, dînd ramuri viguroase, Apucắ Soarele; mîna Să stingă, ca niște-ntunecate rădăcini, acoperi Luna, Și-i doborî 308, de-a curmezișul cerurile despicîndu-le din infinit în infinit. 10 Atunci căzut-au focurile Veșniciei cu zgomot Tare și-ascuțit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
încă-n Mormînt se arătă; Însă Iisus statu în spirit lîngă ei, despărțindu-le 5 Spiritul de trup. De Neființă îngroziți, Căci astfel socoteau moartea trupeasca, Los vegetale mîinile Și le-întinse; mîna să dreapta, dînd ramuri viguroase, Apucắ Soarele; mîna Să stingă, ca niște-ntunecate rădăcini, acoperi Luna, Și-i doborî 308, de-a curmezișul cerurile despicîndu-le din infinit în infinit. 10 Atunci căzut-au focurile Veșniciei cu zgomot Tare și-ascuțit de Trîmbiți tunînd Tare de la un cer la
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
largului cîmp Universal, apoi pași nainte în nemărginire. Apoi sămînță începu s-o semene; pîntecele își încinse Cu-o luminoasă cingătoare, și-a să pulpana se umplu de suflete nemuritoare. Urlînd și Văitîndu-se zboară sufletele din a lui Urizen zdravăna mîna, Fiindcă din mină lui Urizen puzderiile cad că stele 325 În locurile hotărîte, minate înapoi de vînturi. Războinicii cei goi buiesc spre malurile mării jos, laolaltă: Făcutu-s-au ca niște turme-n timp de iarnă, ca niște codri desfrunziți
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
319-325) Urizen pornește "trasul brazdei" din Nord: "Plugul sau îl așeza în colțul de la miazănoapte/ Al largului cîmp Universal, apoi pași nainte în nemărginire./ Apoi sămînță începu s-o semene; [...]/ Urlînd și Văitîndu-se zboară sufletele din a lui Urizen zdravăna mîna,/ Fiindcă din mină lui Urizen puzderiile cad că stele/ În locurile hotărîte [...]." În acest sens, este semnificativ că alchimia este cunoscută și ca o "agricultură celesta", de aceea cei patru Zoa au rolul unor astfel de alchimiști ai simțurilor fizice
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
acestă a doua zi dimineață, la Mănăstirea Sân Giusto. Io morrò, mă lieto în core, O Carlo, ascolta, la madre t'aspetta a Sân Giusto doman; tutto ella să... Ah! la terra mi mânca... Carlo mio, a me porgi la mân!... Io morrò, mă lieto în core, che potei così serbar alla Spagna un salvatore! Ah! di me non ți scordar! Regnare tu dovevi, ed io morir per te. Ah! io morrò, mă lieto în core, che potei così serbar, etc.
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Ragnavaldur Sicl a arătat, folosindu-se de numeroase înregistrări atât audio, cât și video, cum a pătruns suspectul Doctor Roro von Garbich, în noaptea de 11 spre 12 noiembrie, în grajdurile păgubitului Jiji van Kopelen, cum a ieșit de acolo mânând întreaga cireadă și cum a dispărut în întuneric din raza de acțiune a camerelor de supraveghere. O dovadă mai concludentă decât acele înregistrări extrem de fidele ale celei mai moderne tehnici nici nu s-ar fi putut găsi, a concluzionat eminentul
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
nu pierd cine știe ce... Tu îți faci treaba și eu te ajut... Îmi exersez dispariția..." Este că sînt șmecher? Octav: Da... Și mai ales vesel... insuportabil de vesel... (duce canistra în cort) Marieta:(intră însoțită de un bărbat) Bună ziua... Groparul: Sărut mîna, doamnă. Marieta: E..., eram să spun dacă-i acasă... E înăuntru? Groparul: Da... Marieta: Doarme? Groparul: Nu... nu cred. Marieta: I-am adus cîte ceva... Ce să fac dacă el... mă rog... Vreți să-l chemați? (groparul se duce spre
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
am spune,... magistral! Dar despre acest subiect, În rândurile de mai jos. 1.7. Și magiștrii pot deveni „uzurpatori”! Cel mai mare trădător În materie Învățătorească este cel care vine Înspre această meserie neavând o chemare anume, din Întâmplare sau mânat de slavă deșartă. Dar tot uzurpator este și cel care nu-și asumă riscurile unei frumoase Împărtășiri și generoase risipiri, care, prin acțiunile sale, nu se pune În serviciul altora, ci Încearcă să se scoată pe el În evidență. A
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
făcut cu ceea ce nu știm. Pedagogul ți se dă din fragedă pruncie, Îl afli În școli, În amfiteatre; maestrul Îl Întâlnești atunci și acolo unde nu te aștepți. Pedagogul este plin de sine și de certitudini; maestrul este smerit și mânat de Îndoieli. Iar deosebirile pot continua. Unii consideră că maestrul nu este acolo unde-l cauți, ci acolo unde Îl găsești. La fel de valabil ar fi și În ceea ce privește discipolul ( Îți va fi urmaș nu cine speri, ci acela care Îți fructifică
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
banc cu Ceaușescu, de am amuțit cu toții...). Se crea astfel iluzia că trăim normal, Într-o lume În care libertatea de expresie este la ea acasă. Intrarea În „câmpul” muncii În calitate de „cadru” didactic Dar cum am devenit profesor? La Început, mânat de mirajul acumulării cunoștințelor de specialitate, am neglijat aspectul pedagogic al pregătirii. La fel ca În prezent, pregătirea psihopedagogică era periferică, asta și din cauza organizării defectuoase a sistemului universitar de formare a profesorilor. Cu timpul, În cadrul cursurilor și seminariilor de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
loc, totuși, spiritului de observație și capacității de a sesiza esențialul, ce contribuie la conturarea și a unui profil de moralist. Memorialistul e prezent și în Fantome (1911), unde evocă oameni și locuri ce au dispărut, dar acum el e mânat de „dorul de propria-i viață”, o viață compusă din „bucăți”, comparabile unor reîntrupări metempsihotice, întrucât fiecăreia îi corespunde un eu diferit. Dificila recompunere, cu ajutorul memoriei involuntare ori dirijate, are ca miză ultimă găsirea eului profund, primordial. Rareori subiectul momentului
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
Îndrăgostește În repetate rânduri, ține la doar 24 de ani primul discurs În Camera Lorzilor, are succes cu tot ceea ce face. „Un zeu”, „un geniu”, crede Chateaubriand. Roger Kempf și-l imaginează pe Byron Într-un vis-à-vis cu Jean-Jacques Rousseau, mânat de ambiția de a fi diferit, profund altfel, așa cum vrea să pară Chateaubriand Însuși (și el un fel de dandy) atunci când refuză să se compare cu marele poet englez. Byron dorește să spună În scena următoare că e incomparabil: „El
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Și, evident, existența scrisului, ca sistem de fixare a unei variante și, ulterior, de comparare și rafinare a variantelor existente. În procesul de făurire a cataloagelor de mitologii, „specialiștii” (fie ei mitografi antici, precum Dionysos din Halicarnas, poeți sau savanți mânați de elanurile romantismului, precum John Macpherson, Herder, frații Grimm, Atanasie Marienescu sau Nicolae Densusianu, fie cercetători erudiți sau popularizatori ai cercetării științifice) au depus eforturi substanțiale pentru crearea unui corpus omogen, articulat, semnificativ În ansamblul său. În acest proces de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cauze „magice” care conduc la anularea stării normale sunt: a) pierderea sufletului: definit fie ca o anumită parte a persoanei care supraviețuiește morții, fie ca un spirit care protejează acea persoană, sufletul poate „fugi” În vis sau În timpul activităților cotidiene, mânat de un fel de intenții călătoare. Sau poate fi răpit de alte puteri, duhuri, vrăjitori, animale magice etc. Recuperarea sufletului implică o călătorie periculoasă, marcată de obstacole și lupte, călătorie care se realizează Într-o stare de transă. Este acțiunea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]